Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E te feia apî, a arue ia Iehova!

E te feia apî, a arue ia Iehova!

E te feia apî, a arue ia Iehova!

‘E haamaitai ia Iehova i nia i te fenua nei outou te mau taata apî e te mau paretenia.’—SALAMO 148:7, 12.

1, 2. (a) Te ite maite ra e rave rahi feia apî i teihea mau huru taotiaraa? (b) No te aha eiaha ˈi te feia apî e patoi i te mau taotiaraa ta to ratou mau metua e haamau?

 E PINEPINE te feia apî i te ite maite i tei ore â i faatiahia ˈtura ia ratou ia rave. E nehenehe e rave rahi o ratou e faaite oioi ia outou eaha te faito matahiti ratou e faatiahia ˈi ia haere o ratou anaˈe i te tahi atu pae o te purumu aore ra ia ara noa i te maororaa po aore ra ia faahoro i te hoê pereoo. I te tahi taime, e nehenehe te hoê taurearea e manaˈo e e pinepine e teie te pahonoraa i ta ˈna aniraa ru e rave rahi roa, “A tiai ia paari mai oe.”

2 Ua ite outou te feia apî e te manaˈo ra to outou mau metua e mea paari ia haamau i tera mau taotiaraa, peneiaˈe no to outou iho parururaa. Papu maitai e ua ite atoa outou e e mauruuru Iehova ia faaroo outou i to outou mau metua. (Kolosa 3:20) Teie râ, ua manaˈo aˈena anei outou e mai te huru ra e te tiai ra outou ia haamata to outou oraraa? Te opanihia ra anei te mau mea faufaa atoa e tae roa ˈtu i to outou paariraa? E ere roa ˈtu mai tera! I teie mahana, te ravehia ra te hoê ohipa faufaa roa ˈtu â i te tahi atu fanaˈoraa taa ê ta outou e nehenehe e tiai. E faatiahia anei outou te feia apî ia apiti i teie ohipa? Te mea maitai atu â—te titau-manihini-mau-hia ra outou e te Atua Teitei iho ia na reira!

3. Te titau manihini ra Iehova i te feia apî ia apiti i teihea fanaˈoraa taa ê, e eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa i teie nei?

3 No teihea ohipa ta tatou e paraparau ra? A tapao na i te mau parau o ta tatou irava tumu o teie tumu parau: ‘E haamaitai [aore ra arue] ia Iehova i nia i te fenua nei outou te mau taata apî e te mau paretenia; outou te mau taata paari e te mau tamarii ra.’ (Salamo 148:7, 12) E fanaˈoraa taa ê rahi ta outou: E nehenehe outou e arue ia Iehova. Ei taata apî, te oaoa ra anei outou i te apitiraa i tera ohipa? Te oaoa ra e rave rahi. No te ite no te aha e mea hoona ˈi tera oaoa, e hiˈopoa anaˈe e toru uiraa. A tahi, no te aha e mea tia ˈi ia arue outou ia Iehova? A piti, e nafea outou e nehenehe ai e arue maite ia ˈna? A toru, afea e mea maitai ai ia haamata i te arue ia Iehova?

No te aha e arue ai ia Iehova?

4, 5. (a) Ia au i te Salamo 148, tei roto tatou i teihea huru tupuraa faahiahia roa? (b) E nafea te mau mea poietehia aita e paraparau ra e e feruri ra e nehenehe atoa ˈi râ e arue ia Iehova?

4 Te hoê tumu faufaa e arue ai ia Iehova, oia ïa o ˈna te Atua Poiete. Te tauturu ra te Salamo 148 ia tatou ia tiatonu i teie parau mau. A feruri na: Mai te peu e ua tapiri atu outou i te hoê pǔpǔ taata rahi o te himene ra ma te reo hoê i te hoê himene nehenehe e te putapû, eaha to outou huru? Eaha ïa mai te peu e ua ite outou e e parau mau te mau parau o te himene, o te faaite ra i te mau manaˈo ta outou i ite e mea faufaa, mea oaoa, e te faaitoito? E hinaaro anei outou e haapii i te mau parau e e apiti atu? E hinaaro te rahiraa o tatou. Te faaite ra te Salamo 148 e tei roto outou i te hoê â huru tupuraa, e mea faahiahia roa ˈtu â râ. Te faataa ra tera salamo i te hoê nahoa rahi taata, te arue pauroa nei ratou ia Iehova ma te reo hoê. A taio noa ˈi râ outou i te salamo, e tapao paha outou i te tahi mea huru ê. Eaha te reira?

