Eaha to roto?

Tapura tumu parau

O Iehova ‘te faautua maitai i te feia i imi papu ia ˈna ra’

O Iehova ‘te faautua maitai i te feia i imi papu ia ˈna ra’

O Iehova ‘te faautua maitai i te feia i imi papu ia ˈna ra’

“O te haamori i te Atua ra, e faaroo oia e, e Atua, e tia ˈi, e o oia te faautua [maitai] i te feia i imi papu ia ˈna ra.”—HEBERA 11:6; MN.

1, 2. No te aha vetahi mau tavini a Iehova e faaû ai i te mau manaˈo faatoaruaru?

 “E ITE no Iehova vau ua fatata e 30 matahiti i teie nei, aita râ vau i manaˈo e e au ia parauhia vau mai tera,” ta Barbara ïa e faˈi ra. * “Noa ˈtu e ua tavini au ei pionie e ua noaa ia ˈu e rave rahi atu fanaˈoraa taa ê, e au ra e aita i ravai ia tiaturi mau vau e e au ia parauhia vau e Ite.” Te faaite ra o Keith i te hoê â manaˈo. “I te tahi taime, ua manaˈo na vau e e taata au ore au no te mea te vai ra e rave rahi tumu e oaoa ˈi te mau tavini a te Atua, aita râ vau,” o ta ˈna ïa e parau ra. “Ua tupu mai te mau manaˈo faahapa, o tei faarahi atu â i te fifi.”

2 Ua faaû e rave rahi Ite no Iehova haapao maitai i tahito ra e i teie atoa tau, i te hoê â mau manaˈo. Mai te reira atoa anei no oe i te tahi taime? Te teimaha ra paha oe i te fifi e rave rahi, area râ to oe mau hoa faaroo e oraraa maitai to ratou, aita e tapitapi ra e te oaoa ra. Ei faahopearaa, e manaˈo paha oe e aita Iehova e farii ra ia oe aore ra eita e au ia haapao mai oia ia oe. Eiaha e faaoti rû noa e tera iho â. Te haapapu maira te Bibilia e: “Aore . . . [Iehova] i vahavaha, aore hoi i faaino i te ati o te feia i ati ra; e aore hoi i huna i to ˈna mata ia ˈna, ia tiaoro râ oia ra, ua faaroo maira oia ia ˈna.” (Salamo 22:24) Te faaite ra teie mau parau tohu no nia i te Mesia e aita noa Iehova e faaroo ra i to ˈna feia haapao maitai, e faautua maitai atoa râ oia ia ratou.

3. No te aha tatou i ore ai i paruruhia i te mau faateimaharaa a teie faanahoraa o te mau mea?

3 Aita te hoê noa ˈˈe taata i paruruhia i te mau faateimaharaa a teie faanahoraa o te mau mea—e aita atoa hoi to Iehova nunaa. Te ora nei tatou i roto i te hoê ao e faaterehia ra e to Iehova enemi rahi, o Satani te Diabolo. (Korinetia 2, 4:4; Ioane 1, 5:19) Aita râ ratou e paruru-semeio-hia ra, inaha, o te mau tavini a Iehova ta Satani fa matamua. (Ioba 1:7-12; Apokalupo 2:10) Ia tae i te tau faataahia e te Atua, e titauhia ïa ia ‘faaoromai tatou i te pohe’ e ia “tamau uˈana maite â i te pure,” ma te tiaturi e e haapao mai Iehova ia tatou. (Roma 12:12) Eiaha tatou ia manaˈo e aita to tatou Atua ra o Iehova e here ra ia tatou!

Te mau hiˈoraa o te faaoromai i tahito ra

4. A horoa na i te tahi mau hiˈoraa o te mau tavini haapao maitai a Iehova tei faaoromai i te mau tupuraa ahoaho.

4 Ua faaoromai e rave rahi tavini a Iehova i tahito ra i te mau tupuraa ahoaho. Ei hiˈoraa, “ua inoino roa to [Hana] aau” no te mea aita ta ˈna e tamarii—te hoê tupuraa o ta ˈna i manaˈo e ua haamoina te Atua ia ˈna. (Samuela 1, 1:9-11) Ia tapapa o Iezebela te arii vahine taparahi taata ra ia Elia, ua mǎtaˈu aˈera Elia e ua pure ia Iehova e: “Atire; e teie nei, e Iehova, a rave mai oe ia ˈu; aita hoi o ˈu maitai i hau i to tau mau metua ra.” (Te mau arii 1, 19:4) E ua hepohepo roa paha te aposetolo Paulo no to ˈna huru tia ore a faˈi ai oia e: “Ia hinaaro vau i te rave i te mea maitai ra, tei pihai iho te ino ia ˈu i reira.” Ua na ô â oia e: “Auê hoi au o te taata ati rahi e!”—Roma 7:21-24.

5. (a) Mea nafea o Hana, o Elia, e o Paulo i te faautua-maitai-raahia? (b) Ia faaû tatou i te mau manaˈo horuhoru, eaha te tamahanahanaraa ta tatou e nehenehe e huti i roto i te Parau a te Atua?

