Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Manaˈo faufaa o te buka o Te mau arii Piti

Manaˈo faufaa o te buka o Te mau arii Piti

Mea ora te parau a Iehova

Manaˈo faufaa o te buka o Te mau arii Piti

E HAAMATA te buka bibilia o Te mau arii Piti i te vahi e faaea ˈi te buka o Te mau arii Hoê. E faatiaraa teie o e 29 arii—12 no te basileia apatoerau o Iseraela e 17 no te basileia apatoa o Iuda. E faatia atoa Te mau arii Piti i te mau ohipa a na peropheta Elia, Elisaia, e Isaia. Noa ˈtu râ e eita te faatiaraa e pee roa i te tuatapaparaa o te tau, e tae roa te reira i te tau o te haamouraa o Samaria e o Ierusalema. E tapoˈi roa Te mau arii Piti i te hoê tau e 340 matahiti—mai 920 H.T.T. e tae atu i 580 H.T.T. a faaoti roa ˈi te peropheta Ieremia i teie buka.

Eaha te faufaa o Te mau arii Piti no tatou? Eaha ta te reira e haapii maira no nia ia Iehova e ta ˈna mau ohipa? Eaha te mau haapiiraa ta tatou e nehenehe e huti mai na roto i te mau ohipa a te mau arii, a te mau peropheta, e a te tahi atu i faahitihia i roto i te buka? E hiˈo anaˈe i ta tatou e nehenehe e haapii mai na roto i Te mau arii Piti.

E MONO O ELISAIA IA ELIA

(Te mau arii 2, 1:1–8:29)

E mairi te arii Ahazia o Iseraela na nia mai i to ˈna fare e e maˈihia oia. E faaarahia oia e te peropheta Elia e e pohe oia. E pohe Ahazia, e e mono to ˈna taeae Iehorama ia ˈna ei arii. I te reira taime, te arii ra Iehosaphata i nia ia Iuda. E ravehia Elia na roto i te hoê puahiohio, e na Elisaia to ˈna tavini e mono ia ˈna ei peropheta. I te roaraa fatata e 60 matahiti o ta ˈna taviniraa i muri aˈe, e faatupu Elisaia e rave rahi semeio.—A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Te mau semeio a Elisaia.”

Ia orure hau te hoê arii Moabi ia Iseraela, e haere Iehorama, Iehosaphata, e te arii o Edoma e aro ia ˈna i te tamaˈi. E upootia ratou no to Iehosaphata haapao maitai. I muri aˈe, e opua te arii o Arama i te hoê aroraa huna ia Iseraela. E haafifi râ Elisaia i ta ˈna opuaraa. E uˈana te riri o te arii Arama e e tono oia i “te puaahorofenua, e te pereoo, e te nuu atoa ra” e haru ia Elisaia. (Te mau arii 2, 6:14) E faatupu Elisaia e piti semeio e e faahoˈi i to Arama ma te hau. I muri aˈe, e haaati te arii Arama ra o Benehada ia Samaria. Ei faahopearaa, e tupu te hoê oˈe rahi, e tohu râ Elisaia e e ore te reira.

Tau taime i muri aˈe, e haere o Elisaia i Damaseko. E tono te arii ra o Benehada, e maˈihia ra, ia Hazaela e ui atu e e ora anei o ˈna i to ˈna maˈi. E tohu Elisaia e e pohe te arii e na Hazaela e mono ia ˈna. I to muri iho mahana, e haapohe o Hazaela i te arii e te hoê “upeˈa raˈo” rari e e faatere oia ei arii. (Te mau arii 2, 8:15) I Iuda, e riro ta Iehosaphata tamaiti o Iehorama ei arii e e monohia oia e ta ˈna tamaiti o Ahazia.—A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Te mau arii o Iuda e o Iseraela.”

