Te haere nei te ao ihea?
Te haere nei te ao ihea?
AUHOÊRAA NA TE AO NEI. Mea au roa ia faaroo anaˈe. E ere anei te reira ta te mau taata atoa e hinaaro nei? Oia, ua faahiti-rahi-hia te parau o te auhoêraa. Ma te tuutuu ore, ua faahitihia te tumu parau i roto i te mau apooraa a te mau tia faatere o te ao. I Atete 2000, ua farerei 1 000 tiahapa aratai haapaoraa i te Nunaa Amui i New York no te apooraa a te mau tia faatere o te mireniuma no te hau na te ao. Ua aparau ratou no te faatitiaifaroraa i te mau tamaˈi na te ao nei. Tera râ, e hohoˈa te apooraa iho o te mau fifi e tupu ra na te ao nei. Aita te hoê mufti aore ra taata iriti parau o te ture a te haapaoraa Mahometa no Ierusalema i haere mai no te mea to reira te hoê orometua ati Iuda. Ua inoino vetahi atu no te mea e aita te dalaï-lama i titauhia i na mahana matamua e piti aˈunei to Taina e riri ai.
I Atopa 2003, i te apooraa a te mau tia faatere o te taatiraa ihiihi o Asia-Patitifa (APEC) i Thaïlande, ua tauaparau te mau fenua i te pae no Patitifa no te panoonoo ore na te ao. Ua fafau e 21 nunaa i putuputu mai i te faaore i te mau pǔpǔ taata totoa e ua tu te mau manaˈo no te haamaitai i te panoonoo ore na te ao. Tera râ, i te roaraa o te apooraa, ua amuamu e rave rahi tia i ta te hoê faatere hau rahi mau faahitiraa tei parauhia ei faahaparaa i te mau ati Iuda.
No te aha aita ˈi e auhoêraa?
Noa ˈtu e mea rahi te paraparauraa no te tahoê i te ao, mea iti te mau faahopearaa ta tatou e ite ra. Noa ˈtu ta e rave rahi mau tutavaraa haavare ore, no te aha e mea fifi noa ˈi no te taata ia raea te auhoêraa na te ao nei i te senekele 21?
E itehia hoê tuhaa o te pahonoraa i roto i te mau tatararaa a te hoê o te mau faatere hau rahi i putuputu
mai i te apooraa a te APEC. Ua parau oia e, “Te vai ra teie tumu parauhia te here aiˈa.” Oia, ua uˈana te here aiˈa i roto i te totaiete taata. Te arataihia nei te nunaa e pǔpǔ taata taitahi e te hinaaro o te tiamâraa. Ua riro te mana faatere aiˈa amuihia mai e te huru feruriraa faatitiaua e te nounou ei anoi ino mau. I roto e rave rahi tupuraa, ia ore te mau faufaa a te aiˈa e tuea i te mau faufaa a te ao nei, e haapaohia na mua te mau faufaa a te aiˈa.Te faataa-maitai-hia ra te here aiˈa i roto i ta te papai salamo parau, “te maˈi faufau e pohe ai ra.” (Salamo 91:3) E au oia i te hoê maˈi i nia i te huitaata, e aratai atu i te mauiui rahi roa ino. E rave rahi senekele to te here aiˈa e ta ˈna e faatupu oia hoi te riri i te taata ê vairaa mai. I teie mahana, te tamau ra te here aiˈa i te atuatu i te amahamaharaa, e aita te mau tia faatere i nehenehe e faaore i te reira.
E rave rahi faatereraa e faˈi nei e te tumu o te mau fifi na te ao nei o te here aiˈa ïa e te miimii. Ei hiˈoraa, ua faataa o U Thant, te papai parau rahi tahito o te Nunaa Amui, e: “Te fifi e rave rahi ta tatou e faaruru nei, no roto mai ïa i te mau huru feruriraa hape . . . I rotopu i te reira, o te feruriraa etaeta ïa o te here aiˈa—‘e paturu vau i to ˈu fenua, ia tano oia aore ra eita.’” I teie â mahana, te titau noâ te mau nunaa î i te miimii i to ratou iho mana faatere. Eita te feia o te fanaˈo nei i te haamaitairaa e faatere e hinaaro e vaiiho hoê tuhaa iti noa ˈˈe o te reira. Ei hiˈoraa, ua faahiti te hoê vea (International Herald Tribune) no nia i te Europa Amui e: “O te aroraa e te tiaturi-ore-raa te mau haerea matauhia o te poritita i Europa. No te rahiraa o te mau nunaa melo o te Europa Amui, eita e tano ia noaa i te hoê o to ratou mau hoa te mana rahi aˈe e ia rave i te faatereraa.”
Te faataa maitai ra te Parau a te Atua, te Bibilia, i te faahopearaa o te faatereraa a te taata atoa, ma te parau e: ‘Ua faatere te taata i te taata e ia ino atu.’ (Koheleta 8:9, MN) Ma te faaamahamaha i te ao na roto i te faataa-ê-raa i te mau nunaa, ua ite te mau pǔpǔ taata e taata taitahi atoa i te tupuraa o te faaueraa tumu bibilia: “O tei faataa ê ia ˈna ihora, te imi ra ïa i to ˈna ihora hinaaro; e mârô oia i te imi i te paari atoa ra.”—Maseli 18:1.
