Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te iteraa i to Iehova mau eˈa

Te iteraa i to Iehova mau eˈa

Te iteraa i to Iehova mau eˈa

“E faaite mai oe ia ˈu i [to mau eˈa]: ia ite au ia oe.”—EXODO 33:13; MN.

1, 2. (a) No te aha Mose i ohipa ˈi mai ta ˈna i rave na ia ˈna i ite i te hoê Aiphiti o te hamani ino ra i te hoê Hebera? (b) Ia fariihia oia no te taviniraa a Iehova, eaha te titauhia ia Mose ia haapii?

 UA PAARI Mose i roto i te utuafare o Pharao e ua haapiihia i te paari tei haafaufaahia e te pǔpǔ tiaraa teitei o Aiphiti. Ua ite râ Mose e e ere oia i te hoê Aiphiti. E Hebera to ˈna mau metua. I te 40raa o to ˈna matahiti, ua haere oia e hiˈo i to ˈna mau taeae, te mau tamarii Iseraela. Ia ˈna i ite i te hoê Aiphiti o te hamani ino ra i te hoê Hebera, aita Mose i tâuˈa ore. Ua haapohe oia i te Aiphiti. Ua maiti Mose i te tia ˈtu i te paeau o te nunaa o Iehova e ua manaˈo oia e te faaohipa ra te Atua ia ˈna no te faaora i to ˈna mau taeae. (Ohipa 7:21-25; Hebera 11:24, 25) I te iteraahia teie ohipa, ua hiˈo te fare arii o Aiphiti ia Mose mai te hoê orure hau, e ia horo ê oia e tia ˈi ia ora hoi oia. (Exodo 2:11-15) Mai te peu e e faaohipahia Mose e te Atua, e mea titauhia ia ite maitai atu â oia i to Iehova mau eˈa. E vaiiho anei Mose ia haapiihia oia?—Salamo 25:9.

2 I te roaraa o na 40 matahiti i muri mai, ua ora na Mose ei purutia e ei tiai mamoe. Aita râ oia i vaiiho ia ˈna iho ia pohehia i te inoino e au ra no te mea aita to ˈna mau taeae Hebera i mauruuru ia ˈna, ua farii Mose i te mea ta te Atua i faatia. Noa ˈtu e ua mairi e rave rahi matahiti i te maoro e au ra e aita noa ˈˈe oia i haamauruuruhia, ua vaiiho Mose ia Iehova ia ohipa i nia ia ˈna. E ere no ˈna iho te manaˈo, i raro aˈe râ i te mana o te varua moˈa o te Atua, ua papai oia i muri aˈe e: “O te taata haehaa roa ˈˈe o Mose i te mau taata atoa e vai ra i nia i te fenua nei.” (Numera 12:3, MN) Ua faaohipa Iehova ia Mose na roto i te mau ravea faahiahia. Mai te peu e e imi atoa tatou i te haehaa, e haamaitai mai Iehova.—Zephania 2:3.

Ua horoahia te hoê hopoia

3, 4. (a) Eaha te hopoia ta Iehova i horoa ia Mose? (b) Eaha te tauturu i horoahia na Mose?

3 I te hoê mahana, ua paraparau mai te hoê melahi o te tia ˈtu no Iehova ia Mose piri atu i te mouˈa Horeba i te fenua tuati no Sinai. Ua parauhia ia Mose e: “Ua hiˈo papu vau i te pohe e to ˈu ra mau taata i Aiphiti, e ua faaroo vau i to ratou auê i ta ratou mau faaau ohipa; e ua ite hoi au i to ratou oto; e i haere mai nei au i raro nei e faaora ia ratou i te rima o to Aiphiti; e e aratai ê mai hoi ia ratou i taua fenua ra i te hoê fenua maitai, e te atea; e fenua e pihaa noa mai te û e te meli.” (Exodo 3:2, 7, 8) No nia i te reira, e ohipa ta te Atua i titau ia Mose ia rave, e mea tia râ ia ravehia te reira ma te arataihia e Iehova.

