Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te parau apî maitai no te taata o te mau fenua atoa

Te parau apî maitai no te taata o te mau fenua atoa

Te parau apî maitai no te taata o te mau fenua atoa

‘Ei ite outou no ˈu e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra.’—OHIPA 1:8.

1. Ei orometua haapii bibilia, e ara maite tatou i te aha, e no te aha?

 EITA te mau orometua haapii aravihi e ara maite noa i ta ratou e parau atu i ta ratou mau piahi, tera râ, e nafea atoa ratou ia parau atu i te reira. Ei orometua haapii i te parau mau bibilia, e na reira atoa ïa tatou. E ara maite tatou i te poroi ta tatou e poro e te mau ravea ta tatou e faaohipa atoa. Eita ta tatou poroi, te parau apî maitai o te Basileia o te Atua e taui, tera râ, e faaau tatou i ta tatou mau ravea. No te aha? Ia nehenehe e naea te taata e rave rahi.

2. Ia faaau tatou i ta tatou mau ravea pororaa, te pee ra tatou ia vai?

2 Ma te faaau atu i ta tatou mau ravea pororaa, te pee ra tatou i te mau tavini a te Atua i tahito ra. A rave na, ei hiˈoraa, i te aposetolo Paulo. Ua na ô oia e: “I te ati Iuda ra, ua faahua ati Iuda atoa vau, . . . i te feia ture ore ra, mai te mea ïa e, eita a ˈu ture, . . . i te feia paruparu ra, ua faahua paruparu vau, ia noaa ia ˈu te feia paruparu: ua faaau vau ia ˈu iho i te mau mea atoa i te taata atoa nei, ia ora te tahi pae ia ˈu i taua mau ravea atoa nei.” (Korinetia 1, 9:19-23) Ua manuïa ta Paulo mau ravea i te faaauraa ˈtu. E manuïa atoa tatou ia faaau maitai tatou i ta tatou mau parau ma te faatura no te faatano i te feia o ta tatou e paraparau atu.

I “te mau hopea mai o te fenua ra”

3. (a) Eaha te fifi ta tatou e faaruru i roto i ta tatou ohipa pororaa? (b) Mea nafea te tupuraa te mau parau o te Isaia 45:22 i teie mahana?

3 Te fifi rahi e faaruruhia nei e te feia poro i te parau apî maitai, o te aano ïa o te tuhaa fenua—“ati noa ˈˈe teie nei ao.” (Mataio 24:14) I te roaraa o te senekele i mairi, ua haa puai e rave rahi tavini a Iehova ia naea te mau fenua apî no te haaparare i te parau apî maitai. Eaha tei itehia mai? Te hoê ïa parareraa maere na te ao nei. I te omuaraa o te senekele 20, ua tapaohia te ohipa pororaa i roto tau fenua anaˈe, i teie nei râ, te haa nei te mau Ite no Iehova i roto e 235 fenua! Te poro-mau-hia atoa nei te parau apî maitai o te Basileia i “te mau hopea mai o te fenua ra.”—Isaia 45:22.

4, 5. (a) O vai ma te haaparare rahi ra i te parau apî maitai? (b) Eaha ta vetahi mau amaa e parau ra no te feia no te ara mai e tavini nei i te tuhaa fenua a te amaa?

4 Eaha te mau tumu o teie maraaraa? E rave rahi mea. E tuhaa iti rahi tei ravehia e te mau mitionare i faaineinehia i te Haapiiraa bibilia no Gileada a te Watchtower e, aita i maoro aˈenei, e 20 000 tiahapa piahi faatuitehia i te Haapiiraa faaineineraa no te taviniraa. Ua na reira atoa hoi e rave rahi Ite tei aufau i to ratou iho tere no te haere i te mau fenua e hinaaro-rahi-hia te feia poro i te Basileia. E tuhaa ohipa faufaa mau â ta teie mau Kerisetiano tei haapae ia ratou iho—te tane e te vahine, te feia apî e te feia paari, te feia taa noa e tei faaipoipo—no te poro i te poroi o te Basileia e ati aˈe te fenua nei. (Salamo 110:3; Roma 10:18) Te poihere-rahi-hia nei ratou. A tapao na i ta vetahi mau amaa i papai no nia i te feia no te ara mai e tavini nei i te mau tuhaa fenua a te amaa e hinaaro-rahi-hia te tauturu.