5 Eita e rave rahi mea e arue ra i faataahia i roto i te Salamo 148 e nehenehe e paraparau e e feruri atoa. Ei hiˈoraa, te taio ra tatou e te arue ra te mahana, te avaˈe, te mau fetia, te hiona, te mataˈi, te mau mouˈa e te mau aivi ia Iehova. E nafea teie mau mea ora ore i poietehia e nehenehe ai e na reira? (Irava 3, 8, 9) Oia mau, te na reira atoa ra te mau tumu raau, te mau mea poietehia o te tai, e te mau animara. (Irava 7, 9, 10) Ua mataitai aˈena anei outou i te hoê toparaa mahana nehenehe aore ra ua hiˈo i te hoê atiraa avaˈe e tere ra i nia i te raˈi î i te fetia aore ra ua ata outou ma te oaoa i te hautiraa a te mau animara aore ra ua maere roa i te hoê fenua hope te nehenehe? I muri iho, ua “faaroo” outou i te himene arueraa no roto mai i te mau mea poietehia. Te haamanaˈo ra te mau mea atoa ta Iehova i hamani ia tatou e o oia te Atua Poiete manahope, e aita hoê noa ˈˈe taata puai roa, te paari roa, aore ra te î roa i te here i te ao taatoa nei.—Roma 1:20; Apokalupo 4:11.

6, 7. (a) Eaha te mau mea maramarama i poietehia ta te Salamo 148 e faataa ra e te arue ra ia Iehova? (b) No te aha tatou e nehenehe ai e turaihia ia arue ia Iehova? A horoa i te hoê hiˈoraa.

6 Te faataa atoa ra te Salamo 148 e te arue nei te mau mea maramarama i poietehia ia Iehova. I te irava 2, te ite ra tatou e te arue nei te “nuu” o te raˈi a Iehova, te mau melahi, i te Atua. I te irava 11, te titau-manihini-hia ra te mau taata tiaraa teitei e te mana, mai te mau arii e haava, ia arue atoa. Mai te peu e te oaoa ra te mau melahi puai i te arue ia Iehova, o vai ïa taata o te nehenehe e parau ma te tia e e mea faufaa roa oia no te na reira? I muri iho, i na irava 12 e 13, te titau-manihini-hia ra outou te feia apî ia apiti mai e ia arue atoa ia Iehova. Te turaihia ra anei outou ia hinaaro i te na reira?

7 A rave na i te hoê hiˈoraa. Mai te peu e e hoa piri to outou e e aravihi faahiahia to ˈna—peneiaˈe i te mau pae o te haatuaro, te rahuˈa, aore ra te upaupa—e paraparau anei outou no ˈna i to outou utuafare e te tahi atu mau hoa? Aita e feaaraa. E nehenehe te iteraa i te mau mea atoa ta Iehova i rave e ohipa atoa i nia ia tatou. Ei hiˈoraa, te parau ra te Salamo 19:1, 2 e “te haapii nei” te mau raˈi î i te fetia “i te parau.” No tatou, ia feruri tatou i te mau mea maere ta Iehova i faatupu, eita ta tatou e nehenehe eiaha e paraparau atu ia vetahi ê no nia i to tatou Atua.

8, 9. No teihea mau tumu e ani ai Iehova ia tatou ia arue ia ˈna?

8 Te tahi atu tumu faufaa e arue ai ia Iehova, te hinaaro ra ïa oia ia na reira tatou. No te aha? No te mea anei te titau ra oia i te arueraa a te taata? Eita. E hinaaro paha tatou te taata ia aruehia tatou i te tahi mau taime, teie râ, mea teitei roa ˈtu â Iehova ia tatou. (Isaia 55:8) Aita noa ˈˈe oia e feaa ra no nia ia ˈna iho aore ra i to ˈna mau huru maitatai. (Isaia 45:5) Teie râ, te ani ra oia ia tatou ia arue ia ˈna e e oaoa oia ia na reira tatou. No te aha? E hiˈopoa anaˈe e piti tumu. A tahi, ua ite oia e e hinaaro tatou e arue ia ˈna. Ua hamani oia ia tatou e te hoê hinaaro pae varua, te hoê hinaaro e haamori. (Mataio 5:3, MN) E oaoa Iehova i te ite ia tatou ia haamâha i tera hinaaro, mai to outou mau metua o te oaoa i te iteraa ia outou ia amu i te maa ta ratou i ite e mea maitai no outou.—Ioane 4:34.