Uiraa bibilia pahonohia:

2:9—No te aha Elisaia i ani ai ‘e piti tuhaa o te varua o Elia’? No te amo i te hopoia peropheta i Iseraela, e hinaaro o Elisaia i te hoê â varua e ta Elia i faaite, te itoito e te mǎtaˈu ore. Ua taa ia Elisaia te reira, no reira oia i ani ai e piti tuhaa o te varua o Elia. Ua faatoroa Elia ia Elisaia ei mono ia ˈna e ua tavini Elisaia ia ˈna e ono matahiti i te maoro, no reira o Elisaia i hiˈo ai ia Elia mai to ˈna metua tane pae varua; e au o Elisaia i te tamaiti matahiapo pae varua a Elia. (Te mau arii 1, 19:19-21; Te mau arii 2, 2:12) No reira, mai te tamarii matahiapo pae tino e fanaˈo e piti tuhaa o te tufaa a to ˈna metua tane, ua ani e ua fanaˈo o Elisaia e piti tuhaa o te tufaa pae varua no ǒ mai ia Elia ra.

2:11—“Reva ˈtura Elia na roto i te puahiohio” i nia i teihea “raˈi”? E ere ïa i te tuhaa atea o te ao nui materia, e ere atoa i te tuhaa pae varua i reira te Atua e ta ˈna mau tamaiti melahi e parahi ai. (Deuteronomi 4:19; Salamo 11:4; Mataio 6:9; 18:10) “Te raˈi” i reira to Elia revaraa, o te reva mataˈi ïa. (Salamo 78:26; Mataio 6:26) Ma te tere na roto i te reva mataˈi, e au ra e ua afai te pereoo auahi ia Elia i te tahi atu vahi o te fenua, i reira oia i te ora-noa-raa no te hoê taime. Inaha, tau matahiti i muri aˈe, ua papai Elia i te hoê rata ia Iehorama, te arii o Iuda.—Paraleipomeno 2, 21:1, 12-15.

5:15, 16—No te aha Elisaia i ore ai i farii i te taoˈa horoa a Naamana? Ua patoi Elisaia i te taoˈa horoa no te mea ua ite oia e maoti to Iehova mana, eiaha to ˈna iho, i ora ˈi Naamana. Eita roa ˈtu oia e manaˈo e imi i to ˈna apî i nia i to ˈna toroa no ǒ mai i te Atua ra. Eita te feia haamori mau i teie mahana e imi i to ratou apî i nia i te taviniraa a Iehova. Te pee nei ratou i ta Iesu aˈoraa: “I horoa-noa-hia mai ta outou, e horoa noa hoi outou.”—Mataio 10:8.

5:18, 19—Te ani ra anei Naamana ia faaorehia ta ˈna hara no te apitiraa i te hoê ohipa faaroo? E au ra e mea ruhiruhia e mea paruparu te arii Arama, a turui atu ai oia i nia ia Naamana. I to te arii piˈoraa i raro no te haamori ia Rimona, ua na reira atoa o Naamana. Tera râ, ua piˈo noa o Naamana no te turu i te tino o te arii, e ere no te haamori. Te ani ra Naamana ia Iehova ia faaore i ta ˈna hara no te raveraa i taua ohipa tauturu ra. Ua tiaturi Elisaia ia Naamana, e ua parau atura ia ˈna e: “A haere ma te ora.”

Haapiiraa no tatou:

1:13, 14. E nehenehe te haapiiraa na roto i te hiˈo-maite-raa e te ohiparaa ma te haehaa e faaora i te taata.

2:2, 4, 6. Noa ˈtu e e ono paha matahiti to Elisaia taviniraa ia Elia, ua onoono oia e eita oia e faarue ia Elia. Auê ïa hiˈoraa maitai o te haapao maitai e te auhoaraa!—Maseli 18:24.

2:23, 24. E au ra e te tumu rahi i tâhitohitohia ˈi Elisaia, oia ïa e taata upoo pahure oia e ahu ra i te ahu toroa o Elia. Ua matau te mau tamarii ia Elisaia mai te tia o Iehova e aita ratou i hinaaro ia ˈna i ǒ ratou. Ua parau ratou ia ˈna ia “haere atoa i nia,” oia hoi ia tamau noa oia i te haere i nia i Betela aore ra ia reva ˈtu oia mai ia Elia ra. Ua faaite maitai te mau tamarii i te huru patoi o to ratou mau metua. E mea faufaa roa ïa ia haapii te mau metua i ta ratou mau tamarii i te faatura i te mau tia o te Atua!

3:14, 18, 24. E tupu noa iho â ta Iehova parau.