5 “Te rave nei teie mau Ite herehia i te upoo o te pororaa i te mau vahi moemoe, te tauturu nei ratou no te haamau i te mau amuiraa apî, e te turu ra ratou i te tupuraa pae varua o te mau taeae e tuahine no ǒ nei.” (Équateur) “Ahiri e e reva te mau hanere feia ê e tavini nei i ǒ nei, e fifihia te mau-papu-raa o te mau amuiraa. Ua riro ratou ei haamaitairaa no matou.” (Repupirita Dominicaine) “I roto i ta matou amuiraa e rave rahi, e tuahine te rahiraa, i te tahi taime e raeahia e 70 %. (Salamo 68:11) E mea apî te rahiraa o ratou i roto i te parau mau, tera râ, te horoa ra te mau tuahine pionie taa noa, no te tahi atu mau fenua, i te tauturu faufaa mau ma te faaineine i teie mau tuahine apî. E ô mau â teie mau tuahine no te ara mai no matou!” (Te hoê fenua no Europa Hitia o te râ) Ua manaˈo aˈena anei outou e tavini i te tahi atu fenua? *Ohipa 16:9, 10.

“Na taata tino ahuru no roto i te mau parau atoa”

6. E nafea te Zekaria 8:23 e faahiti ai i te fifi o te reo i roto i ta tatou ohipa pororaa?

6 Te tahi atu fifi rahi, o te mau reo rau ïa e paraparauhia ra i te fenua nei. Ua tohu te Parau a te Atua e: “Ia tae i taua mau mahana ra, e haru mai ai na taata tino ahuru no roto i te mau parau [aore ra reo] atoa o te mau fenua ra, i te hiti ahu o te hoê ati Iuda ta ratou e haru, a na ô atu ai, E haere atoa matou i ǒ na: ite aˈenei matou e, tei ia outou te Atua.” (Zekaria 8:23) I te tupuraa i to tatou nei tau teie parau tohu, te faahohoˈa ra na taata tino ahuru i te feia rahi roa, i tohuhia i roto i te Apokalupo 7:9. A tapao na râ, e ia au i te parau tohu a Zekaria, no roto mai “na taata tino ahuru” i te mau fenua atoa e oia atoa “no roto i te mau parau atoa o te mau fenua ra.” Ua ite ra anei tatou i te tupuraa o teie tuhaa faufaa o te parau tohu? Oia mau.

7. Eaha te mau numera e faaite ra e ua naea te taata ‘o te mau reo atoa’ i te parau apî maitai?

7 A feruri na i te tahi mau numera. E pae ahuru matahiti i teie nei, ua neneihia ta tatou mau papai na roto e 90 reo. I teie mahana, ua maraa teie numera i te 400 tiahapa. Ua tutava mau â “te tavini haapao maitai e te paari” i te horoa i te mau papai, e na roto atoa hoi i te mau reo e paraparauhia e vetahi noa taata. (Mataio 24:45) Ei hiˈoraa, te vai ra i teie nei te mau papai bibilia reo Groenland (paraparauhia e 47 000 taata), reo Palau (paraparauhia e 15 000 taata), e reo Yap (paraparauhia iti aˈe i te 7 000 taata).

“E opani rahi” e aratai i te mau tupuraa apî

8, 9. No teihea tupuraa i matara ˈi “te hoê opani rahi” no tatou, e mea nafea tau tausani Ite i te fariiraa?

8 I teie mahana, eita hoi e titauhia e reva na te ara no te poro i te parau apî maitai i te feia o te mau reo atoa. I te mau matahiti i mairi aˈenei, i te taeraa mai te mau mirioni feia ê e feia i horo ê i te mau fenua ravai i te pae faufaa, ua tupu maira e rave rahi roa pǔpǔ feia reo ê rau. Ei hiˈoraa, i Paris, i Farani, fatata 100 reo ê e paraparauhia ra. I Toronto, i Kanada, 125 ïa rahiraa reo; e i Lonedona, i Beretane, ua hau atu ïa i te 300 reo ê e paraparauhia ra! I te faaearaa te taata no te mau fenua ê i te mau tuhaa fenua a te amuiraa e rave rahi, ua matara mai “te opani rahi” e aratai i te mau tupuraa apî no te poro i te parau apî maitai i te taata o te mau fenua atoa.—Korinetia 1, 16:9.

