Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Manaˈo faufaa o te buka o Te mau arii Hoê

Manaˈo faufaa o te buka o Te mau arii Hoê

Mea ora te parau a Iehova

Manaˈo faufaa o te buka o Te mau arii Hoê

“IA MANA te feia parau-tia ra ua oaoa te taata; ia mana râ te taata paieti ore ra ua oto anaˈe te taata.” (Maseli 29:2) Te faaite ra te buka bibilia o Te mau arii Hoê ma te oraora i te parau mau o teie maseli. Te faatia ra te reira i te aamu o Solomona, i te roaraa o ta ˈna faatereraa ua fanaˈo Iseraela i tahito ra i te hoê tau panaˈonaˈo ore e te ruperupe rahi. Te vai ra atoa i roto i Te mau arii Hoê te hoê faatiaraa o te tatuhaaraa o te nunaa i muri aˈe i te poheraa o Solomona e o na arii 14 i muri aˈe ia ˈna, te tahi pae i Iseraela e te tahi pae i Iuda. E piti noa o teie mau arii o tei tamau i te haapao maitai ia Iehova. Hau atu â, te faatia ra te buka i te mau ohipa a te mau peropheta e ono, tae noa ˈtu ia Elia.

Papaihia i Ierusalema e i Iuda e te peropheta ra o Ieremia, e puohu te faatiaraa i te hoê tau fatata 129 matahiti—mai 1040 H.T.T. e tae atu i 911 H.T.T. A haaputuhia ˈi te buka, ua hiˈo iho â Ieremia i taua mau faatiaraa tahito ra mai “te buka ohipa a Solomona.” Aita faahou tera mau faatiaraa taa ê.—Te mau arii 1, 11:41; 14:19; 15:7.

TURURAA A TE HOÊ ARII PAARI I TE HAU E TE RUPERUPE

(Te mau arii 1, 1:1–11:43)

E haamata Te mau arii Hoê ma te hoê faatiaraa maere o te hoê tamataraa a te tamaiti a te arii Davida ra o Adonia e haru i te tiaraa arii o to ˈna metua tane. E tapea oioi te peropheta Natana i te opuaraa, e e riro o Solomona te tamaiti a Davida ei arii. E oaoa roa Iehova i te aniraa a te arii faaterono-apî-hia e e horoa na ˈna i “te aau haapao e te ite i te parau” e tae noa ˈtu i “te taoˈa, e te tura rahi.” (Te mau arii 1, 3:12, 13) E paari faito ore to te arii, e mea faaau ore ta ˈna taoˈa rahi. E fanaˈo o Iseraela i te hoê tau hau e te ruperupe.

I rotopu i te mau paturaa ta Solomona e faaoti roa, te vai ra te hiero o Iehova e te fare a te hau e rave rahi. E haapapu Iehova ia Solomona: “E haamau vau i to oe ra terono i to oe ra basileia i nia ia Iseraela e a muri noa ˈtu,” mai te peu e e tamau te arii i te auraro. (Te mau arii 1, 9:4, 5) E faaara atoa te Atua mau ia ˈna i te mau faahopearaa o te auraro-ore-raa. E rave râ Solomona e rave rahi vahine ěê. I raro aˈe i to ratou mana, e fariu atu o ˈna i nia i te haamoriraa hape i to ˈna ruhiruhiaraa. E faaite atea Iehova e e vahihia to ˈna basileia. I 997 H.T.T., e pohe Solomona, e hope ïa ta ˈna na matahiti faatereraa e 40. E parahi ta ˈna tamaiti o Rehoboama i nia i te terono.

Uiraa bibilia pahonohia:

1:5—No te aha Adonia e tamata ˈi i te haru i te terono a ora noa ˈi Davida? Aita te Bibilia e parau ra. Tera râ, e mea tano ia parau e i te mea e ua pohe aˈena to Adonia mau taeae paari aˈe o Amanona e o Abasaloma, e peneiaˈe o Kileaba atoa te tamaiti a Davida, ua manaˈo Adonia e e tiaraa to ˈna e parahi i nia i te terono no te mea o ˈna te mea paari aˈe o te mau tamaiti a Davida e ora noa ra. (Samuela 2, 3:2-4; 13:28, 29; 18:14-17) I te mea e ua fanaˈo o ˈna i te turu a te raatira nuu puai o Ioaba e te mana o te tahuˈa rahi mana o Abiatara, ua tiaturi paha o Adonia e e manuïa ta ˈna tamataraa. Aita te Bibilia e parau ra e ua ite anei o ˈna i ta Davida opuaraa e haaparahi ia Solomona i nia i te terono. Tera râ, aita o Adonia i titau manihini ia Solomona e te tahi atu feia taiva ore ia Davida no te hoê “tusia.” (Te mau arii 1, 1:9, 10, MN) Te auraa ïa e ua hiˈo o ˈna ia Solomona mai te hoê enemi.

