Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te ohipa—mea maitai aore ra mea ino?

Te ohipa—mea maitai aore ra mea ino?

Te ohipa—mea maitai aore ra mea ino?

“E ere to te taata nei maitai . . . ei maitai no ˈna i ta ˈna ra mau ohipa.”—Koheleta 2:24.

“ROHIROHI roa i te hopea o te hoê mahana ohipa.” Ia au i te hoê titorotororaa apî, mai teie ta te hoê i nia i te toru o te feia rave ohipa ia faataa pinepine roa i to ratou huru. E ere te reira i te mea maere i te hoê vahi te hepohepo ra te taata; e ohipa maoro ratou e e afai atu i te ohipa hau i te fare—i taua taime ra e mea varavara to ratou mau paoti ohipa i te haamauruuru.

Ua turai te matararaa mai o te hamaniraa faito rahi, e rave rahi feia rave ohipa ia manaˈo e e au ratou i te hoê tuhaa haihai roa i roto i te hoê faanahonahoraa ohipa rahi. E mea pinepine e ore roa te manaˈo opua e te manaˈo hamani. Parau mau, ua faaino te reira i te huru manaˈo o te taata no nia i te ohipa. E ore ohie noa te hinaaro e anaanatae roa ˈtu i te ohipa. E ore te hinaaro e haamaitai roa i te ohipa rimaî. E nehenehe tera mau faahopearaa e aratai i te au-ore-raa i te ohipa iho, ma te turai paha i te hoê taata ia inoino roa i ta ˈna ohipa.

E hiˈopoa anaˈe i to tatou huru manaˈo

Parau mau, eita tatou e nehenehe e tauiui noa i to tatou mau tupuraa. Eita anei râ outou e farii e e nehenehe noa tatou e faatitiaifaro i to tatou huru manaˈo i te ohipa? Mai te peu e e ite outou e te pee rii ra outou i te mau huru manaˈo au ore no nia i te ohipa, e mea maitai ia hiˈo outou i te manaˈo o te Atua e te mau faaueraa tumu no nia i tera tumu parau. (Koheleta 5:18) Ua ite e rave rahi e, i to ratou hiˈoraa i te reira, ua noaa mai ia ratou te tahi oaoaraa e mauruuru i roto i ta ratou ohipa.

O te Atua te rave ohipa rahi roa ˈˈe. E rave ohipa te Atua. Peneiaˈe aita tatou i manaˈo ia ˈna mai tera te huru, tera râ mea na reira oia i te faaite-matamua-raa mai ia ˈna iho i roto i te Bibilia. Te omua ra te faatiaraa o te Genese na roto i to Iehova hamaniraa i te raˈi e te fenua. (Genese 1:1) A feruri na i te mau toroa taa ê ta te Atua i amo i to ˈna ïa haamataraa i te poiete—papai hohoˈa, faanaho, îite, peni hohoˈa, aravihi i te maiti i te mau materia, faatupu ohipa, tuatapapa i te mau taoˈa, ihiora, tuatapapa animara, hamani porotarama, e ihireo, no te faahiti noa i te tahi.—Maseli 8:12, 22-31.

Eaha te huru o te ohipa a te Atua? Te parau ra te Bibilia e e mea “maitai,” e te “maitai roa.” (Genese 1:4, 31) Oia mau, ‘te parau hua nei te mau mea poietehia i te hanahana o te Atua,’ e e mea tia ia haamaitai atoa tatou ia ˈna!—Salamo 19:1; 148:1.

Aita râ te ohipa a te Atua i oti i te poieteraahia te mau raˈi e te fenua materia e na taata toopiti matamua. Ua parau ta Iehova tamaiti, o Iesu Mesia, e: “Te ohipa noa nei â tau Metua.” (Ioane 5:17) Oia, te tamau nei Iehova i te ohipa na roto i te aupururaa i ta ˈna mau mea ora poietehia, te haapaoraa i ta ˈna mau mea i hamani, e te faaoraraa i to ˈna feia haamori haapao maitai. (Nehemia 9:6; Salamo 36:6; 145:15, 16) Te faaohipa atoa nei oia i te taata, ‘te mau hoa rave ohipa no te Atua,’ ei tauturu no te rave i te tahi mau ohipa.—Korinetia 1, 3:9.