4 Ua na ô â te melahi a Iehova e: “E haere mai oe, i tena na, e tono vau ia oe ia Pharao ra, e na oe e aratai mai i to ˈu ra mau taata, te tamarii a Iseraela mai Aiphiti mai.” Ua haamarirau Mose. I to ˈna manaˈo, eita ta ˈna e nehenehe, e ahiri tei ia ˈna noa, eita e tia ia ˈna. Teie râ, ua fafau Iehova ia Mose e: “Ei pihai-atoa-iho ïa vau ia oe.” (Exodo 3:10-12) Ua horoa Iehova ia Mose te mana no te faatupu i te mau tapao semeio o te riro ei haapapuraa mau e ua tono-mau-hia oia e te Atua. Ua haere to Mose taeae ra o Aarona na muri ia ˈna ei auvaha parau. E haapii Iehova ia raua i te mea e titauhia ia parau e ia rave. (Exodo 4:1-17) E amo anei Mose ma te haapao maitai i tera hopoia?

5. No te aha te haerea o Iseraela i haafifi ai ia Mose?

5 I te omuaraa, ua tiaturi te feia matahiapo o Iseraela ia Mose raua o Aarona. (Exodo 4:29-31) Aita râ i maoro, ua faahapa “taua feia toroa ati Iseraela ra” ia Mose raua to ˈna taeae no to raua faariroraa ia ratou “ei mea faufau” i te aro o Pharao e o to ˈna mau tavini. (Exodo 5:19-21; 6:9) I to te mau Iseraela faarueraa ia Aiphiti, ua mǎtaˈu ratou i te iteraa i te mau pereoo Aiphiti i te tapaparaa mai. Ma te miti Uteute i mua ia ratou e te mau pereoo tamaˈi i muri ia ratou, ua manaˈo te mau Iseraela e ua topa ratou i roto i te marei, e ua faahapa ratou ia Mose. Ua nafea outou ahiri o outou tera? Noa ˈtu e aita to te mau Iseraela e pahi, i raro aˈe i te aratairaa a Iehova, ua faaue Mose i te nunaa ia faarue i te puhapa. I muri iho, ua vahi te Atua i te mau pape o te miti Uteute, e ua riro atura te raroraa o te miti ei fenua mǎrô e nehenehe atu ai Iseraela e na ropu i te haere.—Exodo 14:1-22.

Te hoê tumu parau faufaa roa i te faaoraraa

6. Eaha ta Iehova i haamataratara ia ˈna i faaue ia Mose?

6 Ma te faaue ia Mose, ua haamataratara Iehova i te faufaaraa o to ˈNa iˈoa. Mea faufaa roa ia faatura i tera iˈoa e te Ihotaata ta te reira e faahohoˈa ra. I to Mose aniraa i to ˈna iˈoa, ua na ô Iehova ia ˈna e: “E riro vau mai ia ˈu e riro mai.” Hau atu â, ua titauhia ia Mose ia parau i te tamarii Iseraela e: “Na Iehova, te Atua no to outou hui metua, te Atua o Aberahama, te Atua o Isaaka, te Atua o Iakoba, na ˈna vau i tono mai ia outou nei.” Ua na ô â Iehova e: “O to ˈu [ïa] iˈoa e a muri noa ˈtu, o to ˈu ïa faaite e tae noa ˈtu i te mau ui atoa ra.” (Exodo 3:13-15, MN) O Iehova noâ te iˈoa i matauhia ˈi te Atua e ta ˈna mau tavini na te ao atoa nei.—Isaia 12:4, 5; 43:10-12.

7. Eaha ta te Atua i faaue ia Mose ia rave noa ˈtu te teoteo o Pharao?

7 Ma te tia ˈtu i mua ia Pharao, ua horoa Mose raua o Aarona i ta raua poroi ma te iˈoa o Iehova. Ua na ô râ Pharao ma te teoteo e: “O vai Iehova, a faaroo atu ai au i to ˈna reo, a tuu atu ai au ia Iseraela? aore au i ite ia Iehova, e ore hoi au e tuu ia Iseraela.” (Exodo 5:1, 2) Ua faaite Pharao e e aau etaeta to ˈna e te haavare, ua faaue râ Iehova ia Mose ia horoa noâ ia ˈna i te mau poroi. (Exodo 7:14-16, 20-23; 8:1, 2, 20) E nehenehe Mose e ite e ua riri Pharao. E faahopearaa maitai anei ia faaruru faahou ia ˈna? Ua hinaaro roa Iseraela i te faaoraraa. Ua fati ore Pharao i roto i ta ˈna patoiraa. Ua nafea outou ahiri o Mose outou?

