Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“A tamata noa i to outou iho huru”

“A tamata noa i to outou iho huru”

“A tamata noa i to outou iho huru”

“A tamata noa ia outou iho e tei roto anei outou i te faaroo, a tamata noa i to outou iho huru.”—KORINETIA 2, 13:5, MN.

1, 2. (a) E nafea te papu ore i ta tatou mau tiaturiraa e nehenehe ai e ohipa i nia ia tatou? (b) Eaha te tupuraa i Korinetia i te senekele matamua o tei haafeaa paha ia vetahi i te eˈa ia haere?

 TEI te hoê maaraa purumu te hoê taata e tere ra na roto i te mataeinaa. No te papu ore i te purumu e rave e tapae ai oia i te vahi ta ˈna i hinaaro, e ani oia i te mau taata e hahaere ra i te purumu, e horoa râ ratou i te mau haamaramaramaraa taa ê. No to ˈna papu ore, eita ˈtura ta ˈna e nehenehe e tere faahou. E nehenehe te feaaraa i ta tatou mau tiaturiraa e ohipa atoa mai tera i nia ia tatou. E nehenehe tera papu ore e haafifi i to tatou ite e rave i te mau faaotiraa, a feaa ˈtu ai tatou i te eˈa ia haere.

2 Ua fa mai te hoê tupuraa o tei ohipa atoa mai tera i nia i te tahi mau taata o te amuiraa Kerisetiano i te senekele matamua i Korinetia, i Heleni. Ua aimârô “te mau aposetolo rarahi” i te mana o te aposetolo Paulo ma te parau e: “E mea teimaha ta ˈna episetole [aore ra rata] e te uˈana, area te huru o to ˈna tino, aore ïa itoito, e te reo vahavaha.” (Korinetia 2, 10:7-12; 11:5, 6) Ua haafeaa paha tera manaˈo ia vetahi i roto i te amuiraa no Korinetia e nafea ia haere.

3, 4. No te aha e mea tia ˈi ia anaanatae tatou i ta Paulo aˈoraa i to Korinetia?

3 Ua haamau Paulo i te amuiraa i Korinetia i to ˈna tereraa ˈtu i reira i te matahiti 50 T.T. ra. Ua faaea oia i Korinetia “hoê matahiti e ono marama te haapiiraa i te parau a te Atua i ǒ ratou ra.” Oia mau, ‘e rave rahi to Korinetia i ite e i faaroo, e i bapetizohia.’ (Ohipa 18:5-11) Ua anaanatae mau Paulo i te ea pae varua o to ˈna mau hoa faaroo i Korinetia. Hau atu â, ua papai to Korinetia ia Paulo no te ani i te manaˈo paari no nia i te tahi mau mea. (Korinetia 1, 7:1) Ua horoa ˈtura oia i te aˈoraa maitai roa na ratou.

4 Ua papai Paulo e: “A tamata noa ia outou iho e tei roto anei outou i te faaroo, a tamata noa i to outou iho huru.” (Korinetia 2, 13:5, MN) Ua paruru te faaohiparaa i teie aˈoraa i taua mau taeae ra i Korinetia i te feaaraa i te eˈa ia haere. E nehenehe te reira e paruru ia tatou mai tera i teie mahana. E nafea ïa tatou e nehenehe ai e pee i ta Paulo aˈoraa? E nafea tatou e nehenehe ai e tamata ia tatou iho e tei roto anei tatou i te faaroo? E eaha te titauhia no te tamata i to tatou iho huru?

“A tamata noa ia outou iho e tei roto anei outou i te faaroo”

5, 6. Eaha ta tatou ture aveia no te tamataraa e tei roto anei tatou i te faaroo, e no te aha tera te ture aveia maitai roa ˈi?

