Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E te mau metua, a aupuru i te mau hinaaro o to outou utuafare

E te mau metua, a aupuru i te mau hinaaro o to outou utuafare

E te mau metua, a aupuru i te mau hinaaro o to outou utuafare

‘O te taata aore i [aupuru] i to ˈna ihora, ua faarue ïa oia i te [faaroo].’—TIMOTEO 1, 5:8; MN.

1, 2. (a) No te aha e mea faaitoito ai ia ite i te mau utuafare i te haere-amui-raa mai i te mau putuputuraa Kerisetiano? (b) Eaha te tahi mau tautooraa ta te mau utuafare e faaruru ra no te tae mai i te mau putuputuraa i te hora tia?

 IA HIˈO outou e ati aˈe i roto i te amuiraa Kerisetiano hou te putuputuraa e haamata ˈi, te ite ra paha outou i te mau tamarii mâ e te faanehenehe maitai e parahi ra i pihai iho i to ratou mau metua. E ere anei i te mea au ia ite i te here i roto i tera mau utuafare—te here ia Iehova e te tahi i te tahi? E mea ohie râ ia haamoe i te tutavaraa rahi a te hoê utuafare no te tae mai i te mau putuputuraa i te hora tia.

2 I te rahiraa o te taime, mea ohipa roa te mau metua i te mahana taatoa, e i te mau po putuputuraa, e mea rahi atoa ˈtu â te ohipa a te utuafare. E faaineine i te maa, e rave i te mau ohipa fare, e faaoti i te ohipa haapiiraa. E amo te mau metua i te hopoia teimaha roa ˈˈe, ma te ara e ua mâ, ua tamaa, e ua ineine te taata atoa i te hora tia. Parau mau, ma te mau tamarii e nehenehe te mau fifi manaˈo-ore-hia e tupu mai i te mau taime tano ore roa ˈˈe. Ua motu te piripou avae roa o te matahiapo a hauti noa ˈi oia. E manii te hopea i ta ˈna maa. E haamata te mau tamarii i te tatamaˈi. (Maseli 22:15) Te faahopearaa? Noa ˈtu te porotarama maitai a te mau metua, eita paha te reira e tupu mai tei faanahohia. Fatata pauroa râ te taime, tei te Piha a te Basileia te utuafare hou te putuputuraa e haamata ˈi. Auê te faaitoito ia ite ia ratou i reira i te mau hebedoma atoa, i te mau matahiti atoa, a paari ai te mau tamarii no te tavini ia Iehova!

3. E nafea tatou e ite ai e te haafaufaa roa ra Iehova i te mau utuafare?

3 Noa ˈtu e e mea fifi ta outou ohipa ei metua i te tahi mau taime, e mea rohirohi atoa, e nehenehe e papu ia outou e te haafaufaa roa ra Iehova i ta outou mau tutavaraa. O Iehova te Tumu o te utuafare. Te parau ra hoi ta ˈna Parau e ‘no ˈna te iˈoa i mairihia ˈi’ te utuafare atoa—to ˈna vai-mau-raa—maoti o Iehova. (Ephesia 3:14, 15) No reira, ia tutava outou te mau metua i te amo maitai i ta outou hopoia i roto i te utuafare, te faahanahana ra ïa outou i te Fatu e Arii o te ao taatoa. (Korinetia 1, 10:31) E ere anei e fanaˈoraa taa ê rahi tera? Mea tano ïa ia hiˈopoa tatou i te hopoia ta Iehova i horoa na te mau metua. I roto i teie tumu parau, e feruri tatou i tera hopoia no nia i te aupururaa i te utuafare. E hiˈopoa anaˈe e toru tuhaa ta te Atua e titau ra i te mau metua no nia i te aupururaa i te utuafare.