9 Te farii ra tau tausani Ite i teie tautooraa na roto i te haapiiraa i te tahi atu reo. No te rahiraa o ratou, e mea fifi; tera râ e haamaitai-rahi-hia teie tutavaraa e te oaoa i te tautururaa i te feia ê e te feia i horo ê ia ite i te parau mau o te Parau a te Atua. I te hoê matahiti aita i maoro aˈenei, fatata e 40 % o te feia atoa i bapetizohia i te mau tairururaa mataeinaa i te hoê fenua no Europa Tooa o te râ e feia no te fenua ê.

10. Mea nafea outou i te faaohiparaa i te buka iti Une bonne nouvelle pour des gens de toutes nations? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Te mau tuhaa o te buka iti Une bonne nouvelle pour des gens de toutes nations,” i te api 28.)

10 Parau mau, aita te rahiraa o tatou e nehenehe e haapii i te hoê reo ê. E nehenehe noa râ tatou e tauturu i te feia ê ma te faaohipa maitai i te buka iti apî Une bonne nouvelle pour des gens de toutes nations, * e poroi bibilia anaanatae mau, na roto i te mau reo ê rau. (Ioane 4:37) Te faaohipa ra anei outou i teie buka iti i roto i te taviniraa?

Ia farii atâ te taata

11. Eaha te tautooraa hau e faaûhia ra i roto i te tahi mau tuhaa fenua?

11 A parare ai to Satani mana na te ao nei, e pinepine atu â te tahi atu fifi rahi i te itehia—te tahi mau tuhaa fenua e mea iti te taata i te farii mai. Eita iho â tatou e maere i te reira, no te mea ua tohu Iesu e e itehia teie huru tupuraa. No nia i to tatou nei tau, ua na ô oia e: “E riro te rahi o te taata i te iti te hinaaro.” (Mataio 24:12) Oia mau, te iti ra te tiaturi i te Atua e te faatura i te Bibilia i rotopu i te taata e rave rahi. (Petero 2, 3:3, 4) No reira ïa, i te tahi mau vahi o te ao nei, e mea varavara roa te taata i te riro mai ei pǐpǐ apî na te Mesia. E ere ïa te auraa e, e mea faufaa ore te mau ohipa a to tatou mau taeae e tuahine Kerisetiano here o te poro ra ma te haapao maitai i teie mau tuhaa fenua farii atâ. (Hebera 6:10) No te aha hoi? A hiˈo na i to muri nei parau.

12. Eaha na fa e piti o ta tatou ohipa pororaa?

12 Te haamataratara ra te Evanelia a Mataio i na fa matamua e piti o ta tatou ohipa pororaa. Te tahi, o te ‘faariroraa ïa i te taata o te mau fenua atoa ei pǐpǐ.’ (Mataio 28:19) Te piti, o te riroraa ïa te poroi o te Basileia ei ‘faaiteraa.’ (Mataio 24:14) E mea faufaa na fa e piti atoa, e auraa taa ê iho â râ to te fa hopea. No te aha?

13, 14. (a) Eaha te tahi tuhaa faufaa o te tapao o te vairaa mai o te Mesia? (b) E mea tia ia haamanaˈo tatou i te aha, ia poro iho â râ i te mau tuhaa fenua farii atâ?

13 Ua tapao te taata papai bibilia o Mataio e ua ui te mau aposetolo ia Iesu e: “Eaha te tapao o to oe vairaa mai e te hopea o te faanahoraa o te mau mea?” (Mataio 24:3, MN) Ei pahonoraa, ua parau Iesu e te hoê tuhaa faufaa o taua tapao ra, o te ohipa pororaa ïa na te ao atoa nei. Ua faahiti anei oia i te faariroraa i te taata ei pǐpǐ? Aita. Ua na ô oia e: “E parau-haere-hia te [parau apî maitai o te Basileia] nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa.” (Mataio 24:14; MN) Ua faaite ïa Iesu e e tuhaa faufaa o te tapao te ohipa pororaa iho i te Basileia.

14 No reira, a poro ai tatou i te parau apî maitai o te Basileia, e haamanaˈo tatou e, ia ore tatou e manuïa noa i te faariroraa i te taata ei pǐpǐ, ua manuïa mau â tatou i te horoaraa i te hoê ‘faaiteraa.’ E noa ˈtu te huru o te taata, ua ite ratou i ta tatou ohipa, e te apiti ra ïa tatou i te faatupuraa i te parau tohu a Iesu. (Isaia 52:7; Apokalupo 14:6, 7) Ua tapao o Jordy, te hoê Ite taurearea i Europa Tooa o te râ e: “E oaoa roa vau i te iteraa e te faaohipa ra Iehova ia ˈu ei tuhaa o te faatupuraa i te Mataio 24:14.” (Korinetia 2, 2:15-17) Ma te feaa ore tera atoa ïa to outou huru.