E nehenehe te ohipa e riro ei mea maitai. Aita anei te Bibilia e parau ra e mea ino te ohipa? E nehenehe paha te Genese 3:17-19 e turai ia manaˈo e ua faautua te Atua ia Adamu raua Eva no to raua orureraa i te hau ma te tuu i te hopoia o te ohipa i nia ia raua. A faahapa ˈi oia i tera na taata matamua, ua parau te Atua ia Adamu e: “E amu oe i ta oe maa ma te hou i nia i to rae, e hoˈi noa ˈtu oe i raro i te repo.” E faahaparaa rahi anei tera i te ohipa?

Eita. Area râ, no to Adamu raua Eva taivaraa, eita ïa te faarahiraa o te Paradaiso i Edene e tupu i te reira taime. Ua faainohia te repo e te Atua. Ua titauhia ˈtura te hou e te haa rahi ia noaa i te hoê taata te maa no roto mai i te repo.—Roma 8:20, 21.

Aita te Bibilia e faataa ra i te ohipa mai te hoê mea ino, te faaite ra râ e e mea maitai te reira e mea tia ia poiherehia. Mai tei faaitehia i nia nei, e rave ohipa rahi te Atua iho. Ia ˈna i hamani i te taata ma to ˈna huru, ua horoa Iehova na ratou i te ravea e te mana e aupuru i ta ˈna mau mea i poiete i nia i te fenua. (Genese 1:26, 28; 2:15) Ua horoahia taua ohipa ra hou te Atua a faahiti ai i te mau parau i papaihia i roto i te Genese 3:19. Ahiri e mea ino te ohipa, eita roa ˈtu ïa Iehova e faaitoito i te taata ia rave i te reira. E rave rahi na ohipa ta Noa e to ˈna utuafare i rave na mua ˈˈe e i muri aˈe i te Diluvi. I te tau Kerisetiano, ua faaitoito-atoa-hia te mau pǐpǐ a Iesu ia rave i te ohipa.—Tesalonia 1, 4:11.

Ua ite râ tatou paatoa e e nehenehe te ohipa e riro ei mea teimaha i teie mahana. Te hepohepo, te atâtaraa, te haumani, te inoino, te tataˈuraa, te taviriraa, e te parau-tia ore, o te tahi noa ïa ‘tataramoa e motuu’ i taaihia i te reira. E ere râ te ohipa iho i te mea ino. I roto i te Koheleta 3:13, te faataa ra te Bibilia i te ohipa e te mau hotu o te reira mai te hoê ô no ǒ mai i te Atua ra.—A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Te faarururaa i te hepohepo taaihia i te ohipa.”

E nehenehe outou e faahanahana i te Atua maoti ta outou ohipa. I haapopou-noa-hia na te huru maitai e te maitai-roa-raa i te vahi raveraa ohipa. O te huru maitai hoê o te mau tuhaa faufaa o te manaˈo bibilia no nia i te ohipa. E rave te Atua iho i ta ˈna ohipa ma te maitai roa. Ua horoa mai oia i te aravihi e te ravea e te hinaaro ra oia ia faaohipa maitai tatou i te reira. Ei hiˈoraa, i te roaraa o te hamaniraa o te sekene i Iseraela i tahito ra, ua faaî Iehova i te mau taata mai ia Bezaleela e ia Aholiaba i te haapao maitai, te paari, e te ite, ia nehenehe ratou e rave i te mau ohipa rimaî e te faufaa taa maitai. (Exodo 31:1-11) E tapao faaite ïa e ua anaanatae taa ê te Atua i te tereraa, te ite, te hohoˈa, e te tahi atu mau mea no nia i ta ratou ohipa.