Te aupururaa i te pae materia

4. I roto i te utuafare, eaha ta Iehova i faanaho no te aupuru i te mau hinaaro o te mau tamarii?

4 Ua papai te aposetolo Paulo e: “O te taata hoi aore i [aupuru] i to ˈna ihora, e rahi atu â i to ˈna ihora utuafare, ua faarue ïa oia i te [faaroo], e e rahi atu ïa to ˈna ino i to te taata [faaroo] ore ra.” (Timoteo 1, 5:8; MN) Ia Paulo i faahiti i ǒ nei i te parau ra “o te taata,” o vai ta ˈna i manaˈo? O te upoo utuafare, te metua tane iho â. Te horoa atoa ra te Atua na te vahine i te hoê ohipa tura ei tauturu i ta ˈna tane. (Genese 2:18) I te mau tau bibilia, ua tauturu pinepine te mau vahine i ta ratou mau tane ia aupuru i te utuafare. (Maseli 31:13, 14, 16) I teie mahana, te rahi noa ˈtura te mau utuafare metua otahi. * Te rave nei e rave rahi metua Kerisetiano otahi i te hoê ohipa faahiahia e aupuru i to ratou utuafare. Parau mau, e mea maitai roa no te hoê utuafare ia fanaˈo e piti metua, na te metua tane e faatere.

5, 6. (a) Eaha te tahi mau tautooraa ta te mau taata e tutava ra i te aupuru i to ratou utuafare i te pae materia e faaruru ra? (b) Te tapea-noa-raa i teihea manaˈo no nia i te ohipa o te tauturu i te mau Kerisetiano aupuru ia tamau noa?

5 I roto i te Timoteo 1, 5:8, teihea huru aupururaa ta Paulo i manaˈo? Ia au i te mau irava tapiri, ua faahiti roa ˈtu oia i te mau hinaaro pae materia o te utuafare. I roto i te ao o teie tau, mea rahi paha te fifi ta te hoê upoo utuafare e faaruru no te aupuru atu i te reira. Mea matauhia te fifi i te pae ihiihi na te ao nei, mai te mau tihatiraa ohipa, te faito teitei o te ereraa ohipa, e te maraaraa o te hoo o te oraraa. Eaha te nehenehe e tauturu i te hoê taata aupuru ia tamau noa i te faaruru i tera mau fifi?

6 E mea tia ia haamanaˈo te hoê taata aupuru e te amo nei oia i te hoê hopoia no ǒ mai ia Iehova ra. Te faaite ra ta Paulo mau parau faauruhia e e au te hoê tane o te nehenehe e auraro i teie faaueraa o te patoi râ i te na reira, i te hoê taata o tei ‘faarue i te faaroo.’ E mea tia ia tutava te hoê Kerisetiano i te ape i tera huru tiaraa i mua i to ˈna Atua. Ma te peapea râ, e mea “aroha ore” te taata e rave rahi i roto i te ao o teie tau. (Timoteo 2, 3:1, 3) Oia mau, e ape e rave rahi metua tane i ta ratou hopoia, a faarue ai i to ratou utuafare. Eita te mau tane Kerisetiano e farii i tera manaˈo aroha ore e te tâuˈa ore eiaha e aupuru i to ratou utuafare. Taa ê roa i to ratou hoa rave ohipa e rave rahi, e hiˈo te mau Kerisetiano aupuru i te mau ohipa haehaa roa ˈˈe atoa ei mea tura e te faufaa, ei ravea no te faaoaoa i te Atua ra o Iehova, i te mea e e tauturu te reira ia ratou ia aupuru i tei herehia e ratou.

7. No te aha mea tano ai ia feruriruri te mau metua i te hiˈoraa o Iesu?

7 E ite atoa paha te mau upoo utuafare e e mea faufaa ia feruriruri i te hiˈoraa tia roa o Iesu. A haamanaˈo na, te faataa ra te parau tohu bibilia ia Iesu mai to tatou “Metua no te ui a muri atu.” (Isaia 9:6, 7) Ei “Adamu hopea,” e mono mau Iesu i “te taata matamua o Adamu” ei metua o te mau taata o te faatupu ra i te faaroo. (Korinetia 1, 15:45) Taa ê roa ia Adamu, o tei riro ei metua miimii e te haapao ia ˈna iho, o Iesu te metua maitai roa. Te na ô ra te Bibilia no ˈna e: “O te mea teie i ite ai tatou i te aroha, oia i horoa i to ˈna iho ora no tatou.” (Ioane 1, 3:16) Oia, ua horoa Iesu i to ˈna iho ora ma te aau tae no vetahi ê. Teie râ, e tuu atoa oia i te mau mahana atoa i te mau hinaaro o vetahi ê na mua ˈˈe i to ˈna iho i roto i te mau ravea e ere i te mea faufaa roa. E faufaahia outou te mau metua ia pee outou i tera feruriraa haapae.