8. Eaha te vahi maitai i roto i ta Iehova raveraa i nia ia Pharao, e ia nafea tera mau tupuraa e ohipa i nia ia tatou e tia ˈi?

8 Ua horoa â Mose i te tahi atu poroi, ma te parau e: “Te na ô maira te Atua o te ati Hebera ra, o Iehova, E tuu mai oe i to ˈu ra mau taata ia haamori mai ratou ia ˈu.” Ua parau atoa te Atua e: “E teie nei, e aa ˈtu vau i tau rima ia oe, a tairi atu ai ia oe, e to mau taata atoa na, i te pohe; e ia taa ê atu oe i teie nei ao. E no reira mau â hoi au i vaiiho ai ia oe, ei faaiteraa ˈtu ia oe i to ˈu nei mana, e ia faaitehia to ˈu iˈoa e ati noa ˈˈe te ao atoa nei.” (Exodo 9:13-16) No te ohipa i ravehia i nia ia Pharao aau etaeta, ua opua Iehova e faaite i to ˈna puai na roto i te hoê ravea o te riro ei faaararaa no te mau taata atoa o te aa ˈtu ia ˈna. Tei roto atoa Satani te Diabolo, ta Iesu Mesia i parau i muri aˈe e, “te arii o teie nei ao.” (Ioane 14:30; Roma 9:17-24) Mai tei tohuhia, ua faaitehia te iˈoa o Iehova na te ao atoa nei. Ua paruru to ˈna faaoromai rahi i te mau Iseraela e te pǔpǔ taata e rave rau o tei amui mai ia ratou no te haamori ia ˈna. (Exodo 9:20, 21; 12:37, 38) Mai reira mai, no te mau mirioni tiahapa o tei farii i te haamoriraa mau, ua faufaahia ïa ratou i te faaiteraa o te iˈoa o Iehova.

Te haaraa i nia i te hoê nunaa fifi

9. Mea nafea to Mose iho nunaa faatura-ore-raa ia Iehova?

9 Ua matau te mau Hebera i to te Atua iˈoa. Ua faaohipa Mose i tera iˈoa ia paraparau oia ia ratou, aita râ ratou i faatura noa ma te au i te Ihotaata e amo ra i tera iˈoa. I muri rii aˈe i to Iehova faaora-semeio-raa i te mau Iseraela mai Aiphiti mai, eaha tei tupu mai i to ratou ite-ore-oioi-raa i te pape e au ia inu? Ua amuamu ratou ia Mose. I muri iho, ua auê no te maa. Ua faaara Mose ia ratou e aita noa ratou e amuamu ra ia raua o Aarona ia Iehova râ. (Exodo 15:22-24; 16:2-12) I te mouˈa Sinai, ua horoa Iehova te Ture i te mau Iseraela, e ua apitihia te reira e te mau faaiteraa hau ê i te natura. Ma te faaroo ore râ, ua hamani te nunaa i te hoê kafa auro ei haamoriraa e ua parau e ‘e mahana oroa ta ratou no Iehova.’—Exodo 32:1-9.

10. No te aha e anaanatae taa ê ai te mau tiaau Kerisetiano i teie mahana i ta Mose aniraa i papaihia i roto i te Exodo 33:13?

10 Eaha te huru haerea i titauhia ia Mose no te haa i nia i te hoê nunaa ta Iehova iho i faataa ei feia etaeta? Ua ani Mose ia Iehova e: “Ua tiahia vau e oe, e faaite mai oe ia ˈu i [to mau eˈa]: ia ite au ia oe, ia tiahia vau e oe ra.” (Exodo 33:13; MN) Ei haapaoraa i te mau Ite no Iehova no teie tau, e tiai te mau tiaau Kerisetiano i te hoê nǎnǎ haehaa roa ˈtu â. Teie râ, e pure atoa ratou e: “E faaite mai oe ia ˈu i to mau eˈa, e Iehova; e haapii mai oe ia ˈu i to mau haerea.” (Salamo 25:4) E tauturu te ite i to Iehova mau eˈa i te mau tiaau ia faatitiaifaro i te mau tupuraa o te au maite i te Parau a te Atua e o te tuea i to ˈna huru.