1:49-53; 2:13-25—No te aha o Solomona i haapohe ai ia Adonia i muri aˈe i to ˈna fariiraa i te faaoreraa i ta ˈna hapa? Noa ˈtu e aita o Bate-seba i ite i te reira, ua haroaroa Solomona i te manaˈo turai mau i muri mai i te aniraa a Adonia ia Bate-seba i parau i te arii e horoa ia Abisaga ei vahine na ˈna. Noa ˈtu e aita o Davida i taoto ia ˈna, e vahine tavini nehenehe râ o Abisaga na Davida. Ia au i te peu tumu o tera ra tau, o te tamaiti aiˈa tia noa a Davida te riro ei fatu no ˈna. Ua manaˈo paha o Adonia e e nehenehe faahou o ˈna e haru i te terono na roto i te raveraa ia Abisaga ei vahine na ˈna. Ma te faataa i te aniraa a Adonia ei hinaaro nounou i te tiaraa arii, ua faaore o Solomona i te faaoreraa hapa.

6:37–8:2—Inafea ra te hiero i te avariraahia? Ua oti roa te hiero i te vauraa o te avaˈe 1027 H.T.T., i te 11raa o te matahiti faatereraa a Solomona. E au ra e ua tiahia 11 avaˈe te tuuraahia te mau taihaa i roto e te raveraahia te tahi atu mau faaineineraa. Ua tupu paha te avariraa i te hituraa o te avaˈe o te matahiti 1026 H.T.T. Te faataa ra te faatiaraa i te tahi atu mau opuaraa o te paturaa i muri aˈe i te oti-roa-raa te hiero e hou a faahitihia ˈi to ˈna avariraa, no te faaoti-roa-raa i te tauaparauraa no te faataa ˈtu â i te mau ohipa paturaa.—Paraleipomeno 2, 5:1-3.

9:10-13—Ua tu anei i te Ture a Mose te pûpûraa o Solomona i na oire e 20 i te fenua no Galilea i te arii Hirama no Turia? E nehenehe noa e faaohipahia te Ture i faahitihia i roto i te Levitiko 25:23, 24 i te vahi e faaeahia ra e to Iseraela. Peneiaˈe aita e ati Iseraela e faaea ra i te mau oire ta Solomona i horoa ˈtu na Hirama, noa ˈtu e to roto i te mau otia o te Fenua tǎpǔhia. (Exodo 23:31) Te faaite atoa ra paha te ohipa a Solomona i to ˈna oreraa e auraro roa i te Ture, mai ia ˈna i “faarahi i te puaahorofenua na ˈna” e te raveraa e rave rahi vahine. (Deuteronomi 17:16, 17) Noa ˈtu eaha te tupuraa, ua mauruuru ore o Hirama i te ô. Peneiaˈe aita te mau oire i atuatu-maitai-hia e te feia etene e faaea ra i reira, aore ra e ere paha te reira i te vahi maitai.

11:4—Na te aehuehuraa anei o te matahiti rahi i faatupu i to Solomona taiva? E ere roa ˈtu. E mea huru apî Solomona ia ˈna i haamata i te faatere, e noa ˈtu e ua faatere o ˈna e 40 matahiti i te maoro, aita o ˈna i paari roa. Hau atu â, aita o ˈna i faaea roa i te pee ia Iehova. E au ra e ua tamata o ˈna i te rave i te tahi mau peu o te tahoêraa faaroo.

Haapiiraa no tatou:

2:26, 27, 35. E tupu noa te mau parau tohu a Iehova. Ua faatupu te iritiraahia o Abiatara, te hoê huaai o Eli, i “te parau a Iehova, ta ˈna i parau i Silo i te utuafare o Eli ra.” Ua faatupu te monoraahia o Abiatara e Zadoka no roto mai i te hui tupuna o Phinehasa i te Numera 25:10-13.—Exodo 6:25; Samuela 1, 2:31; 3:12; Paraleipomeno 1, 24:3.