8, 9. (a) Eaha paha ta te mau metua e nehenehe e haapii na roto i te mau manu no nia i te aupuru-noa-raa i to ratou fanauˈa? (b) E nafea te metua Kerisetiano e rave rahi e faaite ai i te hoê feruriraa haapae?

8 E nehenehe te mau metua e haapii rahi no nia i te here miimii ore na roto i ta Iesu mau parau i te nunaa orure hau o te Atua: “E rave rahi to ˈu haaputuraa i to tamarii, mai te moa e haaputu i to ˈna fanauˈa i raro aˈe i to ˈna pererau ra.” (Mataio 23:37) Ua faataa Iesu i ǒ nei i te hoê hohoˈa oraora o te hoê maiaa moa o te paruru i to ˈna fanauˈa e to ˈna pererau. Oia mau, e nehenehe te mau metua e haapii rahi na roto i te hinaaro natura e paruru o te hoê maiaa manu, o tei ineine i te faaruru i te pohe no te paruru i to ˈna fanauˈa i te ati. E mea faahiahia atoa ia hiˈo i ta te mau manu e rave ra i te mau mahana atoa. E maurere e e hoˈi faahou mai ratou ma te tuutuu ore i roto i ta ratou imiraa i te maa. Noa ˈtu e ua fatata i te rohirohi, e tuu atu ratou i te maa i roto i te utu e hamama ra o to ratou fanauˈa, o te momi i te reira e o te titau pinepine rahi atu â. “E paari,” aore ra e ite faataa-ê-na-hia, to e rave rahi mea ora poietehia a Iehova i roto i te aupururaa i to ratou fanauˈa.—Maseli 30:24.

9 Oia atoa, te faaite nei te mau metua Kerisetiano na te ao atoa nei i te hoê feruriraa haapae faahiahia. E mea maitai aˈe na outou e faaruru i te ati eiaha râ e vaiiho atu ia atihia ta outou mau tamarii. Hau atu â, ua ineine outou i te rave i te mau haapaeraa i te mau mahana atoa no te aupuru i to outou utuafare. E tia oioi e rave rahi o outou no te rave i te mau ohipa rohirohi aore ra teimaha roa. E haa puai outou ia roaa te maa maitatai no to outou utuafare. E tutava outou i te papu e e fanaˈo ta outou mau tamarii i te ahu mâ, i te tamaru e au, e te hoê haapiiraa tano. E e tamau â outou i te mau mahana atoa, i te mau matahiti atoa. Papu maitai, e mauruuru Iehova i tera haapaeraa e faaoromai! (Hebera 13:16) I taua taime atoa ra râ, e haamanaˈo outou e e ravea faufaa ˈtu â te vai ra no te aupuru i to outou utuafare.

Te aupururaa i te pae varua

10, 11. Eaha te hinaaro faufaa roa ˈˈe o te taata, e eaha te titauhia ia rave na mua te mau metua Kerisetiano no te haamâha i teie hinaaro o ta ratou mau tamarii?

10 Te mea faufaa ˈtu â i te aupururaa i te pae materia, o te aupururaa atoa ïa i te pae varua. Ua na ô Iesu e: “E ore te taata e ora i te maa anaˈe ra, i te mau mea atoa râ i [parauhia] e te Atua” ra o Iehova. (Mataio 4:4; MN; 5:3, MN) E nafea ïa outou te mau metua e nehenehe ai e aupuru i te pae varua?

11 No nia i teie tumu parau, aita ˈtu paha e irava bibilia e faahiti-pinepine-roa ˈˈe-hia maori râ te Deuteronomi 6:5-7. A tatara na i ta outou Bibilia e a taio na i taua mau irava ra. A tapao na e te parauhia ra na mua i te mau metua ia atuatu i to ratou iho ea pae varua, ma te faahotu i te here ia Iehova e ma te pee i ta ˈna mau parau. E mea titauhia ïa ia riro outou ei piahi haapao maitai i te Parau a te Atua, ma te taio tamau i te Bibilia e ma te feruriruri i te reira ia maramarama mau outou e ia hinaaro mau outou i to Iehova mau eˈa, ta ˈna mau faaueraa tumu e ture. Ei faahopearaa, e î to outou aau i te pue parau mau bibilia faahiahia o te turai ia outou ia oaoa, ia faatura, e ia here ia Iehova. E pueraa mea maitatai ïa ta outou e horoa ˈtu na ta outou mau tamarii.—Luka 6:45.