3:22. No te anaana o te mahana i te poipoi roa i manaˈohia ˈi e e toto te pape, peneiaˈe no te araea uteute i roto i te repo e vai ra i roto i te mau apoo rii i heru-apî-hia. Ua maiti paha Iehova i te faaohipa i te hoê tupuraa natura no te faatupu i ta ˈna mau opuaraa.

4:8-11. Ma te ite maitai ia Elisaia mai ‘te hoê taata moˈa na te Atua,’ ua farii maitai te hoê vahine Sunema ia ˈna. Eiaha anei ïa tatou e na reira atoa i nia i te feia haamori haapao maitai o Iehova?

5:3. I tiaturi na te potii Iseraela i te puai o te Atua e faatupu i te mau semeio. I faaitoito atoa na oia i te faaite i ta ˈna tiaturiraa. Te haapaari ra anei outou te feia apî i to outou faaroo i te mau parau fafau a te Atua e te faaitoito ra anei outou i te faaite i te parau mau i ta outou mau orometua haapii e to outou mau hoa haapiiraa?

5:9-19. Aita anei te hiˈoraa o Naamana e faaite ra e e nehenehe te hoê taata ahaaha e haapii i te haehaa?—Petero 1, 5:5.

5:20-27. Auê ïa faahopearaa ino roa no te haavareraa! Te feruri-maite-raa i te mauiui e te ati ta te oraraa e piti huru oraraa e nehenehe e hopoi mai, e tauturu ïa ia tatou ia ape i tera haerea.

E HOPOI-Ê-HIA ISERAELA E IUDA

(Te mau arii 2, 9:1–25:30)

O Iehu te arii faatahinuhia i nia ia Iseraela. Eita oia e haamaoro i te taparahi i te utuafare o Ahaba. ‘E pau roa te haamoriraa ia Baala i Iseraela’ ia Iehu. (Te mau arii 2, 10:28) Ia faaroo oia e ua taparahihia ta ˈna tamaiti e Iehu, ‘e tia mai’ o Atalia te metua vahine o Ahazia ‘e rave i te huaai o te hui arii ra o Iuda ia pohe’ e e haru oia i te terono. (Te mau arii 2, 11:1) O Ioasa anaˈe, te tamaiti aiû a Ahazia, te ora mai e i muri aˈe e ono matahiti hunaraa, e faatahinuhia o ˈna ei arii i nia ia Iuda. Haapiihia e Iehoiada te tahuˈa, e tamau Ioasa i te rave i te mea maitai i te aro o Iehova.

I muri aˈe ia Iehu, e rave te mau arii atoa o te faatere ia Iseraela i te mea ino i te aro o Iehova. E pohe natura to Elisaia i te tau o te mootua a Iehu. O Ahaza, te maha o te arii o Iuda i muri mai ia Ioasa, e ‘eita oia e rave i te parau-tia i te aro o Iehova.’ (Te mau arii 2, 16:1, 2) Area ta ˈna tamaiti o Hezekia, e riro ïa ei arii o ‘te ati maite noa ia Iehova.’ (Te mau arii 2, 17:20; 18:6) I te matahiti 740 H.T.T., a arii ai Hezekia i nia ia Iuda e o Hosea i nia ia Iseraela, ‘e pau Samaria i te arii Asura o Salamanesera e e hopoi ê ia Iseraela i Asura.’ (Te mau arii 2, 17:6) I muri aˈe, e faahaerehia te feia ěê i roto i te tuhaa fenua o Iseraela, e e fa mai te haapaoraa Samaria.

O na arii e hitu o te pee ia Hezekia i Iuda, o Iosia anaˈe te ohipa no te tamâ i te tuhaa fenua i te haamoriraa hape. E i te matahiti 607 H.T.T., e pau Ierusalema i to Babulonia e e ‘hopoi-ê-hia to Iuda i to ratou fenua.’—Te mau arii 2, 25:21.

Uiraa bibilia pahonohia:

13:20, 21—Te turu ra anei tera semeio i te haamoriraa i te mau taoˈa faaroo? Aita roa ˈtu. Aita te Bibilia e faaite ra e te haamorihia ra te ivi o Elisaia. Maoti te mana o te Atua i tupu ai tera semeio, mai te mau semeio atoa ta Elisaia i rave a ora noa ˈi oia.

