Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘Te hopoiraa i te parau apî maitai o te tahi mea maitai aˈe’

‘Te hopoiraa i te parau apî maitai o te tahi mea maitai aˈe’

‘Te hopoiraa i te parau apî maitai o te tahi mea maitai aˈe’

“Te nehenehe o te avae o te vea i nia i te mouˈa, . . . o tei hopoi mai i te parau [apî maitai o te tahi mea maitai aˈe].”—ISAIA 52:7; MN.

1, 2. (a) Eaha te mau ohipa riaria e tupu ra i te mau mahana atoa? (b) Eaha te huru o te taata e rave rahi ia faaroo noa ratou i te mau parau apî peapea?

 I TEIE mahana, te manaˈo ra te taata na te ao nei e ua î roa ratou i te mau parau apî peapea. E tuama ratou i te ratio e e faaroo ratou i te mau parau riaria o te mau maˈi pohe e tairi nei i te fenua. E mataitai ratou i te mau parau apî i te afata teata e e ite ratou i te mau hohoˈa eita roa ˈtu e moehia o te mau tamarii pohe poiâ e autâ ra no te tauturu. E rave ratou i te hoê vea e e taio ratou i te parau no nia i te mau paainaraa topita o te vavahi i te mau fare tahua, ma te haapohe e rave rahi taata hapa ore.

2 Oia, e ohipa riaria te tupu ra i te mau mahana atoa. Te taui mau nei te huru o teie nei ao—e e ino roa ˈtu â. (Korinetia 1, 7:31, MN) Ua tapao te hoê vea no Europa Tooa o te râ e i te tahi taime e au ra e “ua fatata” te ao atoa “i te ama roa.” E ere ïa i te mea maere e te rahi noa ˈtura te taata e ahoaho ra! Ua faaite papu te hoê taata, tei uiuihia no nia i te mau parau apî o te afata teata i te Hau Amui, i to ˈna iho huru tei au i to te mau mirioni taata i te na ôraa e: ‘I muri aˈe i to ˈu mataitairaa i te mau parau apî, e hepohepo roa vau. E parau apî peapea anaˈe. E mea teimaha roa.’

Te parau apî e mea titauhia te taata atoa ia faaroo

3. (a) Te faaite ra te Bibilia i teihea parau apî maitai? (b) No te aha outou e haafaufaa ˈi i te parau apî maitai o te Basileia?

3 I roto i teie ao ati, e nehenehe anei e itehia i te parau apî maitai aˈe? E, e nehenehe mau â! E mea mahanahana ia ite e te faaite ra te Bibilia i te parau apî maitai. O te parau apî ïa, e e faaore te Basileia o te Atua i te maˈi, te poiâ, te ohipa ino, te tamaˈi, e te mau huru haavîraa atoa. (Salamo 46:9; 72:12) E ere anei te reira i te parau apî e mea titauhia te taata atoa ia faaroo? Tera mau te manaˈo o te mau Ite no Iehova. No reira, ua matauhia ratou i te mau vahi atoa no ta ratou tutavaraa tamau e poro i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua i te taata o te mau fenua atoa.—Mataio 24:14, MN.

4. E hiˈopoa tatou i teihea mau tuhaa o ta tatou taviniraa i roto i teie tumu parau, e to muri nei?

4 Eaha râ ta tatou e nehenehe e rave no te apiti maite i te pororaa i teie parau apî maitai—i roto atoa i te mau tuhaa fenua farii atâ? (Luka 8:15) E tauturu mau â te haamanaˈo-poto-raa e toru tuhaa faufaa o ta tatou ohipa pororaa. E nehenehe tatou e hiˈopoa i (1) to tatou mau manaˈo turai, aore ra no te aha tatou e poro ai; (2) ta tatou poroi, aore ra eaha ta tatou e poro; e (3) ta tatou mau ravea, aore ra e nafea tatou e poro ai. Ei manaˈo turai mâ, ei poroi maramarama, e ei ravea papu ta tatou e nehenehe ai te mau huru taata atoa e faaroo i te parau apî maitai roa ˈˈe—te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. *

No te aha tatou e poro ai i te parau apî maitai

5. (a) Na mua roa, na te aha e turai ia tatou ia apiti i te taviniraa? (b) No te aha e nehenehe ai e parauhia e ua riro te auraroraa i te faaueraa bibilia e poro ei faaiteraa i to tatou here i te Atua?