12. E nafea te mau metua e nehenehe ai e pee i to Iesu hiˈoraa a haapii tamau maite ai ratou i ta ratou mau tamarii i te pue parau mau bibilia?

12 Ua faaineinehia te mau metua puai i te pae varua no te faaohipa i te aˈoraa i roto i te Deuteronomi 6:7 e “haapii tamau maite” i to ratou huaai i ta Iehova mau parau i te mau taime atoa. Te auraa e “haapii tamau maite,” e haapii e e haamau papu ïa na roto i te faahiti-faahou-raa. Ua ite maitai Iehova e e hinaaro pauroa tatou—te mau tamarii iho â râ—i te faahiti-faahou-raa no te haapii. Ua faaohipa ïa Iesu i te faahiti-faahou-raa i roto i ta ˈna taviniraa. Ei hiˈoraa, ia ˈna i haapii i ta ˈna mau pǐpǐ ia haehaa eiaha râ ia teoteo e ia faatitiaua, ua itea ia ˈna te mau ravea rau no te faahiti faahou i tauâ faaueraa tumu ra. Ua haapii oia ma te haaferuri, ma te faahohoˈa, ma te horoa i te faahiˈoraa atoa. (Mataio 18:1-4; 20:25-27; Ioane 13:12-15) Ma te faahiahia râ, aita roa ˈtu Iesu i ere i te faaoromai. Oia atoa, e mea titauhia ia itea i te mau metua te mau ravea no te haapii i ta ratou mau tamarii i te pue parau mau tumu, a faahiti faahou ai ma te faaoromai i te mau faaueraa tumu a Iehova a taa e a faaohipa ˈtu ai te mau tamarii i te reira.

13, 14. Eaha te tahi mau taime e nehenehe ai te mau metua e haapii tamau maite i ta ratou mau tamarii i te pue parau mau bibilia, ma te faaohipa i teihea mau tauturu?

13 E taime maitatai roa te mau haapiiraa utuafare no tera haapiiraa. Oia mau, e ravea faufaa roa te hoê haapiiraa bibilia tamau, te faaitoito e te oaoa ei utuafare no te ea pae varua o te utuafare. Te oaoa ra te mau utuafare Kerisetiano na te ao atoa nei i tera mau haapiiraa, ma te faaohipa i te mau papai i horoahia na roto i te faanahonahoraa a Iehova a faaau atu ai ratou i te haapiiraa i te mau hinaaro o te mau tamarii. E ô faahiahia te buka ra Écoute le grand Enseignant i roto i teie tuhaa, oia atoa te buka ra Les jeunes s’interrogent—Réponses pratiques. * E ere râ te haapiiraa ei utuafare i te taime anaˈe no te haapii i te mau tamarii.

14 Mai ta te Deuteronomi 6:7 e faaite ra, mea rahi te taime e nehenehe ai outou te mau metua e tauaparau no nia i te mau mea pae varua e ta outou mau tamarii. Ia tere amui outou, ia rave amui i te ohipa, aore ra ia faaanaanatae amui, e itea paha ia outou te mau taime no te aupuru i te mau hinaaro pae varua o ta outou mau tamarii. Parau mau, aita outou e titauhia ra ia “aˈo” tamau i ta outou mau tamarii no nia i te pue parau mau bibilia. A tutava râ i te tapea i te aparauraa ei utuafare i nia i te hoê faito pae varua o te patu. Ei hiˈoraa, ua rau te tumu parau i roto i te vea ra Réveillez-vous! E nehenehe tera mau tumu parau e riro ei niu aparauraa no nia i te poieteraa animara a Iehova, te mau vahi natura nehenehe na te ao atoa nei, e te huru rau faahiahia o te mau taˈere e oraraa i rotopu i te mau taata. E turai paha tera mau aparauraa i te feia apî ia taio atu â i te mau papai e horoahia ra e te pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te paari.—Mataio 24:45-47.

15. E nafea te mau metua e nehenehe ai e tauturu i ta ratou mau tamarii ia hiˈo i te taviniraa Kerisetiano ei mea anaanatae e te hoona?