15:1-6—No te aha Iehova i tairi ai ia Azaria (Uzia, 15:6, nota i raro i te api a te MN) i te lepera? ‘Etaeta aˈera Uzia ra, ua teoteo aˈera . . . ua rave hoi oia i te hara i to ˈna Atua ia Iehova ra, ua haere hoi oia i roto i te hiero o Iehova e tutui i te mea noˈanoˈa i nia i te fata mea noˈanoˈa ra.’ I to te mau tahuˈa ‘patoiraa ia Uzia’ e parauraa ia ˈna ia ‘haere i rapae i te vahi moˈa,’ riri aˈera oia i te mau tahuˈa e leperahia ihora oia.—Paraleipomeno 2, 26:16-20.

18:19-21, 25—Ua faaau anei Hezekia i te faufaa e o Aiphiti? Aita. Mea hape te pariraa a Rabasake, e ta ˈna parau atoa e mea ‘tonohia mai oia e Iehova.’ Ua turui te arii haapao maitai ra o Hezekia i nia noa ia Iehova.

Haapiiraa no tatou:

9:7, 26. Te faaite ra te faautuaraa i te utuafare o Ahaba e mea riri roa na Iehova te haamoriraa hape e te haamaniiraa i te toto hapa ore.

9:20. Te haapapu ra to Iehu roo ei taata faahoro vitiviti i te pereoo i to ˈna itoito rahi e rave i ta ˈna ohipa faauehia. Mea matauhia anei outou iho ei taata poro itoito rahi i te Basileia?—Timoteo 2, 4:2.

9:36, 37; 10:17; 13:18, 19, 25; 14:25; 19:20, 32-36; 20:16, 17; 24:13. E nehenehe tatou e tiaturi e ‘e tupu noa iho â te parau no roto i to Iehova vaha.’—Isaia 55:10, 11.

10:15. Mai ia Iehonadaba tei farii ma te aau atoa i ta Iehu titau-manihini-raa e paiuma i nia i te pereoo e o ˈna, te turu nei te “feia rahi roa” ma te aau tae ia Iesu Mesia, te Iehu no teie tau, e i ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia.—Apokalupo 7:9.

10:30, 31. Noa ˈtu e aita Iehu i vai hapa ore noa, ua haafaufaa Iehova i te mau mea atoa ta ˈna i rave. Oia mau, ‘e ere te Atua i te Atua parau-tia ore, a haamoe ai oia i ta tatou ohipa.’—Hebera 6:10.

13:14-19. I te mea e aita Ioasa, te mootua a Iehu, i haa ma te itoito rahi ua tairi noa râ i te fenua i te ohe e toru noa taime, ua taotia oia i te upootiaraa i nia i to Arama. Te hinaaro ra Iehova ia rave tatou i ta tatou ohipa faauehia ma to tatou aau atoa e te itoito rahi.

20:2-6. O Iehova “tei faaroo i te pure.”—Salamo 65:2.

24:3, 4. No te haamaniiraa toto a Manase, ‘aore Iehova i faaore i te hara’ a Iuda. Mea faatura na te Atua te toto o te feia hapa ore. E nehenehe tatou e tiaturi e e tahoo Iehova i te toto hapa ore na roto i te haamouraa i te feia i haamanii i te reira.—Salamo 37:9-11; 145:20.

Mea faufaa roa no tatou

Te faataa ra te buka o Te mau arii Piti ia Iehova mai te Faatupu i te mau parau fafau. Te haapapu maitai maira te hopoi-ê-raahia te feia o na basileia e piti, to Iseraela na mua e to Iuda i muri iho, i te tupuraa mau o te haavaraa parau tohu i papaihia i roto i te Deuteronomi 28:15–29:28. Te faataa ra Te mau arii Piti ia Elisaia mai te hoê peropheta itoito rahi roa no te iˈoa o Iehova e no te haamoriraa mau. Te faataahia ra o Hezekia e o Iosia mai te mau arii haehaa o tei faatura i te Ture a te Atua.

A feruriruri ai tatou i te haerea e te mau ohipa a te mau arii, peropheta, e te tahi atu i faahitihia i roto i Te mau arii Piti, aita anei tatou e huti maira i te mau haapiiraa faufaa roa no nia i ta tatou e tapi e ta tatou e ape? (Roma 15:4; Korinetia 1, 10:11) Oia, “e mea ora . . . te parau a te Atua, e te puai rahi.”—Hebera 4:12.