E faahopearaa hohonu to te reira i nia i ta tatou huru hiˈoraa i to tatou iho aravihi e ta tatou mau peu i te pae ohipa. E tauturu te reira ia tatou ia hiˈo i tera mau mea ei ô no ǒ mai i te Atua ra, eiaha hoi tatou e haafaufaa ore. No reira te mau Kerisetiano i aˈohia ˈi ia rave i ta ratou ohipa mai te huru ra e te haava ra te Atua iho i to ratou aravihi: “E ta outou mau mea atoa e rave ra, e rave ma te aau atoa mai te mea e e na te Fatu [ra o Iehova], eiaha na te taata.” (Kolosa 3:23) Te faauehia ra te mau tavini a te Atua ia rave maite i te ohipa, e au atu â ïa te mau hoa ohipa e te tahi atu i te poroi Kerisetiano.—A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu bibilia i te vahi raveraa ohipa.”

No reira ˈtura, mea maitai ia ui tatou ia tatou iho te rave maitai ra anei tatou i ta tatou ohipa. E mauruuru anei te Atua i ta tatou ohipa? Te mauruuru roa ra anei tatou i ta tatou huru raveraa i ta tatou mau ohipa i faataahia? Mai te peu e aita, e tano ia haamaitai atu tatou.—Maseli 10:4; 22:29.

Ia faito noa te ohipa e te ea pae varua. Mea maitai ia rave puai i te ohipa, te vai ra râ te tahi atu tuhaa faufaa no te ite i te oaoa i roto i te ohipa e te oraraa. O te ea pae varua ïa. Teie te faaotiraa a te arii Solomona, tei rave puai na i te ohipa e tei fatu i te mau taoˈa atoa e te oraraa fanaˈo: “O te Atua te mǎtaˈu atu, e haapao hoi i ta ˈna parau; o ta te taata atoa ïa [hopoia] e ati noa ˈˈe.”—Koheleta 12:13; MN.

Te taa maitai ra ia tatou e mea tia ia hiˈopoa tatou i te hinaaro o te Atua i roto i ta tatou mau mea atoa e rave. Te haa ra anei tatou ia au i to ˈna hinaaro aore ra aita? Te tutava ra anei tatou i te faaoaoa i te Atua aore ra ia tatou iho? Ia ore tatou e rave i te hinaaro o te Atua, e faaruru tatou i te pae hopea i te hepohepo, te moemoe, e te ereraa.

Ua parau o Steven Berglas i te mau ona tei rohirohi roa ia ‘imi i te hoê fa ta ratou e maamaa roa e ia faaô roa i roto i to ratou oraraa.’ Aita ˈtu e fa hoona aˈe maori râ te taviniraa i Tei horoa mai i te aravihi e te ravea no te rave i te ohipa faufaa rahi. E mauruuru iho â tatou i te raveraa i te ohipa o te faaoaoa i to tatou Atua Poiete. No Iesu, e ohipa maitai, te oaoa e te tamǎrû ta Iehova i faaue ia ˈna e rave, e au ïa i te maa. (Ioane 4:34; 5:36) A haamanaˈo atoa e te titau manihini maira te Atua, te rave ohipa rahi roa ˈˈe, ia tatou ia riro ei “hoa rave ohipa” no ˈna.—Korinetia 1, 3:9.

E faaineine te haamoriraa i te Atua e te paariraa i te pae varua ia tatou no te ohipa e te hopoia hoona. I te mea e e pinepine te vahi raveraa ohipa i te î i te faaheporaa, te mârôraa, e te titauraa, e nehenehe to tatou faaroo tei aˈa maitai e to tatou ea pae varua e horoa mai i te puai hinaaro-rahi-hia a tutava ˈi tatou i te riro ei rave ohipa aore ra ei paoti maitai aˈe. I te tahi aˈe pae, e nehenehe te mau tupuraa mau o te oraraa i roto i teie nei ao paieti ore e faaara mai i te mau tuhaa e mea tia ia haapuai tatou i te faaroo.—Korinetia 1, 16:13, 14.