9 A piti, ua ite Iehova e e hinaaro te tahi atu mau taata e faaroo ia tatou ia arue ia ˈna. Ua papai te aposetolo Paulo i teie mau parau i te taata apî aˈe ra o Timoteo e: “E ara [noa] ia oe, e ta oe e haapii ra; e tamau maite â i te reira: tei te na reira hoi e ora ˈi oe e te feia atoa e faaroo mai ia ore ra.” (Timoteo 1, 4:16; MN) Oia, ia haapii outou ia vetahi ê no nia i te Atua ra o Iehova, ma te arue ia ˈna, e ite atoa paha ratou o vai o Iehova. E nehenehe tera ite e aratai ia ratou i te ora mure ore!—Ioane 17:3.

10. No te aha tatou e turaihia ˈi ia arue i to tatou Atua?

10 Te vai ra te tahi atu â tumu e arue ai ia Iehova. A haamanaˈo na i te hiˈoraa o to outou hoa aravihi. Mai te peu e ua faaroo outou ia vetahi ê i te parau-haavare-raa no nia ia ˈna, a faaino atu ai i to ˈna iˈoa maitai, eita anei outou e faaoti papu atu â i te arue ia ˈna? Ua pari-haavare-roa-hia o Iehova i roto i teie ao. (Ioane 8:44; Apokalupo 12:9) Te turaihia ra ïa te feia o te here ra ia ˈna ia faaite i te parau mau no nia ia ˈna, ma te faaafaro i te parau hape. E hinaaro atoa anei outou e faaite i to outou here e to outou mauruuru ia Iehova e e faaite e te hinaaro ra outou ia ˈna ei Arii no outou eiaha râ to ˈna enemi rahi ra o Satani? E nehenehe ta outou e rave i tera mau mea atoa ma te arue ia Iehova. Teie atura to muri iho uiraa, e nafea.

Mea nafea vetahi feia apî i te arueraa ia Iehova

11. Eaha te mau hiˈoraa bibilia o te faaite ra e e nehenehe te feia apî e manuïa roa i te arue ia Iehova?

11 Te faaite ra te Bibilia e e pinepine te feia apî i te manuïa roa i te arue ia Iehova. Ei hiˈoraa, ua tapea-tîtî-hia te hoê potii Iseraela e to Arama. Ua horoa oia i te faaiteraa ma te mǎtaˈu ore i to ˈna fatu vahine no nia i te peropheta a Iehova ra o Elisaia. Ua faatupu ta ˈna mau parau i te hoê semeio, e e faaiteraa puai tei horoahia. (Te mau arii 2, 5:1-17) Ua horoa atoa Iesu i te faaiteraa ma te mǎtaˈu ore ei tamarii. I roto i te mau tupuraa taatoa i to ˈna apîraa o te nehenehe e faatiahia i roto i te mau Papai, ua maiti Iehova hoê, te mea i tupu i te 12raa o to ˈna matahiti a ui ai Iesu ma te itoito i te mau orometua haapii faaroo i te hiero i Ierusalema e a maere ai ratou i to ˈna maramarama i te mau eˈa o Iehova.—Luka 2:46-49.

12, 13. (a) Eaha ta Iesu i rave i te hiero hou rii to ˈna poheraa, e eaha te faahopearaa i nia i to reira mau taata? (b) Eaha to Iesu manaˈo no nia i te arueraa a te mau tamarii?