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 10]

TE MAU SEMEIO A ELISAIA

1. E taa ê te pape o Ioridana.—Te mau arii 2, 2:14

2. E faaorahia te pape ino o Ieriko.—Te mau arii 2, 2:19-22

3. E hahaehia te mau tamarii ohipa ino e te daba.—Te mau arii 2, 2:23, 24

4. E fanaˈo te mau nuu i te pape.—Te mau arii 2, 3:16-26

5. E noaa ta te hoê vahine ivi hinu maa.—Te mau arii 2, 4:1-7

6. E tô te hoê vahine Sunema fanau ore i te hoê tamarii.—Te mau arii 2, 4:8-17

7. E faatiahia mai te hoê tamarii mai te pohe mai.—Te mau arii 2, 4:18-37

8. E riro te hoê maa taero ei maa e amuhia.—Te mau arii 2, 4:38-41

9. E faaamuhia hoê hanere taata i te hoê taau pane.—Te mau arii 2, 4:42-44

10. E faaorahia Naamana i to ˈna lepera.—Te mau arii 2, 5:1-14

11. E peehia Gehazi i to Naamana lepera.—Te mau arii 2, 5:24-27

12. E painu te hoê auri opahi.—Te mau arii 2, 6:5-7

13. E ite te hoê tavini i te mau pereoo auahi melahi.—Te mau arii 2, 6:15-17

14. E tairihia te nuu Arama ia matapohia.—Te mau arii 2, 6:18

15. E faaaraarahia te mata o te nuu Arama.—Te mau arii 2, 6:19-23

16. E ora mai te hoê taata pohe.—Te mau arii 2, 13:20, 21

[Tapura/Hohoˈa i te api 12]

TE MAU ARII O IUDA E O ISERAELA

Saula/Davida/Solomona: 1117/1077/1037 H.T.T. *

BASILEIA O IUDA TAIO MAHANA BASILEIA O ISERAELA

(H.T.T.)

Rehoboama ․․․․․․․ 997 ․․․․․․․ Ieroboama

Abiia/Asa ․․․․․ 980/978 ․․․․․

․․․ 976/975/952 ․․․ Nadaba/Baasa/Ela

․․․ 951/951/951 ․․․ Zimeri/Omeri/Tibeni

․․․․․․․ 940 ․․․․․․․ Ahaba

Iehosaphata ․․․․․․․ 937 ․․․․․․․

․․․․․ 920/917 ․․․․․ Ahazia/Iehorama

Iehorama ․․․․․․․ 913 ․․․․․․․

Ahazia ․․․․․․․ 906 ․․․․․․․

(Atalia) ․․․․․․․ 905 ․․․․․․․ Iehu

Iehoasa ․․․․․․․ 898 ․․․․․․․

․․․․․ 876/859 ․․․․․ Iehoahaza/Iehoasa

Amazia ․․․․․․․ 858 ․․․․․․․

․․․․․․․ 844 ․․․․․․․ Ieroboama II

Azaria (Uzia) ․․․․․․․ 829 ․․․․․․․

․․․ 803/791/791 ․․․ Zekaria/Saluma/Menahema

․․․․․ 780/778 ․․․․․ Pekahia/Peka

Iotama/Ahaza ․․․․․ 777/762 ․․․․․

․․․․․․․ 758 ․․․․․․․ Hosea

Hezekia ․․․․․․․ 746 ․․․․․․․

․․․․․․․ 740 ․․․․․․․ Pau Samaria

Manase/Amona/Iosia ․․․ 716/661/659 ․․․

Iehoahaza/Iehoiakima ․․․․․ 628/628 ․․․․․

Iehoiakina/Zedekia ․․․․․ 618/617 ․․․․․

Haamouhia Ierusalema ․․․․․․․ 607 ․․․․․․․

[Nota i raro i te api]

^ Te faataa ra te tahi mau taio mahana i te matahiti haamataraa huru fatata o te faatereraa.

[Hohoˈa i te mau api 8, 9]

Ua faahaehaa Naamana ia ˈna iho e ua faaorahia e te mana o Iehova

[Hohoˈa i te mau api 8, 9]

Eaha tei tupu i nia ia Elia i to ˈna ‘revaraa na roto i te puahiohio’?