5 I roto i te hoê tamataraa, e tamatahia iho â te hoê taata aore ra te hoê mea e e ravehia te tamataraa ia au te hoê niu aore ra te hoê ture aveia. I roto i teie tupuraa, e ere te faaroo te tamatahia—o te taatoaraa o te mau tiaturiraa ta tatou i farii. O tatou taitahi râ. No te tamata, e ture aveia tia roa ta tatou. Te na ô ra te hoê himene papaihia e te fatu salamo Davida e: “Oia atoa te ture a Iehova aita e hapa, i te faafariuraa i te [nephe]; te faaite [aore ra haamanaˈoraa] a Iehova e mea mau ïa, e paari ai te aau o te maua; te haapaoraa a Iehova e mea tia ïa, e oaoa ˈi te aau; te aˈo [aore ra faaueraa] a Iehova e mea maramarama ïa, e maramarama ˈi te mata nei.” (Salamo 19:7, 8; MN) Tei roto i te Bibilia ta Iehova mau ture aita e hapa e haapaoraa tia, ta ˈna mau haamanaˈoraa mau e faaueraa maramarama. O te poroi e itehia ra i roto i te ture aveia maitai roa no te tamataraa.

6 No nia i tera poroi faauruhia a te Atua, te na ô ra te aposetolo Paulo e: ‘E mea ora te parau a te Atua, e te puai rahi, e te ooi rahi hoi to te reira i to te ˈoˈe mata piti ra, i te putapupu-roa-raa hoi e taa ê noa ˈtu te [nephe] e te [varua], e te tiaatiraa e te puo ivi aa, e te hiˈopoa hoi i te manaˈo e te opua o te aau ra.’ (Hebera 4:12; MN) Oia, e nehenehe te parau a te Atua e tamata i to tatou aau—to tatou huru mau o roto. E nafea tatou iho e nehenehe ai e faaohipa i teie poroi haaputapû e te puai? Te haapapu ra te papai salamo i ta te reira e titau ra. Ua himene oia e: ‘E ao to te taata o tei faaroo i te ture a Iehova; e tei ta ˈna ture to ˈna [taioraa ma te reo mǎrû] i te rui e te ao.’ (Salamo 1:1, 2; MN) E itehia “te ture a Iehova” i roto i te Parau papaihia a te Atua, te Bibilia. Ia oaoa tatou i te taioraa i ta Iehova Parau e tia ˈi. Oia mau, e mea tia ia faataa tatou i te taime no te taio atu ma te reo mǎrû, aore ra no te feruriruri i te reira. Ia na reira tatou, e mea tia ia vaiiho tatou i tei papaihia i roto ia tamata ia tatou.

7. Eaha te ravea maitai roa ˈˈe no te tamataraa e tei roto anei tatou i te faaroo?

7 Te ravea maitai roa ˈˈe no te tamataraa e tei roto anei tatou i te faaroo, o te taioraa ïa e te feruriruriraa i te Parau a te Atua e te hiˈopoaraa e nafea to tatou haerea e au maite ai i ta tatou e haapii ra. E nehenehe tatou e oaoa i te tauturu rahi ta tatou e fanaˈo ra no te maramarama i te Parau a te Atua.

8. E nafea te mau papai a “te tavini haapao maitai e te paari” e nehenehe ai e tauturu ia tatou ia tamata e tei roto anei tatou i te faaroo?

8 Ua horoa Iehova i te mau haapiiraa e faaueraa na roto i te mau papai a “te tavini haapao maitai e te paari,” o te faataa ra i te Bibilia. (Mataio 24:45) Ei hiˈoraa, a rave na i te tumu parau tarenihia “Mau uiraa ei feruriruriraa” i te hopea o te rahiraa o te mau pene o te buka ra E haafatata ˈtu ia Iehova. * Auê ïa ravea maitai roa no tatou no te feruriruri i teie tuhaa ta te buka e horoa ra! E rave rahi tumu parau tei tauaparauhia i roto i ta tatou mau vea ra Te Pare Tiairaa e Réveillez-vous!, o te tauturu atoa ia tatou ia tamata e tei roto anei tatou i te faaroo. No nia i te mau tumu parau o te buka Maseli i roto i te mau numera hopea o Te Pare Tiairaa, ua na ô te hoê vahine Kerisetiano e: “Ia ˈu e hiˈo e mea au roa te faaohiparaa o teie mau tumu parau. E tauturu te reira ia ˈu ia hiˈopoa e te au maite mau ra anei ta ˈu paraparau, to ˈu haerea, e to ˈu huru i te mau ture aveia parau-tia a Iehova.”

9, 10. Eaha ta Iehova i horoa no tatou no te tamata noa e tei roto anei tatou i te faaroo?