2:37, 41-46. Auê te atâta ia manaˈo e e nehenehe e faaroo ore i te Atua e e ape i te faautuaraa ino! E faaruru te feia e hahi ê ma te opua i te ‘eˈa piri e tae atu ai i te ora’ i te mau faahopearaa o taua faaotiraa paari ore ra.—Mataio 7:14.

3:9, 12-14. E pahono Iehova i te mau pure haavare ore a ta ˈna mau tavini no te ani i te paari, te maramarama, e te aratairaa no te rave i ta ˈna taviniraa.—Iakobo 1:5.

8:22-53. Auê ïa mauruuru putapû ta Solomona i faahiti na Iehova—te hoê Atua aau aroha, o te faatupu i te mau parau fafau, e o te faaroo i te pure! E faarahi atu â te feruriruriraa i te mau parau o te pure avariraa a Solomona i to tatou mauruuru no tera e te tahi atu tuhaa o te huru o te Atua.

11:9-14, 23, 26. Ia Solomona i faaroo ore i to ˈna mau matahiti hopea, ua faatupu Iehova i te mau enemi. “E patoi . . . te Atua i tei teoteo, e horoa maira i te maitai no tei haehaa,” ta te aposetolo Petero ïa e parau ra.—Petero 1, 5:5.

11:30-40. Ua imi te arii Solomona e taparahi pohe ia Ieroboama no ta Ahia i tohu no nia ia Ieroboama. E mea taa ê roa ïa i te pahonoraa a te arii fatata e 40 matahiti na mua ˈtu, ia ˈna i patoi i te imi i te tahoo ia Adonia e te tahi atu mau taata totoa! (Te mau arii 1, 1:50-53) E faahopearaa te tauiraa to ˈna huru o to ˈna faarueraa ia Iehova.

E AMAHA TE HOÊ BASILEIA TAHOÊHIA

(Te mau arii 1, 12:1–22:53)

E haere o Ieroboama e te nunaa i te arii Rehoboama e e ani ia ˈna ia haamâmâ i te hopoia a to ˈna metua tane, o Solomona. Aita o ˈna i farii i ta ratou aniraa, e haamǎtaˈu râ Rehoboama i te faateimaha ˈtu â i ta ratou hopoia. E orure na opu fetii hoê ahuru i te hau e e faariro ia Ieroboama ei arii no ratou. E amaha te basileia. E faatere o Rehoboama i te basileia apatoa, te vai ra te opu no Iuda e no Beniamina, e e faatere o Ieroboama i te basileia apatoerau o na opu hoê ahuru o Iseraela.

No te faatoaruaru i te nunaa ia haere i Ierusalema e haamori, e haamau o Ieroboama e piti kafa auro—hoê i Dana e te tahi atu i Betela. I rotopu i te mau arii o te faatere ia Iseraela i muri aˈe ia Ieroboama te vai ra o Nadaba, Baasa, Ela, Zimeri, Tibeni, Omeri, Ahaba e o Ahazia. I muri aˈe ia Rehoboama i Iuda te vai ra o Abiiama, Asa, Iehosaphata e o Iehorama. Te vai ra o Ahia, Semaia, e te hoê taata o te Atua aita te iˈoa i faaitehia, tae noa ˈtu o Iehu, Elia e o Mikaia i rotopu i te mau peropheta e ohipa ra i te tau o taua mau arii ra.

Uiraa bibilia pahonohia:

18:21—No te aha te mau taata i mamû ai ia Elia i ani ia ratou e pee ia Iehova aore ra ia Baala? Peneiaˈe ua ite ratou e aita ratou e haamori ra ia Iehova anaˈe ra mai ta ˈna e titau ra, a manaˈo atu ai ratou e ua hape ratou. Aore ra peneiaˈe ua etaeta roa ino to ratou manaˈo haava e aita ratou i ite i te ino ia haamori ia Baala ma te parau e e feia haamori ia Iehova ratou. I muri aˈe noa i to Iehova faaiteraa i to ˈna puai, ua parau ratou e: “O Iehova, oia te Atua [mau]; o Iehova, oia te Atua [mau].”—Te mau arii 1, 18:39; MN.