15 E tauturu te mau tauaparauraa o te patu e ta outou mau tamarii i te haamâha i te tahi atu hinaaro pae varua. E mea tia ia haapii te mau tamarii Kerisetiano i te faaite i to ratou faaroo ma te manuïa ia vetahi ê. A paraparau noa ˈi no nia i te tahi mau manaˈo anaanatae o Te Pare Tiairaa aore ra Réveillez-vous! e imi paha outou i te ravea no te faatuati i te tumu parau i te taviniraa. Ei hiˈoraa, e nehenehe outou e ui: “E ere anei i te mea faahiahia ahiri mea rahi atu â te taata tei ite i te reira no nia ia Iehova? Ia manaˈo oe, e nafea tatou ia anaanatae mai te hoê taata i teie tumu parau?” E nehenehe tera mau tauaparauraa e tauturu i te feia apî ia anaanatae atu â i te faaite i ta ratou e haapii nei ia vetahi ê. I muri iho, ia apee ta outou mau tamarii ia outou i roto i te taviniraa, e ite ratou i te hoê hiˈoraa mau o te faaohiparaa o tera mau aparauraa. E ite atoa paha ratou e e ohipa anaanatae e te oaoa te taviniraa, o te faatupu mai i te mauruuru e te oaoa rahi.—Ohipa 20:35.

16. Eaha ta te mau tamarii e nehenehe e haapii na roto i te faarooraa i te mau pure a to ratou mau metua?

16 E aupuru atoa te mau metua i te mau hinaaro pae varua o ta ratou mau tamarii i te taime a pure ai ratou. Ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e nafea ia pure, e ua pure oia e o ratou e rave rahi taime. (Luka 11:1-13) A manaˈo noa na i te mau mea atoa ta ratou i haapii ma te apiti i te pure e te Tamaiti iho a Iehova! Oia atoa, e nehenehe ta outou mau tamarii e haapii rahi na roto i ta outou mau pure. E nehenehe ratou e haapii, ei hiˈoraa, e te hinaaro maira Iehova ia paraparau noa tatou ia ˈna ma te aau atoa, a faaite ai ia ˈna i to tatou mau fifi atoa. Oia, e nehenehe ta outou mau pure e tauturu i ta outou mau tamarii ia haapii i te hoê parau mau pae varua faufaa roa: E nehenehe ratou e fanaˈo i te hoê taairaa e to ratou Metua i te raˈi.—Petero 1, 5:7.

Te aupururaa i te huru aau

17, 18. (a) E nafea te Bibilia e faaite ai i te faufaaraa ia faaite i te here i te mau tamarii? (b) E nafea e mea tia ˈi ia pee te mau metua tane ia Iehova i roto i te faaiteraa i to ratou here i ta ratou mau tamarii?

17 Parau mau, e hinaaro ru atoa to te mau tamarii i te pae aau. Te faaite ra te Parau a te Atua e e mea faufaa mau ia haamâha i teie hinaaro. Ei hiˈoraa, te aˈohia ra te mau vahine apî aˈe ‘ia aroha i ta ratou mau tamarii.’ Ua taaihia to ratou na reiraraa i te hoˈiraa mai te huru o te mau metua vahine apî aˈe. (Tito 2:4) Oia mau, e mea tano ia faaite i te aroha, aore ra here, i te hoê tamarii. E haapii te reira i te hoê tamarii ia here e e hopoi mai te reira i te mau maitai i te roaraa o te oraraa. I te tahi aˈe pae, e mea maamaa ia ore e faaite i te here i te hoê tamarii. E faatupu te reira i te oto rahi e aita e pee ra ia Iehova, o te faaite maira i to ˈna aroha iti rahi noa ˈtu to tatou huru tia ore.—Salamo 103:8-14.