Te tau e riro ai te ohipa ei mea maitai

E nehenehe te feia e rave puai ra i te ohipa no te tavini i te Atua e tiai ru i te tau e haamau faahou ai oia i te Paradaiso e e î ai te fenua taatoa i te ohipa hoona. Ua faaite atea Isaia, te hoê peropheta a Iehova, i taua oraraa ra: “E patu ratou i te fare, e na ratou iho e parahi; e na ratou e tanu i te ô vine, a amu ai i te maa i reira. E ore ratou e patu, e na vetahi ê e parahi; e ore ratou e tanu, e na vetahi ê e amu . . . E vai taiata te aho o to ˈu ra feia i maitihia i to te mau mea ta ratou i hamani.”—Isaia 65:21-23.

Auê ïa ohipa maitai to reira e! Na roto i te haapiiraa eaha te hinaaro o te Atua ia outou e te haaraa ia au i te reira, ia tia atoa outou i rotopu i te feia haamaitaihia o Iehova e ‘ia rave noa outou i te maitai no ta outou ra ohipa.’—Koheleta 3:13.

[Parau iti faaôhia i te api 7]

O te Atua te rave ohipa rahi roa ˈˈe: Genese 1:1, 4, 31; Ioane 5:17

[Parau iti faaôhia i te api 7]

E nehenehe te ohipa e riro ei mea maitai: Genese 1:28; 2:15; Tesalonia 1, 4:11

[Parau iti faaôhia i te api 7]

E nehenehe outou e faahanahana i te Atua maoti ta outou ohipa: Exodo 31:1-11; Kolosa 3:23

[Parau iti faaôhia i te api 7]

Ia faito noa te ohipa e te ea pae varua: Koheleta 12:13; Korinetia 1, 3:9

[Tumu parau tarenihia i te api 5]

TE FAARURURAA I TE HEPOHEPO TAAIHIA I TE OHIPA

Ua faataa te feia rave ohipa i te pae utuuturaa maˈi i te hepohepo no te ohipa ei ati ohipa. E nehenehe te reira e faatupu i te mau aai o te vairaa maa e te hepohepo e e aratai atoa i te haapoheraa ia ˈna iho. E taˈo ta te mau Tapone e faaohipa no te reira—karoshi, “te pohe no te haa-rahi-raa.”

E rave rau tumu taaihia i te ohipa o te nehenehe e faatupu i te hepohepo. Te vai ra te tauiraa o te mau hora aore ra te huru ohiparaa, te fifi e te paoti, te tauiraa i roto i te mau hopoia aore ra te huru o te ohipa, te faatuhaaraa, e te tihatiraa. No te faaruru i tera hepohepo, e tamata vetahi i te ape i te reira ma te taui i te ohipa aore ra te vahi raveraa. E tamata te tahi atu i te haavî i tera hepohepo, no te ite noa e te tupu ra te reira i roto i te tahi atu tuhaa o te oraraa, te mea matau-roa ˈˈe-hia te utuafare. E horuhoru atoa te aau o vetahi, a hepohepo atu ai ratou.

Ua faaineine-maitai-hia te mau Kerisetiano no te faaruru i te hepohepo taaihia i te ohipa. Te horoa ra te Bibilia e rave rahi faaueraa tumu faufaa roa o te nehenehe e turu ia tatou i te mau taime fifi ma te faahopearaa maitai i nia i to tatou ea pae varua e te maitai o to tatou aau. Ei hiˈoraa, ua parau Iesu e: “Eiaha e tapitapi i to ananahi ra, na ananahi hoi e tapitapi i ta ˈna iho. O te mahana o to ˈna iho ino atire ïa.” Te faaitoitoraa e horoahia ra i ǒ nei, o te haapaoraa ïa i te mau fifi o te mahana iho, eiaha to ananahi. Eita ïa tatou e faarahi ê i to tatou mau fifi, no te haamaraa noa i te hepohepo.—Mataio 6:25-34.

E mea faufaa roa ia tiaturi te mau Kerisetiano i te puai o te Atua, eiaha i to ratou iho. Ia ite tatou e eita ta tatou e nehenehe faahou e faaoromai, e nehenehe te Atua e horoa mai i te hau e te oaoa i roto i to tatou aau, e e pûpû mai i te paari no te faaruru i te mau fifi atoa. “Ia itoito outou i te Fatu, e i to ˈna ra puai rahi,” ta te aposetolo Paulo ïa i papai.—Ephesia 6:10; Philipi 4:7.