20:34—I muri aˈe i to Iehova horoaraa i te upootiaraa ia Ahaba i nia i to Arama, no te aha o Ahaba i faaora ˈi i to ratou arii ia Benehada? Aita o ˈna i haapohe ia Benehada, ua faaau râ o Ahaba ia ˈna i te hoê faufaa, oia hoi e horoahia te mau aroâ o te oire pu no Arama, o Damaseko, na Ahaba, papu maitai no te haamau i te hoê matete. Na mua ˈtu, ua horoa atoa ˈtu te metua tane iho o Benehada i te mau aroâ o Samaria no te mau fa tapihoo. No reira, ua tuuhia o Benehada ia nehenehe o Ahaba e haamau i te mau ohipa hoohooraa i Damaseko.

Haapiiraa no tatou:

12:13, 14. Ia rave tatou i te mau faaotiraa faufaa roa i roto i te oraraa, e mea tia ia imi tatou i te aˈoraa paari e te mau taata feruriraa paari o tei ite i te mau Papai e e mea faatura i te mau faaueraa tumu a te Atua.

13:11-24. E mea tia ia faaau i te aratairaa papu o te Parau a te Atua, te aˈoraa aore ra manaˈo tauturu e au ra e mea huru ê, noa ˈtu no ǒ mai i te hoê hoa faaroo aau haavare ore.—Ioane 1, 4:1.

14:13. E hiˈopoa Iehova ia tatou ia itea mai te mea maitai i roto ia tatou. Noa ˈtu e mea haihai tera mea maitai, e nehenehe ta ˈna e faarahi i te reira a rave ai tatou i te mea maitai roa ˈˈe no te tavini ia ˈna.

15:10-13. E mea tia ia faarue tatou ma te itoito i te ohipa apotata e e turu râ i te haamoriraa mau.

17:10-16. Ua hiˈo te vahine ivi no Zarephate ia Elia mai te hoê peropheta e ua farii maitai ia ˈna, e ua haamaitai Iehova i ta ˈna ohipa o te faaroo. I teie mahana, e tapao atoa Iehova i ta tatou mau ohipa o te faaroo, e e haamaitai o ˈna i te feia e turu ra i te ohipa a te Basileia ma te mau ravea rau.—Mataio 6:33; 10:41, 42; Hebera 6:10.

19:1-8. Ia faaruru tatou i te patoiraa rahi roa, e nehenehe tatou e tiaturi i te turu a Iehova.—Korinetia 2, 4:7-9.

19:10, 14, 18. Eita te feia haamori mau e vai noa o ratou anaˈe. Te vai ra ia ratou o Iehova e te huitaeae na te ao nei.

19:11-13. E ere Iehova i te hoê atua natura.

20:11. Ia Benehada i faatiatia no nia i te haamouraahia o Samaria, ua pahono te arii no Iseraela e: “Eiaha tei haamau i te rǔrû ra [ta ˈna nuu e faaineine ra no te tamaˈi] e oaoa mai te mea te iriti ra” ta ˈna nuu i muri aˈe a hoˈi ai ma te upootia na te tamaˈi. I mua i te hoê ohipa apî, e mea tia ia ape tatou i te tiaturi rahi roa o te teoteo.—Maseli 27:1; Iakobo 4:13-16.

Te mea faufaa roa no tatou

I to ˈna faatiaraa i te horoaraahia te Ture i nia i te Mouˈa Sinai, ua parau Mose i te mau tamaiti a Iseraela e: “Inaha, te tuu nei au i te maitai e te ino i mua ia outou i teie nei mahana; ia faaroo outou i te mau parau a to outou Atua ra a Iehova, ta ˈu e parau atu ia outou i teie nei mahana, o te maitai ïa: e ia ore outou ia faaroo i te mau parau a to outou Atua ra a Iehova, ia ohipa ê râ outou i te eˈa ta ˈu e faaite atu ia outou i teie nei mahana, . . . o te ino ïa.”—Deuteronomi 11:26-28.

E mea maramarama mau teie parau mau faufaa roa o tei horoahia mai no tatou i roto i te buka o Te mau arii Hoê! Mai ta tatou i ite mai, te horoa atoa ra teie buka i te tahi atu mau haapiiraa faufaa roa. E mea ora mau te poroi i roto e te puai rahi.—Hebera 4:12.