18 E rave atoa Iehova i te taahiraa matamua no te hinaaro, aore ra here, i ta ˈna mau tamarii no te fenua nei. Mai ta te Ioane 1, 4:19 e parau ra, “oia na tei hinaaro mai na ia tatou.” E mea tia iho â râ ia pee outou te mau metua tane i te hiˈoraa o Iehova, ma te rave i te taahiraa matamua no te haamau i te hoê taairaa î i te here e ta outou mau tamarii. Te faaitoito ra te Bibilia i te mau metua tane ia ore e faariri i ta ratou mau tamarii, “o te taiâ hoi ratou.” (Kolosa 3:21) Mea iti te mau mea o te faariri atu â i te mau tamarii i te horoaraa i te manaˈo e aita te hoê metua e here ra aore ra e haafaufaa ra ia ratou. E mea tia ia haamanaˈo te mau metua tane o te ore e hinaaro e faaite i to ratou huru aau i to Iehova hiˈoraa. Ua paraparau roa mai Iehova mai te raˈi mai no te faaite i te mauruuru e te here i ta ˈna Tamaiti. (Mataio 3:17; 17:5) Eaha râ paha Iesu i te faaitoitohia! Oia atoa, e puai e e itoito roa te mau tamarii na roto i te mau faaiteraa haavare ore i te here e te mauruuru a to ratou mau metua.

19. No te aha e mea faufaa ˈi te aˈo, e eaha te vai-faito-raa ta te mau metua Kerisetiano e tutava i te faaite mai?

19 Parau mau, eita te here o te mau metua no ta ratou mau tamarii e faaitehia na roto noa i te mau parau. E faaite-na-mua-hia te here na roto i te ohipa. E nehenehe te aupururaa i te pae materia e te pae varua e riro ei faaiteraa i te here o te mau metua, ia na reira iho â râ te mau metua ma te faaite e o te here te manaˈo turai matamua. Hau atu â, e faaiteraa faufaa roa te aˈoraa i te here o te mau metua. Oia mau, “o ta te Fatu [ra o Iehova] e here ra, o ta ˈna ïa e aˈo.” (Hebera 12:6) I te tahi aˈe pae, e faaiteraa i te aroha ore o te mau metua te oreraa e aˈo! (Maseli 13:24) Te faaite noa ra Iehova i te vai-faito-raa tano a aˈo ai oia “ma te haapao maite.” (Ieremia 46:28) E ere noa i te mea ohie no te mau metua tia ore ia faaite i te vai-faito-raa. E hoona râ ta outou mau tutavaraa atoa no te imi i tera vai-faito-raa. E tauturu te aˈoraa aueue ore î i te here i te hoê tamarii ia ora i te hoê oraraa oaoa e te hotu maitai. (Maseli 22:6) E ere anei tera ta te metua Kerisetiano atoa e hinaaro ra no ta ˈna tamarii?

20. E nafea te mau metua e nehenehe ai e horoa na ta ratou mau tamarii i te ravea maitai roa ˈˈe no te “rave i te ora”?

20 Ia rave outou te mau metua i te ohipa faufaa ta Iehova i faaue ia outou—te aupururaa i te mau hinaaro pae materia, varua, e huru aau o ta outou mau tamarii—mea rahi te haamaitairaa. E horoa ïa outou na ta outou mau tamarii i te ravea maitai roa ˈˈe no te “rave i te ora,” e i muri aˈe “ia ora.” (Deuteronomi 30:19) E faaoaoa rahi roa taua mau tamarii ra o te maiti i te tavini ia Iehova e i te faaea noa i nia i te eˈa o te ora a paari noa ˈi ratou, i to ratou mau metua. (Salamo 127:3-5) E vai tera oaoa a tau e a hiti noa ˈtu! E nafea râ te feia apî e nehenehe ai e arue ia Iehova i teie nei? E hiˈopoa te tumu parau i muri nei i te reira.

[Nota i raro i te api]

^ I roto i teie tauaparauraa, o te tane te taata aupuru e faahiti-pinepine-hia ra. E tano atoa râ te mau faaueraa tumu no te mau vahine Kerisetiano e haa ra ei feia aupuru matamua.

^ Neneihia e te mau Ite no Iehova.

E nafea outou e pahono ai?

Eaha ta te mau metua e nehenehe e rave no te aupuru i ta ratou mau tamarii

• i te pae materia?

• i te pae varua?

• i te huru aau?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 8]

E haa e rave rahi manu ma te tuutuu ore no te haapao i to ratou fanauˈa

[Hohoˈa i te api 10]

E mea tia ia atuatu na mua te mau metua i to ratou iho ea pae varua

[Hohoˈa i te mau api 10, 11]

E nehenehe te mau metua e ite e rave rahi taime no te haapii i ta ratou mau tamarii no nia i te Atua Poiete

[Hohoˈa i te api 12]

E puai e e itoito te mau tamarii maoti te mauruuru o te mau metua