Ta Iehova e titau ra i to ˈna nunaa

11. Eaha te mau manaˈo aratai ta Iehova i horoa ia Mose, e no te aha tatou e anaanatae ai i te reira?

11 Ua parau-vaha-hia ta Iehova i titau i to ˈna nunaa i te mouˈa Sinai. I muri aˈe ua horoahia ia Mose e piti pǎpǎ ofai o na Ture Ahuru i papaihia. I to ˈna pouraa mai te mouˈa mai, ua ite oia i te mau Iseraela e haamori ra i te kafa i faatahehia e ua vavahi oia i na pǎpǎ ofai ma te taora i raro ma te riri. Ua papai faahou Iehova i na Ture Ahuru i nia i te mau pǎpǎ ofai ta Mose i tarai. (Exodo 32:19; 34:1) Aita teie mau ture i taui i tei horoahia i te taime matamua. Ua titauhia ia haa Mose ia au maite i te reira. Ua haamaramarama maitai mai atoa te Atua ia Mose no nia i to ˈNa huru mau, a faaite atu ai ïa ia Mose e nafea ia riro ei tia no Iehova. Aita te mau Kerisetiano i raro aˈe i te Ture a Mose, teie râ, te vai ra i roto i ta Iehova i parau ia Mose e rave rahi faaueraa tumu faufaa o tei ore i taui e o te au noa ra i te mau taata atoa o te haamori ra ia Iehova. (Roma 6:14; 13:8-10) E hiˈopoa anaˈe i te tahi o te reira.

12. Mea nafea ta Iehova titauraa ia haamori ia ˈna anaˈe ra i te ohiparaa i nia ia Iseraela?

12 A haamori ia Iehova anaˈe ra. To reira te nunaa Iseraela i to Iehova faaiteraa e te titau ra oia ia haamori ia ˈna anaˈe ra. (Exodo 20:2-5) Ua ite te mau Iseraela e rave rahi haapapuraa e o Iehova te Atua mau. (Deuteronomi 4:33-35) No nia i ta te tahi atu mau nunaa e rave nei, ua faataa maitai Iehova e eita oia e faatia i te mau huru haamoriraa idolo aore ra peu tahutahu atoa i rotopu i to ˈna nunaa. E ere ta ratou haamoriraa ia ˈna ei mea faatia ture noa. E mea tia ia hinaaro ratou paatoa ia Iehova ma to ratou aau atoa, ma to ratou nephe atoa, e ma to ratou puai atoa. (Deuteronomi 6:5, 6, MN) E itehia te reira i roto i ta ratou paraparauraa, to ratou haerea—oia mau, te mau tuhaa atoa o to ratou oraraa. (Levitiko 20:27; 24:15, 16; 26:1) Ua faataa maitai atoa Iesu Mesia e te titau ra Iehova ia haamori ia ˈna anaˈe ra.—Mareko 12:28-30; Luka 4:8.

13. No te aha Iseraela i euhe ai e faaroo mau i te Atua, e eaha te turai ia tatou ia faaroo ia ˈna? (Koheleta 12:13)

13 A faaroo mau i ta Iehova mau faaueraa. Ua titauhia ia haamanaˈo te nunaa Iseraela e i to ratou fafauraa i te hoê faufaa e o Iehova, ua euhe ratou e faaroo mau ia ˈna. Ua fanaˈo atu â ratou iho i te tiamâraa, teie râ, no te mau mea ta Iehova i horoa ia ratou ei faaueraa, e mea tia ia faaroo mau ratou. E haapapu te na reiraraa i to ratou hinaaro i te Atua e e maitai mai ratou e to ratou huaai no te mea no to ratou maitai te taatoaraa o ta Iehova mau titauraa.—Exodo 19:5-8; Deuteronomi 5:27-33; 11:22, 23.