I te pae hopea, e nehenehe te mau tupuraa ahoaho atoa e faatupu i te mau faahopearaa maitai. E nehenehe te mau ati e haafariu ia tatou i nia ia Iehova, a imi ai e a tiaturi ai ia ˈna. E tauturu atoa ia tatou ia faaitoito i te atuatu i te huru taata Kerisetiano e i te aravihi no te tapea tamau a faahepohia ˈi ra. Te aˈo maira Paulo ia tatou e: “Te oaoa atoa nei . . . tatou i te mau ati nei; ua ite hoi tatou e, na te pohe e faatupu i te faaoromai; e na te faaoromai e faatupu i te ite; na te ite e faatupu i te tiai.”—Roma 5:3, 4.

No reira, e nehenehe te hepohepo atoa e riro ei ravea faaitoitoraa no te paari mai i te pae varua eiaha râ ei tumu no te ahoaho e te oto.

[Tumu parau tarenihia i te api 6]

TE FAAOHIPARAA I TE MAU FAAUERAA TUMU BIBILIA I TE VAHI RAVERAA OHIPA

E nehenehe te mau hoa ohipa e te tahi atu e anaanatae i te poroi bibilia maoti te huru e te haerea o te hoê Kerisetiano. I roto i ta ˈna rata ia Tito, te aˈo ra te aposetolo Paulo i te feia i roto i te hoê tupuraa e au i to te feia rave ohipa e “faaroo i to ratou ra mau [raatira], e haamauruuru atu i te mau mea atoa ra; eiaha e patoi atu i te reo; eiaha e rave huna noa i te taoˈa, ei haapao maitai roa ra, ia nehenehe te parau a te Atua a to tatou Ora ra ia ratou i te mau mea atoa ra.”—Tito 2:9, 10.

Ei hiˈoraa, e rave anaˈe i ta te hoê taata tapihoo i papai i te pu rahi a te mau Ite no Iehova: “Te papai atu nei au no te ani i te faatiaraa no te tihepu i te mau Ite no Iehova. E hinaaro vau e tihepu ia ratou no te mea ua papu ia ˈu e e feia haavare ore, te aau rotahi, e te tiaturihia ratou, e eita ratou e eiâ ia ˈu. O te mau Ite no Iehova anaˈe te feia ta ˈu e tiaturi mau nei. A tauturu mai na ia ˈu.”

E Kerisetiano o Kyle o te ohipa ra ei taata farii i roto i te hoê fare haapiiraa e ere na te hau. No te hoê peapea i tupu, ua faaino te hoê hoa ohipa ia ˈna i mua i te tahi mau piahi. “Ua ara vau ia ore te iˈoa o Iehova ia faainohia,” ta Kyle ïa e haamanaˈo ra. I na mahana e pae i muri aˈe, ua feruri maite o Kyle e nafea oia e nehenehe ai e faaohipa i te mau faaueraa tumu bibilia. Te itehia ra te hoê i roto i te Roma 12:18: “Peneiaˈe o te tia ra, e parahi hau noa outou i roto i te taata atoa nei.” Ua hapono oia i te hoê rata na roto i te roro uira i to ˈna hoa ohipa e ua tatarahapa no te fifi e vai ra i rotopu ia raua. Ua titau manihini o Kyle i to ˈna hoa ohipa ia faaea mai i muri aˈe i te ohipa no te faatitiaifaro i te peapea. I to raua na reiraraa, ua mǎrû mai te hoa o Kyle e ua ite i te paari o te raveraa a Kyle. Ua parau oia ia Kyle e, “E tumu paha to teie huru raveraa e ta oe haapaoraa” e ua tauahi mahanahana oia ia ˈna i to raua aroharaa no te taoto. Eaha ta Kyle faaotiraa? “Eita roa ˈtu tatou e hape ia faaohipa tatou i te mau faaueraa tumu bibilia.”

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 7]

Fenua: hohoˈa NASA