Ia patoihia ta tatou poroi

15. (a) Ua faaara atea Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ no nia i te aha? (b) Na te aha e tauturu ia tatou ia poro noa ˈtu te patoiraa?

15 E riro te patoiraa ei fifi atu â o te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia. Ua faaara atea Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E ririhia outou e te mau fenua atoa i to ˈu nei iˈoa.” (Mataio 24:9) Mai te mau Kerisetiano matamua, e ririhia, e patoihia, e e hamani-ino-hia te mau pǐpǐ a Iesu i teie mahana. (Ohipa 5:17, 18, 40; Timoteo 2, 3:12; Apokalupo 12:12, 17) I teie nei, i te tahi mau fenua, ua opanihia ta ratou ohipa e te faatereraa. Noa ˈtu te reira, ei auraroraa i te Atua, te tamau ra te mau Kerisetiano mau i te poro i te parau apî maitai o te Basileia i taua mau fenua ra. (Amosa 3:8; Ohipa 5:29; Petero 1, 2:21) Na te aha e tauturu ia ratou e oia atoa te mau Ite ê atu i te ao nei ia na reira? E haapuai Iehova ia ratou na roto i to ˈna varua moˈa.—Zekaria 4:6; Ephesia 3:16; Timoteo 2, 4:17.

16. Mea nafea Iesu i te faaiteraa i te taairaa e vai ra i rotopu i te ohipa pororaa e te varua o te Atua?

16 Ua haafaufaa Iesu i te taairaa piri e vai ra i rotopu i te varua o te Atua e te ohipa pororaa, a parau ai i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E noaa . . . to outou mana i te [varua moˈa] ia haere mai i nia iho ia outou: e ei ite hoi outou no ˈu . . . e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra.” (Ohipa 1:8; MN; Apokalupo 22:17) Mea faufaa te faanahoraa o te mau tupuraa i roto i teie irava. Na mua roa, ua noaa i te mau pǐpǐ te varua moˈa, e rave atura ratou i te ohipa faaiteraa rahi. Na roto noa i te tauturu o te varua o te Atua e puai ai ratou no te faaoromai ia “ite te mau fenua atoa.” (Mataio 24:13, 14; Isaia 61:1, 2) No reira hoi Iesu i faahiti ai ma te tano i te varua moˈa ei ‘faaaˈo [aore ra tauturu].’ (Ioane 15:26) Ua parau oia e e haapii e e aratai te varua o te Atua i ta ˈna mau pǐpǐ.—Ioane 14:16, 26; 16:13.

17. Ia faaruru tatou i te patoiraa uˈana, e nafea te varua o te Atua e tauturu ai ia tatou?

17 E nafea te varua o te Atua e tauturu ai ia tatou i teie mahana ia faaruru tatou i te patoiraa uˈana i te pororaa i te parau apî maitai? E haapuai te varua o te Atua ia tatou e e patoi atu i te feia e hamani ino ia tatou. No te faahohoˈa i te reira, a rave na i te ohipa i tupu i roto i te oraraa o te arii ra o Saula.

Patoihia e te varua o te Atua

18. (a) Eaha te tauiraa ino mau i itehia i nia ia Saula? (b) Eaha te mau ravea ta Saula i rave no te hamani ino ia Davida?