12 Ei taata paari, ua faaitoito atoa Iesu i te mau tamarii ia arue ia Iehova. Ei hiˈoraa, tau mahana noa hou to ˈna poheraa, ua haere Iesu i te hiero i Ierusalema. I reira, ua rave oia i “te mau mea huru ê,” aore ra faahiahia, ta te Bibilia ïa e parau ra. Ua tiahi oia i te mau taata o tei faariro i taua vahi moˈa ra ei fare no te feia eiâ. Ua faaora atoa oia i te matapo e te pirioi. E mea tia ia turaihia to reira mau taata atoa, te mau aratai haapaoraa iho â râ, ia arue ia Iehova e ta ˈna Tamaiti, te Mesia. Ma te peapea râ, aita e rave rahi i tera ra tau i arue noa ˈˈe. Ua ite ratou e ua tonohia mai Iesu e te Atua, ua riaria râ ratou i te mau aratai haapaoraa. Hoê râ pǔpǔ o tei paraparau ma te mǎtaˈu ore. Ua ite anei outou o vai ma ratou? Te na ô ra te Bibilia e: “Ia hiˈo mai . . . te feia tahuˈa rarahi e te mau papai parau i te mau mea huru ê ta [Iesu] i rave ra, e ia faaroo i te tamarii i roto i te hiero i te piiraa, e te na ôraa e, Hosana te Tamaiti a Davida, î aˈera ratou i te riri: e ua parau maira ia [Iesu], Te ite na oe i ta ratou e parau nei?”—Mataio 21:15, 16; Ioane 12:42.

13 Ua manaˈo tera mau tahuˈa e e haamamû Iesu i te mau tamarii o te arue ra ia ˈna. Ua na reira anei oia? Aita roa ˈtu! Ua pahono atura Iesu i te mau tahuˈa e: “E; aitâ outou i taio, Ua noaa ia oe te haamaitai no roto i te vaha o te tamarii rii e te aiû rii?” Papu maitai, ua mauruuru Iesu e to ˈna Metua i te arueraa a te mau tamarii. Te rave ra te mau tamarii i te mea e mea tia ˈi ia rave to reira mau taata paari atoa. I roto i to ratou feruriraa tamarii, e au ra paha e mea maramarama roa te mau mea atoa. Ua ite ratou i teie taata i te raveraa i te mau mea faahiahia, i te paraparauraa ma te itoito e te faaroo, e i te faaiteraa i te here uˈana i te Atua e to ˈna nunaa. O oia te “Tamaiti a Davida” i tǎpǔhia, te Mesia mai ta ˈna i parau. Ma te haamaitaihia no to ratou faaroo, ua roaa atoa i te mau tamarii te fanaˈoraa taa ê e faatupu i te parau tohu.—Salamo 8:2.

14. E nafea te mau ô o te feia apî e faaineine ai ia ratou iho ia arue i te Atua?

14 Eaha ta tera mau hiˈoraa e nehenehe e haapii mai? E nehenehe te feia apî e manuïa roa ei feia arue ia Iehova. E pinepine e ô to ratou e ite maramarama ohie noa i te parau mau, a faaite atu ai i to ratou faaroo ma te haavare ore e te itoito rahi. E ô atoa to ratou i faahitihia i roto i te Maseli 20:29: “Te puai te hinuhinu o te taata apî ra.” Oia, e puai e e itoito to outou te feia apî—te mau fanaˈoraa mau no te arue ia Iehova. E nafea outou e nehenehe ai e faaohipa taa ê i tera mau ô?

E nafea outou e nehenehe ai e arue ia Iehova?

15. No te arue maite ia Iehova, eaha te manaˈo turai e titauhia?

15 E haamata te arueraa mau i roto roa mai i te aau. Eita ta outou e nehenehe e arue maite ia Iehova mai te peu e te na reira nei outou no to vetahi ê hinaaro. A haamanaˈo na, teie te faaueraa rahi roa ˈˈe o te mau faaueraa atoa: “Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to manaˈo atoa.” (Mataio 22:37; MN) Ua ite anei outou iho o vai o Iehova maoti ta outou iho haapiiraa i ta ˈna Parau? O te hinaaro, aore ra here, ia Iehova te faahopearaa tano o tera haapiiraa. Te ravea iho â no te faaite i tera here, o te arueraa ïa ia ˈna. Ua maramarama e ua puai anaˈe to outou manaˈo turai, ua ineine outou i te arue ia Iehova ma te aau tae.

16, 17. Eaha te tuhaa a te haerea i roto i te arueraa ia Iehova? A horoa i te hoê hiˈoraa.

