Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te haere nei te ao ihea?

Te haere nei te ao ihea?

Te haere nei te ao ihea?

AUHOÊRAA NA TE AO NEI. Mea au roa ia faaroo anaˈe. E ere anei te reira ta te mau taata atoa e hinaaro nei? Oia, ua faahiti-rahi-hia te parau o te auhoêraa. Ma te tuutuu ore, ua faahitihia te tumu parau i roto i te mau apooraa a te mau tia faatere o te ao. I Atete 2000, ua farerei 1 000 tiahapa aratai haapaoraa i te Nunaa Amui i New York no te apooraa a te mau tia faatere o te mireniuma no te hau na te ao. Ua aparau ratou no te faatitiaifaroraa i te mau tamaˈi na te ao nei. Tera râ, e hohoˈa te apooraa iho o te mau fifi e tupu ra na te ao nei. Aita te hoê mufti aore ra taata iriti parau o te ture a te haapaoraa Mahometa no Ierusalema i haere mai no te mea to reira te hoê orometua ati Iuda. Ua inoino vetahi atu no te mea e aita te dalaï-lama i titauhia i na mahana matamua e piti aˈunei to Taina e riri ai.

I Atopa 2003, i te apooraa a te mau tia faatere o te taatiraa ihiihi o Asia-Patitifa (APEC) i Thaïlande, ua tauaparau te mau fenua i te pae no Patitifa no te panoonoo ore na te ao. Ua fafau e 21 nunaa i putuputu mai i te faaore i te mau pǔpǔ taata totoa e ua tu te mau manaˈo no te haamaitai i te panoonoo ore na te ao. Tera râ, i te roaraa o te apooraa, ua amuamu e rave rahi tia i ta te hoê faatere hau rahi mau faahitiraa tei parauhia ei faahaparaa i te mau ati Iuda.

No te aha aita ˈi e auhoêraa?

Noa ˈtu e mea rahi te paraparauraa no te tahoê i te ao, mea iti te mau faahopearaa ta tatou e ite ra. Noa ˈtu ta e rave rahi mau tutavaraa haavare ore, no te aha e mea fifi noa ˈi no te taata ia raea te auhoêraa na te ao nei i te senekele 21?

E itehia hoê tuhaa o te pahonoraa i roto i te mau tatararaa a te hoê o te mau faatere hau rahi i putuputu mai i te apooraa a te APEC. Ua parau oia e, “Te vai ra teie tumu parauhia te here aiˈa.” Oia, ua uˈana te here aiˈa i roto i te totaiete taata. Te arataihia nei te nunaa e pǔpǔ taata taitahi e te hinaaro o te tiamâraa. Ua riro te mana faatere aiˈa amuihia mai e te huru feruriraa faatitiaua e te nounou ei anoi ino mau. I roto e rave rahi tupuraa, ia ore te mau faufaa a te aiˈa e tuea i te mau faufaa a te ao nei, e haapaohia na mua te mau faufaa a te aiˈa.

Te faataa-maitai-hia ra te here aiˈa i roto i ta te papai salamo parau, “te maˈi faufau e pohe ai ra.” (Salamo 91:3) E au oia i te hoê maˈi i nia i te huitaata, e aratai atu i te mauiui rahi roa ino. E rave rahi senekele to te here aiˈa e ta ˈna e faatupu oia hoi te riri i te taata ê vairaa mai. I teie mahana, te tamau ra te here aiˈa i te atuatu i te amahamaharaa, e aita te mau tia faatere i nehenehe e faaore i te reira.