18 E haamataraa maitai to Saula ei arii matamua no Iseraela, i muri aˈe râ, aita o ˈna i auraro ia Iehova. (Samuela 1, 10:1, 24; 11:14, 15; 15:17-23) Ei faahopearaa, aita te varua o te Atua i turu faahou i te arii. Ua riri uˈana Saula ia Davida, o tei faatavaihia ei arii apî e o tei fanaˈo i teie nei i te turu o te varua o te Atua. (Samuela 1, 16:1, 13, 14) E au ra e mea ohie ia hamani ino ia Davida. Te tapea noa ra hoi oia i te hoê kinura, area ia Saula e mahae tei to ˈna rima. I te hoê mahana, te faaoto ra o Davida i te kinura, “ua maoˈa maira o Saula i taua hoto ra; ua na ô aˈera hoi oia, E maoˈa vau e piri noa ˈtu Davida i nia i te pae fare. Ape aˈera râ Davida e a piti aˈera aperaa.” (Samuela 1, 18:10, 11) I muri aˈe, ua faaroo Saula i ta ˈna tamaiti o Ionatana, to Davida hoa, e ua tǎpǔ iho e: “Te ora ra Iehova, e ore roa [Davida] e taparahihia.” I muri aˈe râ, ua “maoˈa [Saula] ia Davida i taua ihe ra e ia piri atu i nia i te pae fare.” Ua “opai ê atura râ [Davida] i mua i te aro o Saula, puta ˈtura taua ihe ra i roto i te pae fare ra.” Horo atura Davida, ua tapapa râ Saula ia ˈna. I taua taime ati ra, ua patoi atura te varua o te Atua ia Saula. Mea nafea?—Samuela 1, 19:6, 10.

19. Mea nafea te varua o te Atua i te parururaa ia Davida?

19 Ua horo Davida ia Samuela te peropheta ra, ua tono râ Saula i to ˈna mau taata e haru ia Davida. Ia tae râ ratou i te vahi tapuniraa a Davida, “to nia maira te [varua] o te Atua i taua mau taata ra no Saula ra, e ua tohu atoa hoi ratou.” Ua î roa ratou i te varua o te Atua e ua moe roa ia ratou te tumu o to ratou tere. Ua tono o Saula e piti atu â taime i te taata no te faahoˈi mai ia Davida, e hoê â huru tupuraa i te taime taitahi. I te pae hopea, o te arii iho o Saula tei haere ia Davida ra, aita atoa râ o Saula i nehenehe e patoi i te varua o te Atua. Inaha, ua tapea mau te varua moˈa ia ˈna “i te reira mahana e te reira rui”—ua ravai atura to Davida taime no te maue ê.—Samuela 1, 19:20-24; MN.

20. Eaha ta tatou e nehenehe e haapii na roto i te aamu o Saula i te hamani-ino-raa ia Davida?

20 E haapiiraa puai mau e vai ra i roto i te aamu o Saula e o Davida: Eita te feia e hamani ino i te mau tavini a te Atua e nehenehe e upootia ia patoihia e te varua o te Atua. (Salamo 46:11; 125:2) Ua opua Iehova e ia arii Davida i nia ia Iseraela. Aita hoê aˈe e nehenehe e taui i te reira. I to tatou tau, ua faaoti Iehova e “e parau-haere-hia te [parau apî maitai o te Basileia] nei.” Aita hoê aˈe e nehenehe e tapea i te reira ia tupu.—Ohipa 5:40, 42.

21. (a) E nafea vetahi feia patoi e ohipa ˈi i teie mahana? (b) E tiaturi tatou i te aha?

21 Te faaohipa nei vetahi mau tia haapaoraa e poritita i te haavare e tae roa ˈtu i te haavîraa uˈana no te haafifi ia tatou. Teie râ, mai ia Iehova i paruru ia Davida i te pae varua, e paruru ïa Oia i to ˈNa nunaa i teie mahana. (Malaki 3:6) No reira, mai ia Davida, e parau tatou ma te tiaturi e: “E tiaturi au i te Atua, e ore e mǎtaˈu i ta te taata ia rave mai ia ˈu.” (Salamo 56:11; 121:1-8; Roma 8:31) Ma te tauturu a Iehova, ia nehenehe noa tatou e faaruru i te mau fifi atoa a rave ai tatou i te faaueraa i horoahia mai e te Atua e poro i te parau apî maitai o te Basileia i te taata o te mau fenua atoa.

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo i te tumu parau tarenihia  “Te hoê manaˈo oaoa hohonu.”

^ Neneihia e te mau Ite no Iehova.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• No te aha tatou e faaau ai i ta tatou mau ravea pororaa?

• Ua matara mai “te hoê opani rahi” e aratai i teihea mau tupuraa apî?

• Eaha ta ta tatou ohipa pororaa i faatupu, e tae noa ˈtu i te mau tuhaa fenua farii atâ?