5 E hiˈopoa anaˈe i te tuhaa matamua—to tatou mau manaˈo turai. No te aha tatou e poro ai i te parau apî maitai? No te hoê â tumu Iesu i na reira ˈi. Ua na ô oia e: “Te hinaaro [aore ra here] nei au i te Metua.” (Ioane 14:31; Salamo 40:8) Na mua roa, na to tatou here i te Atua e turai ia tatou. (Mataio 22:37, 38) Te faatuati ra te Bibilia i te here i te Atua e te taviniraa, o te na ô ra hoi e: “Teie . . . te hinaaro [aore ra here] i te Atua, o te haapao i ta ˈna ra parau [aore ra mau faaueraa].” (Ioane 1, 5:3; Ioane 14:21) E faaueraa a te Atua anei te ‘haereraa e faariro i te taata ei pǐpǐ’? (Mataio 28:19) E. Parau mau, na Iesu teie mau parau, tera râ no ǒ roa mai te reira ia Iehova ra. E nafea? Ua faataa Iesu e: “Aore a ˈu peu rave noa, o ta tau Metua râ i haapii mai ia ˈu ra, o ta ˈu ïa e parau nei.” (Ioane 8:28; Mataio 17:5) No reira, ia haapao tatou i te faaueraa e poro, te faaite ra tatou ia Iehova e te here ra tatou ia ˈna.

6. E nafea to tatou here i te Atua e turai ai ia tatou ia poro?

6 Hau atu â, na to tatou here ia Iehova e turai ia tatou ia poro no te mea te hinaaro nei tatou e patoi i te haavare ta Satani e haaparare ra no nia ia ˈna. (Korinetia 2, 4:4) Ua aimârô Satani i te parau-tia o te faatereraa a te Atua. (Genese 3:1-5) Ei Ite no Iehova, te hinaaro rahi nei tatou e puhara i te mau pariraa haavare a Satani e e faaraa i te iˈoa o te Atua i mua i te huitaata nei. (Isaia 43:10-12) Hau atu â, e apiti tatou i te taviniraa no te mea ua noaa ia tatou te ite i te mau huru maitatai o Iehova e to ˈna mau eˈa. E piri atu tatou ia ˈna e e hinaaro puai tatou e faaite ia vetahi ê i te parau no to tatou Atua. Oia mau, e î roa tatou i te oaoa no to Iehova maitai e to ˈna mau eˈa parau-tia, eita ïa tatou e nehenehe e faaea i te paraparau no nia ia ˈna. (Salamo 145:7-12) Te turaihia ra tatou ia arue ia ˈna e ia paraparau no nia i to ˈna “maitai” i te feia e faaroo mai.—Petero 1, 2:9; Isaia 43:21.

7. Taa ê atu i te here i te Atua, no teihea ˈtu tumu faufaa tatou e apiti ai i te ohipa pororaa?

7 Te vai ra te tahi atu tumu faufaa no te apiti tamau i te taviniraa: Te hinaaro mau nei tatou e tamahanahana i te mau taata e autâ ra no te mau parau apî peapea hopea ore e i te feia e mauiui ra no te hoê aore ra no te tahi atu tumu. I roto i taua ohipa ra, te tutava nei tatou i te pee ia Iesu. A rave na, ei hiˈoraa, i tei faataahia i roto i te Mareko pene 6.