16 I teie nei, na mua ˈˈe atoa e feruri ai eaha ta outou e parau, a feruri na e nafea outou e ohipa ˈi. Ahiri mea iria noa, te faatura ore, e te haavare taua potii Iseraela ra i te tau o Elisaia, e manaˈo anei outou e e faaroo to ˈna mau taata haru no Arama i ta ˈna mau parau no nia i ta Iehova peropheta? Eita paha ïa. Oia atoa, e faaroo maitai atu â te taata ia outou mai te peu e e mea faatura, mea haavare ore, e e haerea maitai roa to outou. (Roma 2:21) A rave na i te hoê hiˈoraa.

17 I te haapiiraa, ua faaruru te hoê potii 11 matahiti i Potiti i te faaheporaa e faatupu i te mau oroa o te ofati ra i to ˈna manaˈo haava haapiihia e te Bibilia. Ua faataa oia ma te faatura i ta ˈna orometua haapii no te aha e mea tia ˈi ia ore oia e farii, ua faaooo râ te orometua haapii ia ˈna. A mairi noa ˈi te taime, ua tamata noâ te orometua haapii i te faahaama ia ˈna, ma te faaino i ta ˈna haapaoraa. Ua faatura noâ râ te potii. Tau matahiti i muri aˈe, ua rave tera tuahine apî i te taviniraa pionie tamau, te taviniraa taime taatoa. I te hoê tairururaa, ua mataitai oia i te feia e bapetizohia e ite atura oia hoê o ratou. O ta ˈna orometua haapii tahito! I muri aˈe i te tauahiraa ma te taˈi, ua parau te vahine paari aˈe i te mea apî aˈe e aita roa i moe ia ˈna te haerea faatura o te tuahine ra. Ua haere te hoê Ite e farerei ia ˈna, e ua paraparau atura te orometua haapii no te haerea o ta ˈna piahi tahito. Ei faahopearaa, ua haamatahia te hoê haapiiraa bibilia, e ua farii teie vahine i te parau mau bibilia. Oia, e nehenehe to outou haerea e riro ei ravea puai roa no te arue ia Iehova!

18. E nafea te hoê taurearea ia haamarirau oia i te haamata i te mau aparauraa no nia i te Bibilia e te Atua ra o Iehova?

18 I te tahi mau taime, e fifi-roa-hia anei outou ia haamata i te mau aparauraa no nia i to outou faaroo i te haapiiraa? E ere outou anaˈe tei manaˈo mai tera. E nehenehe râ outou e faanaho i te hoê tupuraa e ui mai ai vetahi ê ia outou no nia i to outou faaroo. Ei hiˈoraa, mai te peu e e au i te ture e e fariihia ia na reira, no te aha e ore ai e afai i te mau papai bibilia na muri ia outou e e taio atu i te taime tamaaraa aore ra i te tahi atu mau taime e faatiahia ˈi ia na reira? E ui mai paha to outou mau hoa piahi eaha ta outou e taio ra. Ma te pahono atu e ma te faaite ia ratou i te mea ta outou e anaanatae ra no nia i te tumu parau aore ra te buka ta outou e taio ra, e ite paha outou e ua haamata-oioi-hia te hoê aparauraa maitai. A haamanaˈo i te tuu i te mau uiraa, a itea ˈtu ai eaha ta to outou hoa piahi e tiaturi ra. A faaroo ma te faatura, a faaite atu ai i ta outou i haapii i roto i te Bibilia. Te arue ra e rave rahi feia apî i te Atua i te haapiiraa. E hopoi mai te reira i te oaoa rahi e e tauturu te reira i te taata e rave rahi ia ite o vai o Iehova.

19. E nafea te feia apî e nehenehe ai e manuïa ˈtu â i roto i te taviniraa i tera uputa i tera uputa?

19 O te taviniraa i tera uputa i tera uputa te hoê ravea manuïa roa ˈˈe no te arue ia Iehova. Mai te peu e aitâ outou e apiti atura i te reira, no te aha e ore ai e haamau i te reira ei fa? Mai te peu e te apiti ra outou, e fa hau anei ta outou e nehenehe e haamau no outou iho? Ei hiˈoraa, a imi i te mau ravea no te haamaitai, ma te ani i to outou mau metua e i te tahi atu feia aravihi i te mau manaˈo tauturu, eiaha râ ia parau i taua noâ mea ra i te uputa taitahi. A haapii e nafea ia faaohipa ˈtu â i te Bibilia, ia manuïa ta outou mau farerei-faahou-raa, e ia haamata i te hoê haapiiraa bibilia. (Timoteo 1, 4:15) E rahi noa ˈtu â outou i te arue ia Iehova mai tera, e rahi noa ˈtu â outou i te oaoa i ta outou taviniraa.