• No te aha aita ˈi hoê aˈe taata patoi e nehenehe e tapea i te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 24]

 Te hoê manaˈo oaoa hohonu

“Te oaoa nei e te fanaˈo nei ratou i te taviniraa autahoê ia Iehova.” O te huru ïa o te hoê utuafare tei faarue i te fenua Paniora no te haere i te fenua Bolivia. Ua haere te hoê tamaiti o taua utuafare ra i reira no te tauturu i te hoê pǔpǔ no te hoê vahi moemoe. Ua maere roa to ˈna na metua i te rahi o to ˈna oaoa e aita i maoro te tavini atoa ra te utuafare taatoa—e oia atoa e maha tamaroa 14 e tae atu i te 25 matahiti—i reira. E toru o na tamaroa e pionie i teie nei, e tei tae matamua mai ua haere iho nei oia i te Haapiiraa faaineineraa no te taviniraa.

“E rave rahi tupuraa fifi e faaruruhia nei,” ta Angelica, e 30 matahiti no Kanada mai o te tavini ra i Europa Hitia o te râ ïa e parau ra, “e noaa râ ia ˈu te oaoa i te tautururaa i te taata i roto i te taviniraa. E putapû atoa vau i te mau tapao o te aroha e rave rahi a te mau Ite no reira o tei haamauruuru pinepine ia ˈu i te haereraa mai e tauturu ia ratou.”

“Mea rahi roa te peu taa ê ia haamatau atu,” ta e piti tuahine pae tino fatata e 30 matahiti te paari no Marite mai o te tavini ra i te Repupirita Dominicaine ïa e parau ra. “Ua faaoromai râ mâua i roto i ta mâua taviniraa, e i teie nei, te haere ra e hitu o ta mâua mau piahi bibilia i te mau putuputuraa.” Ua riro teie na tuahine e piti ei mauhaa no te faanahoraa i te hoê pǔpǔ feia poro i te Basileia i te hoê oire e aita e amuiraa.

Ua tavini o Laura, te hoê tuahine fatata to ˈna e 30 matahiti, i te fenua ê hau atu e maha matahiti i te maoro. Te parau ra oia e: “Ua opua maite au e faaohie i to ˈu oraraa. E tauturu te reira i te feia poro ia ite e te hoê oraraa au noa mea maitihia te reira e mea feruri-maite-hia e ere râ no te veve. No ˈu, e tumu no te oaoa te tautururaa ˈtu ia vetahi ê, te mau taurearea iho â râ, a moe ai ia ˈu te fifi mau o te taviniraa i te fenua ê. Eita vau e taui i ta ˈu taviniraa i ǒ nei no te tahi atu oraraa, e ia tia ia Iehova e faaea noa vau i reira.”

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 28]

Te mau tuhaa o te buka iti Une bonne nouvelle pour des gens de toutes nations

I roto i te neneiraa taatoa o te buka iti Une bonne nouvelle pour des gens de toutes nations, te vai ra te hoê api poroi na roto e 92 reo. Ua papaihia te poroi ma te faahiti i te taˈo vau e au. No reira, ia taio te fatu fare i te poroi, e au ra e te paraparau ra oe ia ˈna.

Te vai ra te hoê hohoˈa fenua i nia i te paa o roto mai i te buka iti. A faaohipa i teie hohoˈa fenua no te faatupu i te hoê taairaa e te fatu fare. E nehenehe paha oe e faaite i te fenua i reira oe e faaea ˈi e a faataa ˈtu ai e te hinaaro nei oe e ite e nohea mai o ˈna. E na reira oe i te haaparaparau ia ˈna e i te faatupu i te huru auhoa e te au mau.

Te horoa ra te omuaraa parau o te buka iti e rave rahi taahiraa o ta tatou e haapao maite no te tauturu maitai i te feia e reo ê atu o ta tatou e ore e taa. A taio maitai na i teie mau taahiraa e a faaohipa maitai i te reira.

Te faaite ra te tapura tumu parau i te mau reo e oia atoa te mau taipe e au i te reo. E tauturu teie tuhaa ia ite oe i te taipe o te reo i neneihia i nia i ta tatou mau api parau e te tahi atu mau vea e buka na roto i te mau reo taa ê.

[Hohoˈa]

Te faaohipa ra anei oe i teie buka iti i roto i te taviniraa?

[Hohoˈa i te api 25]

I teie nei te vai ra ta tatou mau papai bibilia na roto hau atu i te 400 reo

GHANA

LAPONIE (TUETE)

PHILIPINO

[Hohoˈa i te mau api 26, 27]

E nehenehe anei outou e tavini i te fenua e hinaaro-rahi-hia nei te feia poro i te Basileia?

ÉQUATEUR

REPUPIRITA DOMINICAINE