E rave rahi faatereraa e faˈi nei e te tumu o te mau fifi na te ao nei o te here aiˈa ïa e te miimii. Ei hiˈoraa, ua faataa o U Thant, te papai parau rahi tahito o te Nunaa Amui, e: “Te fifi e rave rahi ta tatou e faaruru nei, no roto mai ïa i te mau huru feruriraa hape . . . I rotopu i te reira, o te feruriraa etaeta ïa o te here aiˈa—‘e paturu vau i to ˈu fenua, ia tano oia aore ra eita.’” I teie â mahana, te titau noâ te mau nunaa î i te miimii i to ratou iho mana faatere. Eita te feia o te fanaˈo nei i te haamaitairaa e faatere e hinaaro e vaiiho hoê tuhaa iti noa ˈˈe o te reira. Ei hiˈoraa, ua faahiti te hoê vea (International Herald Tribune) no nia i te Europa Amui e: “O te aroraa e te tiaturi-ore-raa te mau haerea matauhia o te poritita i Europa. No te rahiraa o te mau nunaa melo o te Europa Amui, eita e tano ia noaa i te hoê o to ratou mau hoa te mana rahi aˈe e ia rave i te faatereraa.”

Te faataa maitai ra te Parau a te Atua, te Bibilia, i te faahopearaa o te faatereraa a te taata atoa, ma te parau e: ‘Ua faatere te taata i te taata e ia ino atu.’ (Koheleta 8:9, MN) Ma te faaamahamaha i te ao na roto i te faataa-ê-raa i te mau nunaa, ua ite te mau pǔpǔ taata e taata taitahi atoa i te tupuraa o te faaueraa tumu bibilia: “O tei faataa ê ia ˈna ihora, te imi ra ïa i to ˈna ihora hinaaro; e mârô oia i te imi i te paari atoa ra.”—Maseli 18:1.

Aita to tatou Atua Poiete, o tei ite i te mea maitai roa ˈˈe no tatou, i opua noa ˈˈe ia haamau te taata i ta ratou iho faatereraa e ia aratai ia ratou iho. A na reira ˈi ratou, aita te taata i tâuˈa i te opuaraa a te Atua e na ˈna te mau mea atoa. Te parau ra te Salamo 95:3-5 e: “E Atua rahi Iehova! e arii rahi i nia i te mau atua atoa ra! Tei tana rima te vahi hohonu o te fenua nei; e te teiteiraa o te mau mouˈa ra, no ˈna ïa. Na ˈna te tai, na ˈna hoi i hamani, e na tana rima i hamani i te repo mǎrô.” O te Atua te Arii tia o ta te taatoaraa e hiˈo ei faatere no ratou, e tia ˈi. Ma te tapi i ta ratou iho faatereraa, te patoi ra te mau nunaa i to ˈna hinaaro.—Salamo 2:2.

Eaha te hinaarohia?

Te ravea hoê e tahoê ai te ao, o te hoê ïa faatereraa na te ao e haa no te maitai o te mau taata atoa. Mea rahi te taata o te feruri maite nei i te tupuraa e faˈi ra i te reira, e pinepine râ ratou i te fariu i te paeau hape. Ei hiˈoraa, ua faaitoito e rave rahi taata tatara, oia atoa te mau aratai haapaoraa, i te taata ia tiaturi i te Nunaa Amui no te auhoêraa na te ao nei. Tera râ, aita roa ˈtu te mau faanahonahoraa taata, noa ˈtu to ratou mau manaˈo maitai, i nehenehe e faatitiaifaro i te mau fifi o te huitaata nei. E hohoˈa noa râ te rahiraa o teie mau faanahonahoraa o te amahamaharaa e vai ra i rotopu i te mau nunaa rau.

Ua faaara te Bibilia no nia i te faariroraa i te mau faanahoraa taata ei ravea ma te parau e: “Eiaha e tiaturi i te hui arii, e te taata atoa, aita hoi o ˈna e ora.” (Salamo 146:3) Aita anei ïa e tiaturiraa no te auhoêraa na te ao nei? Oia, te vai ra te hoê ravea ê atu.