9 Mea rahi atoa te aratairaa e te faaitoitoraa ta tatou e fanaˈo i te mau putuputuraa a te amuiraa, e i te mau tairururaa. Tei rotopu te reira i te mau faanahoraa pae varua ta te Atua i rave no te feia ta Isaia i tohu: “E riro ia tae i te mau mahana hopea ra, e faatiahia te mouˈa ra o te fare o Iehova i nia i te tupuai mouˈa, e faateiteihia ïa i nia ˈˈe i te mau aivi; e tairuru atoa mai te mau etene atoa ra i reira. E rave rahi te taata e haere ma te parau e, E haere mai, e haere tatou i nia i te mouˈa o Iehova, . . . e na ˈna e haapii mai i ta ˈna haapaoraa, e haere tatou na te eˈa ta ˈna e faaite maira.” (Isaia 2:2, 3) E haamaitairaa mau ia fanaˈo i tera haapiiraa no nia i to Iehova mau haapaoraa.

10 Te tahi atu ravea no te tamata ia tatou iho, o te aˈoraa ïa no ǒ mai i te feia e huru maitatai titauhia to ratou i te pae varua, tae noa ˈtu te mau matahiapo. No ratou, te na ô ra te Bibilia e: “E au mau taeae, ia roohia-noa-hia te hoê taata i te hapa ra, e faatitiaifaro outou e huru maitatai titauhia to outou i te pae varua i te reira, ma te aau mǎrû, ma te manaˈo ia oe iho, o te roohia-atoa-hia oe e te ati.” (Galatia 6:1; MN) Auê tatou i te mauruuru no teie faanahoraa o te faatitiaifaro ia tatou!

11. E titau te tamataraa e tei roto anei tatou i te faaroo i te aha?

11 Ta tatou mau papai, putuputuraa Kerisetiano, taata faatoroahia—e ô faahiahia teie no ǒ mai ia Iehova ra. E titau râ te tamataraa e tei roto anei tatou i te faaroo i te hiˈopoaraa ia tatou iho. No reira, ia taio tatou i ta tatou mau papai aore ra ia faaroo i te aˈoraa o te Bibilia, e mea tia ia ui tatou ia tatou iho: ‘No ˈu anei tera faataaraa? Te na reira ra anei au? Te pee ra anei au i te taatoaraa o te mau tiaturiraa Kerisetiano?’ E ohipa atoa to tatou huru i mua i te haamaramaramaraa ta tatou e fanaˈo ra na roto i teie mau faanahoraa i nia i to tatou tupuraa pae varua. ‘E ore te taata o te haapao i ta te tino, e farii mai i ta te [v]arua o te Atua ra; e mea maamaa ïa ia ˈna,’ ta te Bibilia ïa e parau ra. “Area o tei haapao i ta te varua ra, te [hiˈopoa] ra oia i te mau mea atoa.” (Korinetia 1, 2:14, 15; MN) Eiaha anei ïa tatou e tutava i te tapea noa i te hoê hiˈoraa pae varua maitai no nia i ta tatou e taio ra i roto i ta tatou mau buka, vea, aore ra te tahi atu mau papai e no nia i ta tatou e faaroo ra i ta tatou mau putuputuraa e no ǒ mai i te mau matahiapo ra?

“A tamata noa i to outou iho huru”

12. Te titau ra te tamataraa i to tatou iho huru i te aha?

12 E titau te tamataraa i to tatou iho huru i te faitoraa tatou ia tatou iho. Oia, e nehenehe tatou e vai i roto i te parau mau, eaha râ te faito o to tatou ea pae varua? E titau te tamataraa i to tatou iho huru i te haapapuraa i to tatou paari e i to tatou haafaufaaraa mau i te mau faanahoraa pae varua.

13. Ia au i te Hebera 5:14, na te aha e haapapu i to tatou paari?

13 Teihea faaiteraa e e Kerisetiano paari tatou ta tatou e nehenehe e imi i roto ia tatou iho? Ua papai te aposetolo Paulo e: “Te maa etaeta ra, na te taata paari ïa, na te feia [i haamataro i te faaohiparaa i to ratou puai haroaroaraa i te faataa ê] i te maitai e te ino.” (Hebera 5:14; MN) E haapapu tatou i to tatou paari na roto i te haamataroraa i to tatou puai haroaroaraa. Mai te tahi mau uaua o te tino o te hoê maona o te titauhia ia haamatarohia na roto i te faaohipa-noa-raa hou oia e nehenehe ai e maitai roa i roto i ta ˈna haatuaro, e mea tia ia haamatarohia to tatou puai haroaroaraa na roto i te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu bibilia.