8. Eaha ta te faatiaraa o te Mareko pene 6 e faaite ra no nia i to Iesu huru no te taata?

8 Ia hoˈi mai te mau aposetolo na te pororaa ua faatia ratou ia Iesu i te mau ohipa atoa ta ratou i rave e i haapii atu. Ite atura Iesu e ua rohirohi ta ˈna mau aposetolo, e ua parau oia ia ratou ia haere mai e “faaea iti noa ˈˈe.” Paiuma ˈtura ratou i nia i te hoê boti e fano atura i te hoê vahi maniania ore. Ua tapapa te taata ia ratou, ma te horo na tatahi, e aita i maoro ua tae atura ia ratou ra. Eaha ta Iesu i rave? “Hiˈo atura oia i taua feia rahi ra,” te na ô ra te faatiaraa, “aroha ˈtura ia ratou; no te mea mai te nǎnǎ mamoe tiai ore ra ratou; haapii atura oia ia ratou i te parau e rave rahi.” (Mareko 6:31-34) Noa ˈtu to ˈna rohirohi, ua turai te aroha ia Iesu ia faaite noa i te parau apî maitai. Papu maitai, ua putapû roa te aau o Iesu i teie feia. Ua aumauiui oia ia ratou.

9. Eaha ta tatou e haapii mai na roto i te faatiaraa o te Mareko pene 6 no nia i te manaˈo turai e tano e poro?

9 Eaha ta tatou e haapii mai na roto i teie aamu? Ei Kerisetiano, e taa ia tatou te titauraa e poro i te parau apî maitai e e faariro i te taata ei pǐpǐ. E farii tatou i ta tatou hopoia e faaite i te parau apî maitai, i te mea e te hinaaro ra te Atua “i te taata atoa ia ora.” (Timoteo 1, 2:4) Teie râ, aita tatou e ohipa ra i roto i ta tatou taviniraa no te mea noa e hopoia na tatou, no to tatou atoa râ aumauiui. Mai te peu e e aroha mau tatou i te taata mai ia Iesu te huru, e turai ïa to tatou aau ia rave tatou i te mau mea atoa no te poro-noa-raa ia ratou i te parau apî maitai. (Mataio 22:39) E faaitoito teie mau huru manaˈo turai maitatai roa no nia i te taviniraa ia poro tatou i te parau apî maitai ma te tuutuu ore.

Ta tatou poroi—te parau apî maitai o te Basileia o te Atua

10, 11. (a) E nafea Isaia e faataa ˈi i te poroi ta tatou e poro nei? (b) Mea nafea Iesu i te hopoiraa i te parau apî maitai o te tahi mea maitai aˈe, e mea nafea te mau tavini o te Atua i teie tau i te peeraa i te hiˈoraa o Iesu?

10 Eaha ïa no te piti o te tuhaa o ta tatou taviniraa—ta tatou poroi? Eaha ta tatou e poro? Ua horoa te peropheta Isaia i teie faataaraa nehenehe o te poroi ta tatou e poro ra: “Te nehenehe o te avae o te vea i nia i te mouˈa, o tei hopoi mai i te parau maitai ra, o tei faaite hua mai i te parau hau ra! o tei hopoi mai i te parau [apî maitai o te tahi mea maitai aˈe], o tei faaite hua mai i te ora ra! o tei parau mai ia Ziona, Tei to Atua ra te hau!”—Isaia 52:7; MN.

11 Te haamanaˈo maira te parau faufaa o taua irava ra, e “tei to Atua ra te hau,” i te poroi e mea tia ia poro tatou, oia hoi, te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. (Mareko 13:10) A tapao atoa na, e te faaite ra teie irava i te tumu parau rahi o ta tatou poroi. Te faaohipa ra Isaia i te mau parau mai te “ora,” te “parau maitai,” te “hau,” e “te tahi mea maitai aˈe.” Tau senekele i muri aˈe ia Isaia, i te senekele matamua T.T., ua faatupu Iesu Mesia i teie parau tohu ma te faahiahia mau ma te horoa i te hoê hiˈoraa itoito rahi i te pororaa i te parau apî o te tahi mea maitai aˈe—te Basileia o te Atua e fatata maira. (Luka 4:43) I to tatou tau, mai te matahiti 1919 iho â râ, ua pee te mau Ite no Iehova i te hiˈoraa o Iesu ma te poro ma te itoito rahi i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua i haamauhia e te mau haamaitairaa ta te reira e hopoi mai.