Aita te taata e rave rahi i ite e ua haamau ê na te Atua i te hoê faatereraa e nehenehe e tahoê i te ao. Te parau ra te Bibilia no te Atua ra o Iehova e: “Ua faatahinu vau i tau arii i nia i tau mouˈa moˈa ra, ia Ziona. A ani mai ia ˈu, e na ˈu e horoa ˈtu ia oe i te mau etene [aore ra nunaa] ei tufaa na oe, e te mau fenua hopea atoa ei taoˈa na oe.” (Salamo 2:6, 8) A tapao e te faahiti ra te irava i te Atua ra o Iehova o ‘tei faatahinu i ta ˈna arii,’ ta ˈna ïa e faahiti ra mai “tau tamaiti” i roto i te irava 7. O Iesu Mesia te Tamaiti varua rahi roa ˈˈe a te Atua, aita ˈtu. Ua horoahia ia ˈna ra te mana i nia i te mau nunaa atoa.

E nafea te auhoêraa na te ao e tupu ai

Aita te rahiraa o te taata e farii nei i teie faatereraa i te raˈi ta te Atua i haamau. Te tapea maite nei te mau nunaa i ta ratou iho e hiˈo nei mai te tiaraa e faatere. Eita râ te Atua e farii i te feia e patoi i to ˈna mana arii e te faatereraa ta ˈna i haamau. No nia i te feia e ore e farii i teie faanahoraa, te na ǒ ra te Salamo 2:9 e: “E parari ratou ia oe [te Tamaiti, Iesu Mesia] i te papai auri, e huˈahuˈa roa ia oe mai te auˈa a te potera ra.” Ma te ite i te reira aore ra aita, tei nia te mau nunaa i teie nei i te hoê eˈa e aratai ra ia ratou i te hoê aroraa e o te Atua. Te parau ra te buka hopea o te Bibilia no “te hui arii o te fenua nei” tei haaputu “i te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra.” (Apokalupo 16:14) E haamouhia te mau nunaa e ta ratou mau raveraa amahamaha, e nehenehe atu ai te faatereraa a te Atua e haa ma te haapeapea-ore-hia.

Ei Arii o te ao taatoa, e faaohipa te Atua ra o Iehova na roto i ta ˈna Tamaiti i te puai ma te paari no te rave i te mau tauiraa e hinaarohia no te hoê ao tahoêhia. E faatupu te faatereraa a te Atua i te auhoêraa mau e e haamaitai i te feia atoa e au i te parau-tia. No te aha e ore ai e rave maa taime no te taio i te Salamo 72 i roto i ta outou Bibilia? I reira, te vai ra te hoê hohoˈa tohu no nia i ta te faatereraa a te Tamaiti a te Atua e rave no te huitaata. E fanaˈo te taata i te auhoêraa mau na te ao, e e ore to ratou mau fifi atoa—te haavî, te haavîraa uˈana, te veve, e te vai ra ˈtu â.

I roto i te ao amahamaha o teie tau, e rave rahi o te manaˈo nei e e mea fifi tera tiaturiraa. E mea hape râ ia manaˈo mai tera. Aitâ te mau parau fafau a te Atua i mairi aˈenei, e eita roa ˈtu te reira e mairi. (Isaia 55:10, 11) E hinaaro anei outou e ite i tera tauiraa? E nehenehe outou, inaha, te vai ê na ra te tahi mau taata o te faaineine ra no tera tau. No te mau nunaa atoa ratou, tera râ, aita ratou e tamaˈi nei, te auraro nei ratou i te faatereraa a te Atua ma te tahoêhia. (Isaia 2:2-4) O vai ratou? O te mau Ite no Iehova. No te aha e ore ai e farii i te titau-manihini-raa i ta ratou mau putuputuraa? Peneiaˈe, e oaoa outou i te amuimuiraa haumǎrû e te feia e nehenehe e tauturu ia outou ia auraro i te faatereraa a te Atua e ia fanaˈo i te auhoêraa mure ore.