14, 15. No te aha e mea tia ˈi ia tutava maite tatou i te haapii i te mau mea hohonu o te Parau a te Atua?

14 Hou râ tatou e nehenehe ai e haamataro i to tatou puai haroaroaraa, e mea tia ia noaa ia tatou te ite. No te reira e mea faufaa roa ˈi te haapii-maite-raa ia tatou iho. Ia haapii tamau tatou ia tatou iho—i te mau mea hohonu iho â râ o te Parau a te Atua—e maitaihia to tatou puai haroaroaraa. I te roaraa o te mau matahiti, e rave rahi tumu parau hohonu tei tauaparauhia i roto i Te Pare Tiairaa. Eaha to tatou huru ia farerei tatou i te tahi mau tumu parau o te hiˈopoa ra i te pue parau mau hohonu? E ape anei tatou i te reira no te mea noa te vai ra i roto ‘te tahi mau mea e mea imi taiata’? (Petero 2, 3:16) Area râ, e tutava roa ˈtu â tatou i te taa i tei parauhia mai.—Ephesia 3:18.

15 E nafea mai te peu e mea fifi no tatou ia haapii ia tatou iho? E mea faufaa roa ia tutava tatou i te haapii i te au i te reira. * (Petero 1, 2:2) E titau te riroraa ei taata paari ia haapii tatou i te amu i te maa etaeta, te pue parau mau hohonu o te Parau a te Atua. Aita anaˈe, e puai haroaroaraa taotia-noa-hia to tatou. E titau atu â râ te haapapuraa i te paari i te noaaraa te puai haroaroaraa. I roto i te oraraa o te mau mahana atoa, e mea tia ia faaohipa tatou i te ite e noaa ia tatou ma te haapii maite ia tatou iho.

16, 17. Eaha ta te pǐpǐ Iakobo aˈoraa no nia i te riroraa mai ‘ei feia rave i te parau’?

16 Te ite-atoa-hia ra te haapapuraa o to tatou iho huru i roto i ta tatou mau faaiteraa mauruuru no te parau mau—ta tatou mau ohipa o te faaroo. Ma te faaohipa i te hoê faahiˈoraa puai no te faataa i teie tuhaa o te faitoraa ia tatou iho, te na ô ra te pǐpǐ Iakobo e: “Ei feia rave . . . outou i te parau nei, eiaha ei feia faaroo noa, i te haavare-noa-raa ia outou iho. O te taata hoi i faaroo noa i te parau, e aore oia i rave, e au oia i te taata e hiˈo noa i to ˈna iho mata i roto i te hiˈo ra: te hiˈo ra hoi oia ia ˈna iho, e haere atura, aromoe noa ihora to ˈna huru ia ˈna iho i reira ra. O te hiˈo râ i roto i te ture tia roa o te tiamâ ra, ma te tamau maite, no te mea e ere oia i te taata e moina noa te parau ia faaroo ra, e taata rave râ oia i taua ohipa ra, e haamaitaihia ïa oia i ta ˈna ra raveraa.”—Iakobo 1:22-25.

17 Te na ô nei Iakobo e: ‘A hiˈo i roto i te hiˈo o te Parau a te Atua, e a faito ia outou iho. A na reira ma te tuutuu ore, a hiˈopoa ia outou iho ia au i ta outou e ite i roto i te parau a te Atua. E eiaha e haamoe oioi i ta outou i ite. A rave i te mau faatitiaifaroraa e titauhia.’ E nehenehe te peeraa i teie aˈoraa e riro ei tautooraa i te tahi mau taime.

18. No te aha e tautooraa ˈi te peeraa i ta Iakobo aˈoraa?

18 A rave na, ei hiˈoraa, i te titauraa e apiti i te ohipa pororaa i te Basileia. ‘O te aau to te taata nei i faaroo, e ia roaa ˈtu te parau-tia,’ ta Paulo ïa i papai, “o te vaha hoi tei faˈi i te parau, e ia roaa ˈtu te ora.” (Roma 10:10) E titau te faˈiraa i te parau e roaa ˈtu ai te ora ma to tatou vaha e rave rahi faatanoraa. Eita te apitiraa i te ohipa pororaa e haere noa mai mai tera no te rahiraa o tatou. E titau atoa ˈtu â te riroraa ei feia poro itoito rahi e te tuuraa i te ohipa i te parahiraa e au i roto i to tatou oraraa i te mau tauiraa e haapaeraa. (Mataio 6:33) Ua riro anaˈe râ tatou ei taata rave i te ohipa a te Atua, e oaoa tatou no te arueraa ta te reira e faatae ia Iehova. No reira, e feia poro itoito rahi anei tatou i te Basileia?