12. Mai te aha te huru o te feia e farii mai i te parau apî maitai o te Basileia?

12 Mai te aha te huru o te feia e farii mai i te parau apî maitai o te Basileia? I teie mahana mai te tau o Iesu, e horoa te parau apî maitai i te tiaturiraa e te tamahanahanaraa. (Roma 12:12; 15:4) Te horoa ra te reira i te hoê tiaturiraa no te feia aau haavare ore no te mea te haapii ra ratou e te vai ra te mau tumu papu no te tiaturi e e taime maitai aˈe to mua. (Mataio 6:9, 10; Petero 2, 3:13) E tauturu rahi teie tiaturiraa i te feia e mǎtaˈu ra i te Atua ia tapea i te hoê manaˈo maitai. Te na ô ra te papai salamo e “e ore [ratou] e mǎtaˈu i te roo ino ra.”—Salamo 112:1, 7.

Te hoê poroi o te “faaora i te feia aau oto”

13. E nafea te peropheta Isaia e faataa ˈi i te mau haamaitairaa te tae oioi mai i nia i te feia e farii i te parau apî maitai?

13 Hau atu â, e tamahanahana e e haamaitai oioi te parau apî maitai ta tatou e poro ra i te feia e faaroo mai. E nafea? Ua faaitehia te tahi mau haamaitairaa e te peropheta Isaia a tohu ai oia e: “Tei nia ia ˈu te varua o te Fatu ra o Iehova, no te mea, ua faatahinu mai Iehova ia ˈu; ua tono mai oia ia ˈu ei faaite i te parau oaoa i te aau mǎrû ra: ei faaora hoi i te feia aau oto; ei faaite i te ora i te tîtî: e ia matara roa te feia tapeahia ra: ei faaite i te matahiti hinaarohia e Iehova; e te mahana tahooraa na to tatou Atua; e ia haamahanahana i te feia i mihi ra.”—Isaia 61:1, 2; Luka 4:16-21.

14. (a) Eaha ta te parau e “faaora i te feia aau oto” e faaite ra no nia i te poroi o te Basileia? (b) E nafea tatou e faaite ai i to Iehova haapeapearaa i te feia aau oto?

14 Ia au i taua parau tohu ra, ma te poro i te parau apî maitai, “e faaora [Iesu] i te feia aau oto.” E faahohoˈaraa oraora mau â ta Isaia i faaohipa! Ia au i te hoê titionare bibilia, te taˈo Hebera i hurihia e “faaora” “e pinepine i te faaohipahia no te ‘taamuraa,’ e no te rapaauraa e te faaoraraa i tei pepe.” E taamu paha te hoê tuati utuutu i te mau puta aore ra e tapiri i te raau o tei pepe no te tauturu ia ˈna. Hoê â huru, ia poro tatou i te poroi o te Basileia, e tauturu te feia poro ma te utuutu i te feia farii atoa e mauiui ra no te tahi tumu. E ma te tauturu atu i te feia e fifihia ra, te faaite ra ratou i to Iehova haapeapearaa. (Ezekiela 34:15, 16) Te na ô ra te papai salamo no nia i te Atua e: “Ua rapaau oia i te feia aau paruparu ra e ua taamu i to ratou mau puta.”—Salamo 147:3.

E nafea te poroi o te Basileia e faataui ai

15, 16. Eaha te mau hiˈoraa o te oraraa mau e faaite ra e nafea te poroi o te Basileia e tauturu ai e e faaitoito ai i te feia e fifihia ra?