14. Mea nafea to te Atua haamataratararaa ia Iseraela i te faufaaraa ia tuu na mua i te mau mea pae varua?

14 A tuu na mua i te mau mea pae varua. Eiaha te nunaa Iseraela ia haapao rahi roa i to ratou mau hinaaro pae tino no te faaiti roa i te haapao i te mau ohipa pae varua. Eiaha te mau Iseraela e haamau noa i to ratou oraraa i nia i te mau tapiraa o teie nei ao. Ua faataa Iehova i te taime ta ˈna i faariro ei mea moˈa i te mau hebedoma atoa, taime anaˈe e ravehia no te ohipa i taaihia i te haamoriraa i te Atua mau ra. (Exodo 35:1-3; Numera 15:32-36) I te mau matahiti atoa, ua faataahia te tahi atu taime no te mau putuputuraa moˈa taa maitai. (Levitiko 23:4-44) E mau taime te reira e tauaparau ai no nia i te mau ohipa mana a Iehova, ia haamanaˈohia to ˈna mau eˈa, e e haamauruuru ai ia ˈna no to ˈna maitai taatoa. A faaite noa ˈi te nunaa i to ratou paieti ia Iehova, e rahi to ratou mǎtaˈu e hinaaro i te Atua e e tauturuhia ratou ia haere na to ˈna mau eˈa. (Deuteronomi 10:12, 13) E faufaahia te mau tavini a Iehova i teie mahana i te mau faaueraa tumu maitai e vai ra i roto tera mau faaueraa.—Hebera 10:24, 25.

Te mauruuru no to Iehova mau huru maitatai

15. (a) No te aha Mose i faufaahia ˈi i to Iehova mau huru maitatai? (b) Eaha te mau uiraa o te nehenehe e tauturu ia tatou ia feruriruri i to Iehova huru maitai taitahi?

15 E tauturu atoa te mauruuru no to Iehova mau huru maitatai ia Mose ia haa i nia i te nunaa. Te na ô ra te Exodo 34:5-7 (MN) e ua haere te Atua na mua ia Mose e ua faaite maira e: “O Iehova, o Iehova, e Atua aroha [hamani maitai] noa, e te [aau] maitai, e te faaoromai rahi, e te [î i te aau aroha], e te parau mau; e te vaiiho maite i te aroha e tausani noa ˈtu te ui; e te faaore i te [hape e te hapa e te hara, teie râ, eita roa ˈtu oia e haapae i te utua ma te faatae mai i te utua no te hape] a te feia metua i nia i te tamarii, e i nia atoa i te tamarii a taua mau tamarii ra, e tae noa ˈtu i te toru e te maha o te ui ra.” A rave i te taime no te feruriruri i teie mau parau. A ui ia outou iho: ‘Eaha te auraa o te huru maitai taitahi? Mea nafea to Iehova faaiteraa i te reira? E nafea te mau tiaau Kerisetiano e nehenehe ai e faaite i teie huru maitai? E nafea te huru maitai taa ê e ohipa ˈi i nia i ta tatou taitahi e rave?’ A rave noa na i te tahi mau hiˈoraa.

16. E nafea tatou e nehenehe ai e taa hohonu i to te Atua aroha hamani maitai, e no te aha e mea faufaa ˈi ia na reira?

16 ‘E Atua aroha hamani maitai noa e te aau maitai’ o Iehova. Mai te peu e te vai ra ta outou buka Étude perspicace des Écritures, no te aha e ore ai e taio i ta te reira e parau ra no nia i te “Miséricorde”? Aore ra a maimi i tera tumu parau ma te rave i te Index des publications de la Société Watchtower aore ra te porotarama roro uira Watchtower Library (CD-ROM). * A rave i te hoê buka faahororaa ia itea te mau irava o te faahiti ra i te aroha hamani maitai. E ite outou e hau atu i te faaiti mai i te hoê faautuaraa i te tahi mau taime, e ô atoa mai te aumihi î i te here i roto i to Iehova aroha hamani maitai. E turai te reira i te Atua ia ohipa mai no te tamahanahana i to ˈna nunaa. Ei haapapuraa i te reira, ua haapao te Atua i te mau Iseraela i te mau pae tino e varua atoa i te roaraa o to ratou hahaereraa i te Fenua tǎpǔhia. (Deuteronomi 1:30-33; 8:4) Ua faaore Iehova ma te hamani maitai i te mau hapa i ravehia. Ua faaite oia i te aroha hamani maitai i nia i to ˈna nunaa i tahito ra. E hau atu â ïa ia faaite ta ˈna mau tavini no teie tau i te aumihi te tahi i te tahi e tia ˈi!—Mataio 9:13; 18:21-35.