Afea e mea tia ˈi ia haamata outou i te arue ia Iehova?

20. No te aha eiaha ˈi te feia apî ia manaˈo e e mea apî roa ratou no te arue ia Iehova?

20 I rotopu i na uiraa e toru i roto i teie tauaparauraa, e mea ohie roa ˈˈe te pahonoraa i teie uiraa hopea. A tapao na e te pahono roa ra te Bibilia e: “E haamanaˈo i tei Hamani ia oe i to apîraa ra.” (Koheleta 12:1) Oia, i teie nei e haamata ˈi i te arue ia Iehova. E mea ohie roa ia parau e: “E mea apî roa vau no te arue ia Iehova. E ere au i te mea aravihi. E mea tia ia tiai au ia paari mai au.” E ere o outou tei manaˈo na mua mai tera. Ei hiˈoraa, ua parau te taurearea ra o Ieremia ia Iehova e: “Auê! e tau Fatu, e Iehova e! aore hoi au i ite i te parau; e tamaiti iti hoi au.” Ua tamahanahana Iehova ia ˈna e aita roa e tumu no te mǎtaˈu. (Ieremia 1:6, 7) Oia atoa, aita hoê noa ˈˈe mea e mǎtaˈu ai tatou ia arue tatou ia Iehova. Aita hoê noa ˈˈe haafifiraa o te nehenehe e tupu mai i nia ia tatou eita ta Iehova e nehenehe e faaore roa.—Salamo 118:6.

21, 22. No te aha te feia apî arue ia Iehova i faaauhia ˈi i te hau aore ra hupe, e no te aha mea faaitoito ai tera faaauraa?

21 Te faaitoito atu nei ïa matou ia outou te feia apî: Eiaha e haamarirau i te arue ia Iehova! I teie nei, a apî noa ˈi outou, te taime maitai roa ˈˈe no te apiti i te ohipa faufaa roa ˈˈe e ravehia ra i te fenua nei i teie mahana. Ia na reira outou, e riro mai outou ei melo o te tahi mea faahiahia—te utuafare fetii o te ao taatoa o te feia e arue ra ia Iehova. E mauruuru Iehova e tei roto outou i teie utuafare fetii. A tapao na i teie mau parau faauruhia ta te papai salamo i faatae atu ia Iehova: “E tia rahi roa to to oe ra mau taata, i te mahana e faaitehia ˈi to oe ra mana ma te tura moˈa ra; to oe ra huaai, mai te hau ïa no te opu ra o te poipoi.”—Salamo 110:3.

22 Te horoa ra te hau, aore ra hupe, e anaana ra i te poipoi ra i te hoê hohoˈa nehenehe, e ere anei? Mea haumǎrû, mea anaana, e eita e nehenehe e taiohia no te rahi roa. Mai tera atoa Iehova ia hiˈo ia outou te feia apî o te arue ra ia ˈna ma te haapao maitai i teie anotau hopea. Papu maitai e e oaoa to Iehova aau ia maiti outou i te arue ia ˈna. (Maseli 27:11) Ia arue ïa outou te feia apî ia Iehova na roto i te mau ravea atoa!

E nafea outou e pahono ai?

• Eaha te tahi mau tumu faufaa e arue ai ia Iehova?

• Eaha te mau hiˈoraa bibilia o te faaite ra e e nehenehe te feia apî e manuïa roa i te arue ia Iehova?

• E nafea te feia apî e arue ai ia Iehova i teie mahana?

• Afea e mea tia ˈi ia haamata te feia apî i te arue ia Iehova, e no te aha?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 15]

Mai te peu e e aravihi faahiahia to to outou hoa, eita anei outou e faahiti i te reira ia vetahi ê?

[Hohoˈa i te api 17]

E anaanatae paha te mau hoa piahi i ta outou mau tiaturiraa