15 Te faaite ra e rave rahi hiˈoraa o te oraraa mau e nafea te poroi o te Basileia e tauturu ai e e faaitoito mau â ˈi i te feia aau oto. A hiˈo na ia Oreanna, te hoê vahine paari i Marite Apatoa tei hinaaro e pohe. Ua haamata te hoê Ite no Iehova i te haere e hiˈo ia Oreanna e i te taio atu i te Bibilia e te buka ra Ta ˈu Buka Aamu Bibilia. * Na mua, ua faaroo teie vahine hepohepo i te taioraa ma te tarava noa i nia i te roˈi e te tapo i te mata, e te autâ i te tahi taime. Aita râ i maoro, ua haamata oia i te tautoo no te parahi i nia i to ˈna roˈi i te taime taioraa. Ia maoro rii aˈe, ua parahi oia i roto i te piha rahi ma te tiai i to ˈna orometua haapii bibilia ia tae mai. I muri iho, ua haamata teie vahine i te haere i te mau putuputuraa Kerisetiano i te Piha a te Basileia. Ma te faaitoitohia e ta ˈna i haapii i taua mau putuputuraa ra, ua haamata oia i te pûpû i te mau papai bibilia i te taata atoa e haere ra na pihai iho i to ˈna fare. E, i te 93raa o to ˈna matahiti, ua bapetizohia o Oreanna ei Ite no Iehova. Maoti te poroi o te Basileia ua hinaaro faahou oia e ora.—Maseli 15:30; 16:24.

16 E tauturu rahi atoa te poroi o te Basileia i te feia e ite e ua fatata ratou i te pohe no to ratou maˈi. A rave ei hiˈoraa ia Maria no Europa Tooa o te râ. Ua roohia oia i te hoê maˈi pohe e ua ere i te tiaturiraa. Ua hepohepo roa oia i to te mau Ite no Iehova farereiraa ia ˈna. Ia ˈna râ i haapii i te mau opuaraa a te Atua, e auraa faahou to to ˈna oraraa. Ua bapetizohia o ˈna e ua itoito roa oia i roto i te ohipa pororaa. I na matahiti hopea e piti o to ˈna oraraa, ua faaite to ˈna na mata anaana i te tiaturiraa e te oaoa. Ua pohe o Maria ma te tiaturiraa papu i te tia-faahou-raa.—Roma 8:38, 39.

17. (a) E nafea te poroi o te Basileia e faataui ai i te oraraa o te feia e farii i te reira? (b) Mea nafea outou iho i te iteraa e ua “faatia [Iehova] i te feia e piˈo i raro ra”?

17 Te haapapu ra teie mau aamu i te tauiraa ta te poroi o te Basileia e nehenehe e faatupu i roto i te oraraa o te feia e hinaaro rahi ra i te pue parau mau bibilia. E roaa i te feia e oto ra i te poheraa tei herehia e ratou te hoê puai apî ia ite ratou i te tiaturiraa o te tia-faahou-raa. (Tesalonia 1, 4:13) E itehia i te feia i roto i te veve o te tutava ra i te faaamu i to ratou utuafare i te tura e te itoito apî ia ite ratou e e ore roa Iehova e faarue mai te peu e e taiva ore ratou ia ˈna. (Salamo 37:28) Ma te tauturu a Iehova, e faatupu riirii e rave rahi tei teimaha roa i te hepohepo rahi i te puai e hinaarohia no te faaruru atu—e i roto i te tahi mau tupuraa e tae roa atoa i te tinai i taua maˈi ra. (Salamo 40:1, 2) Oia mau, maoti te puai e roaahia na roto i ta ˈna Parau, i teie nei â e “faatia [Iehova] i te feia e piˈo i raro ra.” (Salamo 145:14) Ma te hiˈo e nafea te parau apî maitai o te Basileia e tamahanahana ˈi i te feia aau oto o to tatou vahi e i roto i te amuiraa Kerisetiano, e pinepine tatou i te haamanaˈo e tei ia tatou ra te parau apî maitai roa ˈˈe e vai ra i teie mahana!—Salamo 51:17.