17. E nafea to tatou maramarama i to Iehova aau maitai e nehenehe ai e paturu i te haamoriraa mau?

17 Ua apitihia to Iehova aroha hamani maitai e te aau maitai. Mai te peu e e titionare ta outou, a taio i te faataaraa o te taˈo “aau maitai.” A faaau te reira e te mau irava o te parau ra e e aau maitai to Iehova. Te faaite ra te Bibilia e teie atoa to Iehova aau maitai, te aroharaa i te feia ati i rotopu i to ˈna nunaa. (Exodo 22:26, 27) I roto i te mau fenua atoa, te fifihia ra te feia ěê oia atoa vetahi ê. A haapii ai i to ˈna nunaa ia pae tahi ore e ia faaite i te hamani maitai i nia i tera mau taata, ua haamanaˈo Iehova ia ratou e e feia ěê atoa na ratou i Aiphiti. (Deuteronomi 24:17-22) E o tatou ïa ei nunaa o te Atua i teie mahana? E tauturu atoa to tatou aau maitai ia tahoê ia tatou e ia aratai ia vetahi ê ia haamori ia Iehova.—Ohipa 10:34, 35; Apokalupo 7:9, 10.

18. Eaha ta tatou e haapii ra na roto i te mau taotiaraa ta Iehova i haapii ia Iseraela no nia i te mau haerea o te taata o te tahi atu mau nunaa?

18 Eiaha râ te aumauiui i te taata o te tahi atu mau nunaa e mono i to Iseraela hinaaro ia Iehova e ta ˈna mau ture aveia morare. No reira, ua haapiihia te mau Iseraela eiaha e pee i te mau eˈa o te mau nunaa e haaati ra ia ratou, eiaha e rave i ta ratou mau peu faaroo e huru oraraa morare ore. (Exodo 34:11-16; Deuteronomi 7:1-4) E au atoa te reira no tatou i teie mahana. E mea tia ia riro tatou ei nunaa moˈa, e mea moˈa atoa hoi to tatou Atua ra o Iehova.—Petero 1, 1:15, 16.

19. E nafea te maramaramaraa i to Iehova manaˈo i te raveraa i te ino e nehenehe ai e paruru i to ˈna nunaa?

19 Ia papu e e maramarama Mose i to ˈNa mau eˈa, ua faataa maitai Iehova te reira e noa ˈtu e eita oia e farii i te hara, eita oia râ e riri vave. E vaiiho oia i te taime no te taata ia haapii i ta ˈna mau titauraa e ia pee i te reira. Ia tatarahapa, e faaore Iehova i te hara, eita râ oia e faaore i te faautuaraa e au no te mau hara ino mau. Ua faaara oia ia Mose e e nehenehe te haerea o te mau Iseraela e ohipa i nia i te mau ui no a muri aˈe no to ratou maitai aore ra no to ratou ati. E nehenehe te mauruuru no to Iehova mau eˈa e paruru i te nunaa o te Atua ia ore e faahapa ˈtu i te Atua no te mau tupuraa ta ratou iho i faatupu aore ra ma te ore e faaoti e e mea taere oia.

20. Eaha te nehenehe e tauturu ia tatou ia haa ma te tano i nia i te mau hoa faaroo e i nia i te feia ta tatou e farerei i roto i ta tatou taviniraa? (Salamo 86:11)

20 Mai te peu e e hinaaro outou e faahohonu i to outou iho ite no nia ia Iehova e to ˈna mau eˈa, a tamau i te maimi e i te feruriruri ia taio outou i te Bibilia. A hiˈopoa maite i te mau tuhaa faahiahia huru rau o te huru o Iehova. A hiˈopoa na roto i te pure e nafea outou e nehenehe ai e pee i te Atua e e faaau roa ˈtu â i to outou oraraa i ta ˈna opuaraa. E tauturu te reira ia outou ia ape i te mau marei, ia haa ma te tano i nia i te mau hoa faaroo, e ia tauturu ia vetahi ê ia ite e ia hinaaro i to tatou Atua faahiahia.

[Nota i raro i te api]

^ Nenei-pauroa-hia e te mau Ite no Iehova.

Eaha ta outou i haapii mai?

• No te aha e mea faufaa ˈi te haehaa no Mose, e no te aha e mea faufaa roa ˈi no tatou?

• Eaha te vahi maitai i tupu i to Pharao aa-noa-raa i ta Iehova parau?

• Eaha te tahi mau faaueraa tumu faahiahia i haapiihia ia Mose e o te au atoa no tatou?

• E nafea tatou e nehenehe ai e faarahi i to tatou maramarama no nia i i to Iehova mau huru maitatai?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 7]

Ua horoa Mose ma te haapao maitai i ta Iehova parau ia Pharao ra