Aita to tatou Atua Poiete, o tei ite i te mea maitai roa ˈˈe no tatou, i opua noa ˈˈe ia haamau te taata i ta ratou iho faatereraa e ia aratai ia ratou iho. A na reira ˈi ratou, aita te taata i tâuˈa i te opuaraa a te Atua e na ˈna te mau mea atoa. Te parau ra te Salamo 95:3-5 e: “E Atua rahi Iehova! e arii rahi i nia i te mau atua atoa ra! Tei tana rima te vahi hohonu o te fenua nei; e te teiteiraa o te mau mouˈa ra, no ˈna ïa. Na ˈna te tai, na ˈna hoi i hamani, e na tana rima i hamani i te repo mǎrô.” O te Atua te Arii tia o ta te taatoaraa e hiˈo ei faatere no ratou, e tia ˈi. Ma te tapi i ta ratou iho faatereraa, te patoi ra te mau nunaa i to ˈna hinaaro.—Salamo 2:2.
Eaha te hinaarohia?
Te ravea hoê e tahoê ai te ao, o te hoê ïa faatereraa na te ao e haa no te maitai o te mau taata atoa. Mea rahi te taata o te feruri maite nei i te tupuraa e faˈi ra i te reira, e pinepine râ ratou i te fariu i te paeau hape. Ei hiˈoraa, ua faaitoito e rave rahi taata tatara, oia atoa te mau aratai haapaoraa, i te taata ia tiaturi i te Nunaa Amui no te auhoêraa na te ao nei. Tera râ, aita roa ˈtu te mau faanahonahoraa taata, noa ˈtu to ratou mau manaˈo maitai, i nehenehe e faatitiaifaro i te mau fifi o te huitaata nei. E hohoˈa noa râ te rahiraa o teie mau faanahonahoraa o te amahamaharaa e vai ra i rotopu i te mau nunaa rau.
Ua faaara te Bibilia no nia i te faariroraa i te mau faanahoraa taata ei ravea ma te parau e: “Eiaha e tiaturi i te hui arii, e te taata atoa, aita hoi o ˈna e ora.” (Salamo 146:3) Aita anei ïa e tiaturiraa no te auhoêraa na te ao nei? Oia, te vai ra te hoê ravea ê atu.
Aita te taata e rave rahi i ite e ua haamau ê na te Atua i te hoê faatereraa e nehenehe e tahoê i te ao. Te parau ra te Bibilia no te Atua ra o Iehova e: “Ua faatahinu vau i tau arii i nia i tau mouˈa moˈa ra, ia Ziona. A ani mai ia ˈu, e na ˈu e horoa ˈtu ia oe i te mau etene [aore ra nunaa] ei tufaa na oe, e te mau fenua hopea atoa ei Salamo 2:6, 8) A tapao e te faahiti ra te irava i te Atua ra o Iehova o ‘tei faatahinu i ta ˈna arii,’ ta ˈna ïa e faahiti ra mai “tau tamaiti” i roto i te irava 7. O Iesu Mesia te Tamaiti varua rahi roa ˈˈe a te Atua, aita ˈtu. Ua horoahia ia ˈna ra te mana i nia i te mau nunaa atoa.
taoˈa na oe.” (E nafea te auhoêraa na te ao e tupu ai
Aita te rahiraa o te taata e farii nei i teie faatereraa i te raˈi ta te Atua i haamau. Te tapea maite nei te mau nunaa i ta ratou iho e hiˈo nei mai te tiaraa e faatere. Eita râ te Atua e farii i te feia e patoi i to ˈna mana arii e te faatereraa ta ˈna i haamau. No nia i te feia e ore e farii i teie faanahoraa, te na ǒ ra te Salamo 2:9 e: “E parari ratou ia oe [te Tamaiti, Iesu Mesia] i te papai auri, e huˈahuˈa roa ia oe mai te auˈa a te potera ra.” Ma te ite i te reira aore ra aita, tei nia te mau nunaa i teie nei i te hoê eˈa e aratai ra ia ratou i te hoê aroraa e o te Atua. Te parau ra te buka hopea o te Bibilia no “te hui arii o te fenua nei” tei haaputu “i te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra.” (Apokalupo 16:14) E haamouhia te mau nunaa e ta ratou mau raveraa amahamaha, e nehenehe atu ai te faatereraa a te Atua e haa ma te haapeapea-ore-hia.
Ei Arii o te ao taatoa, e faaohipa te Atua ra o Iehova na roto i ta ˈna Tamaiti i te puai ma te paari no te rave i te mau tauiraa e hinaarohia no te hoê ao tahoêhia. E faatupu te faatereraa a te Atua i te auhoêraa mau e e haamaitai i te feia atoa e au i te parau-tia. No te aha e ore ai e rave maa taime no te taio i te Salamo 72 i roto i ta outou Bibilia? I reira, te vai ra te hoê hohoˈa tohu no nia i ta te faatereraa a te Tamaiti a te Atua e rave no te huitaata. E fanaˈo te taata i te auhoêraa mau na te ao, e e ore to ratou mau fifi atoa—te haavî, te haavîraa uˈana, te veve, e te vai ra ˈtu â.
I roto i te ao amahamaha o teie tau, e rave rahi o te manaˈo nei e e mea fifi tera tiaturiraa. E mea hape râ ia manaˈo mai tera. Aitâ te mau parau fafau a te Atua i mairi aˈenei, e eita roa ˈtu te reira e mairi. (Isaia 55:10, 11) E hinaaro anei outou e ite i tera tauiraa? E nehenehe outou, inaha, te vai ê na ra te tahi mau taata o te faaineine ra no tera tau. No te mau nunaa atoa ratou, tera râ, aita ratou e tamaˈi nei, te auraro nei ratou i te faatereraa a te Atua ma te tahoêhia. (Isaia 2:2-4) O vai ratou? O te mau Ite no Iehova. No te aha e ore ai e farii i te titau-manihini-raa i ta ratou mau putuputuraa? Peneiaˈe, e oaoa outou i te amuimuiraa haumǎrû e te feia e nehenehe e tauturu ia outou ia auraro i te faatereraa a te Atua e ia fanaˈo i te auhoêraa mure ore.