“Ta ˈu nei pure i te Atua no ratou”

18. Eaha to Paulo huru a patoi ai te mau ati Iuda i te parau apî maitai, e no te aha?

18 Noa ˈtu e tei roto i ta tatou poroi te parau apî maitai roa ˈˈe, e rave rahi te patoi ra i te reira. Mai te aha ïa to tatou huru? Hoê â ïa huru e to te aposetolo Paulo. Ua poro pinepine oia i te mau ati Iuda, ua patoi râ te rahiraa o ratou i te poroi faaora. Ua mauiui mau â o Paulo i ta ratou patoiraa. Ua farii oia e: “E oto rahi to ˈu, e te mauiui tuu ore i roto i tau aau.” (Roma 9:2) Ua aumauiui o Paulo i teie mau ati Iuda o ta ˈna i poro atu. Ua oto oia i to ratou patoiraa i te parau apî maitai.

19. (a) No te aha e taahia ˈi e e nehenehe tatou e toaruaru i te tahi taime? (b) Na te aha i tauturu ia Paulo ia tamau i ta ˈna ohipa pororaa?

19 No to tatou aumauiui e poro atoa ˈi tatou i te parau apî maitai. No reira e taahia ˈi e e nehenehe tatou e toaruaru ia patoi te taata e rave rahi i te poroi o te Basileia. Te faaite ra teie huru e te haapeapea mau ra tatou i te ea pae varua o te feia ta tatou e poro atu. Area, e mea tia ia haamanaˈo tatou i te hiˈoraa o te aposetolo Paulo. Na te aha i tauturu ia ˈna ia tamau i ta ˈna ohipa pororaa? Noa ˈtu e ua oto e ua mauiui Paulo i to te mau ati Iuda farii-ore-raa i te parau apî maitai, aita o Paulo i faarue i te mau ati Iuda taatoa, ma te manaˈo e aita e ravea. Te tiaturi ra o ˈna e te vai noa ra te tahi o te nehenehe e farii i te Mesia. No to ˈna hoi mau huru aau no nia i te ati Iuda taitahi, ua papai Paulo e: “Teie hoi te hinaaro mau i tau aau, e ta ˈu nei pure i te Atua ia Iseraela, ia ora ratou.”—Roma 10:1.

20, 21. (a) No nia i ta tatou taviniraa, e nafea tatou e nenenehe ai e pee i te hiˈoraa o Paulo? (b) Eaha te tuhaa o ta tatou taviniraa e hiˈopoahia i roto i te tumu parau i muri nei?

20 A tapao na i na mea e piti ta Paulo i haamahitihiti. O te hinaaro o to ˈna aau ia ite vetahi taata i te ora, e ua tiaoro oia i te Atua no te reira. I teie mahana, te pee ra tatou i te hiˈoraa o Paulo. E hinaaro noa tatou ma te aau atoa e imi i te tahi taata aau farii e tano i te parau apî maitai. E pure tamau tatou ia Iehova ia itehia mai teie huru taata ia nehenehe tatou e tauturu ia ratou ia rave i te eˈa e aratai i te ora.—Maseli 11:30; Ezekiela 33:11; Ioane 6:44.

21 Ia naea râ te taata e rave rahi i te poroi o te Basileia, e titauhia tatou eiaha noa ia ara maitai e no te aha e eaha ta tatou e poro, oia atoa râ e nafea tatou e poro ai. E hiˈopoahia te reira i roto i te tumu parau i muri nei.

[Nota i raro i te api]

^ E hiˈopoa teie tumu parau i na tuhaa matamua e piti. E hiˈopoa te piti o te tumu parau i te toru o te tuhaa.

^ Neneihia e te mau Ite no Iehova.

Eaha ta outou i haapii?

• No teihea mau tumu e apiti ai tatou i te taviniraa?

• Eaha te poroi faufaa roa ta tatou e poro ra?

• Eaha te mau haamaitairaa e itehia ra e te feia e farii i te poroi o te Basileia?

• Eaha te tauturu ia tatou ia tamau i roto i ta tatou taviniraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 20]

E horoa te poroi o te Basileia i te puai no te feia aau oto

[Hohoˈa i te api 22]

E tauturu te pure ia faaoromai tatou i roto i ta tatou taviniraa