19. E titau ta tatou mau ohipa o te faaroo i te aha?

19 Ia au ta tatou mau ohipa o te faaroo i te aha e tia ˈi? Te na ô ra Paulo e: “I te mau mea ta outou i ite, ta outou i farii, ta outou i faaroo, e ta outou i hiˈo mai ia ˈu nei, e rave ïa: e e riro te Atua hau ei pihai atoa iho ia outou.” (Philipi 4:9) E haapapu tatou i to tatou huru na roto i to tatou faaohiparaa i ta tatou i haapii, i farii, i faaroo, e i ite—te tuhaa taatoa o te pûpûraa Kerisetiano e te tiaraa pǐpǐ. “Teie te eˈa: e na reira i te haere,” ta Iehova ïa e faaue ra na roto i te peropheta Isaia.—Isaia 30:21.

20. Teihea huru taata te riro ei haamaitairaa rahi no te amuiraa?

20 Te mau tane e vahine o te haapii maite ra i te Parau a te Atua, o te poro ra ma te itoito rahi i te parau apî maitai, o te tapea maite ra i to ratou hapa ore, e o te paturu ra ma te taiva ore i te Basileia, e haamaitairaa rahi ïa no te amuiraa. Maoti to ratou vairaa mai e mau papu ai te amuiraa ta ratou e apiti ra. Mea faufaa roa ratou, no te mea iho â râ mea rahi roa te melo apî e mea tia ia haapao. Ia pee tatou i ta Paulo aˈoraa ‘e tamata noa anaˈe ia tatou iho e tei roto anei tatou i te faaroo, e tamata noa anaˈe i to tatou iho huru,’ e riro atoa tatou i te ohipa maitai i nia ia vetahi ê.

A oaoa i te rave i to te Atua hinaaro

21, 22. E nafea tatou e nehenehe ai e au i te raveraa i to te Atua hinaaro?

21 Ua himene te arii Davida no Iseraela i tahito ra e: “E mea au na ˈu te rave i to oe hinaaro, e tau Atua; te vai nei hoi ta oe ture tei roto i to ˈu nei aau.” (Salamo 40:8) Ua au Davida i te raveraa i to te Atua hinaaro. No te aha? No te mea tei roto ta Iehova ture i to Davida aau. Aita Davida i feaa i te eˈa ia haere.

22 Mai te peu e tei roto roa ta te Atua ture ia tatou, eita tatou e feaa i te eˈa ia haere. E au tatou i te raveraa i to te Atua hinaaro. No reira, na roto i te mau ravea atoa, e “faaitoito hua” anaˈe a tavini ai tatou ia Iehova ma te aau tae.—Luka 13:24.

[Nota i raro i te api]

^ Neneihia e te mau Ite no Iehova.

^ No te mau manaˈo tauturu faufaa e nafea ia haapii, a hiˈo i te mau api 27-32 o te buka ra Tirez profit de l’École du ministère théocratique, neneihia e te mau Ite no Iehova.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• E nafea tatou e nehenehe ai e tamata e tei roto anei tatou i te faaroo?

• Eaha te titauhia no te tamata noa i to tatou iho huru?

• Eaha ta tatou haapapuraa e e Kerisetiano paari tatou?

• E nafea ta tatou mau ohipa o te faaroo e tauturu ai ia tatou ia faito i to tatou huru?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 15]

Ua ite anei outou i te ravea maitai roa ˈˈe no te tamata e tei roto anei outou i te faaroo?

[Hohoˈa i te api 16]

E haapapu tatou i to tatou paari Kerisetiano na roto i te faaohiparaa i to tatou puai haroaroaraa

[Hohoˈa i te api 17]

E haapapu tatou i to tatou huru na roto i te oreraa e riro mai ‘ei feia i moina noa te parau, ei feia rave râ i te parau’