5 Parau mau, ua ite tatou e ua faaoromai pauroa o Hana, o Elia, e o Paulo i roto i te taviniraa a Iehova, e ua faautua maitai rahi Oia ia ratou. (Samuela 1, 1:20; 2:21; Te mau arii 1, 19:5-18; Timoteo 2, 4:8) Ua faaû râ hoi ratou i te mau manaˈo horuhoru rau, te oto, te hepohepo e te mǎtaˈu atoa. Eiaha ïa tatou e maere ia ô mai i te tahi taime te mau manaˈo hepohepo. Eaha râ ta oe e nehenehe e rave ia faatupu te hepohepo o te oraraa i te manaˈo feaa e te here mau ra anei Iehova ia oe? E nehenehe oe e huti i te tamahanahanaraa i roto i te Parau a te Atua. Ei hiˈoraa, i roto i to na mua ˈtu tumu parau, ua tauaparau tatou no nia i ta Iesu faahitiraa e ua hope ia Iehova i te taio “te rouru o to outou upoo.” (Mataio 10:30) Te faaite ra teie mau parau faaitoito e te anaanatae mau ra Iehova i ta ˈna mau tavini taitahi. A haamanaˈo atoa na i ta Iesu faahohoˈaraa no nia i te mau manu rii. Mai te peu e e ite Iehova i te hoê o taua mau manu rii ra ia mairi i raro i te repo, no te aha oia e ore ai e tâuˈa i to oe fifi?

6. E nafea te Bibilia e nehenehe ai e riro ei tumu tamahanahanaraa no te feia e aro ra i te mau manaˈo faatoaruaru?

6 E nehenehe mau anei tatou te taata tia ore e riro ei mea faufaa roa i te aro o te Atua Poiete Mana hope roa ra o Iehova? E! No te mea, ua rau te mau irava bibilia e haapapu ra i te reira. Ia feruriruri tatou i teie mau irava, e nehenehe tatou e faahiti â i te mau parau a te papai salamo tei na ô e: “I rotopu i to ˈu nei manaˈo tapitapi i roto ia ˈu nei, na to haamahanahana e faaoaoa mai i tau [nephe].” (Salamo 94:19; MN) E hiˈo mai tatou vetahi o teie mau parau tamahanahana o te Parau a te Atua o te tauturu mai ia tatou ia taa maitai atu â e mea faufaa tatou no te Atua e e faautua maitai oia ia tatou ia rave tamau tatou i to ˈna hinaaro.

Ei “taoˈa maitai roa” na Iehova

7. Eaha te parau tohu faaitoito ta Iehova i horoa i te nunaa piˈo na roto ia Malaki?

7 E tupuraa ino mau e vai ra i rotopu i te mau ati Iuda i te senekele 5 H.T.T. Ua farii te mau tahuˈa i te mau animara tano ore e ua pǔpǔ atu i te reira ei tusia i nia i te fata a Iehova. Ua haapao noa te mau haava i te huru o te taata. Ua parare te peu tahutahu, te haavare, te eiâ, e te faaturi. (Malaki 1:8; 2:9; 3:5) I taua nunaa piˈo mau ra, ua faahiti Malaki i te hoê parau tohu maere. I te tau au e faahoˈi ai Iehova i to ˈna nunaa i te hoê tiaraa fariihia. Te taio nei tatou e: “Ua na ô maira Iehova sabaota ra, E riro ratou na ˈu, ia tae i te mahana ta ˈu e faataa ra, ei taoˈa maitai roa ra; e na ˈu e faaherehere ia ratou mai te taata e faaherehere i ta ˈna ihora tamaiti ia tavini atu ia ˈna ra.”—Malaki 3:17.

8. No te aha te tupuraa aano o te Malaki 3:17 e nehenehe ai e tano i te feia rahi roa?

8 E tupuraa to te parau tohu a Malaki i teie tau, no nia i te mau Kerisetiano faatavaihia i te varua, te riro mai ei nunaa pae varua 144 000 ratou. Ua riro mau â teie nunaa “ei taoˈa maitai roa,” aore ra ‘ei feia hoohia,’ na Iehova. (Petero 1, 2:9) E nehenehe atoa te parau tohu a Malaki e faaitoito i te “feia rahi roa,” e ‘tia noa ra i mua i te terono, e i mua i te Arenio, ma te ahu teatea i te ahuraa.’ (Apokalupo 7:4, 9) E riro ratou ei hoê nǎnǎ e te feia i faatavaihia i raro aˈe i te hoê Tiai mamoe, o Iesu Mesia.—Ioane 10:16.

9. No te aha e ‘taoˈa maitai roa ˈi’ na Iehova to ˈna nunaa?

9 E nafea Iehova e hiˈo ai i te feia o te maiti ra e tavini ia ˈna? Mai tei papaihia i roto i te Malaki 3:17, te hiˈo ra oia ia ratou mai te hoê metua tane here e hiˈo ra i ta ˈna tamaiti. A tapao na i te mau parau haapopouraa no te faataa i to ˈna nunaa—“ei taoˈa maitai roa.” Te huri nei vetahi iritiraa i taua parau ra e “ta ˈu iho nei,” “ei tuhaa faufaa roa ˈˈe na ˈu,” e “ta ˈu mau ofai taoˈa.” No te aha Iehova e faariro ai i te feia e tavini ra ia ˈna ei mea taa ê roa? No te hoê tumu, e Atua mauruuru oia. (Hebera 6:10) E haafatata ˈtu oia i te feia e tavini nei ia ˈna ma te aau tae e e faariro oia ia ratou ei feia taa ê roa.

10. E nafea Iehova e paruru ai i to ˈna nunaa?

10 Te fatu ra anei oe i te hoê tauihaa faufaa o ta oe e faariro ra ei taoˈa maitai roa? Eita anei oe e tutava i te paruru i te reira? E na reira atoa Iehova i ta ˈna “taoˈa maitai roa.” Parau mau, eita o ˈna e paruru i to ˈna nunaa i te mau fifi e te mau ati atoa o te oraraa. (Koheleta 9:11) E nehenehe râ Iehova e paruru i ta ˈna mau tavini haapao maitai i te pae varua e e na reira oia. E horoa ˈtu oia i te puai titauhia no te faaoromai i te mau ati atoa. (Korinetia 1, 10:13) No reira Mose i parau ai i te nunaa o te Atua i tahito ra, te mau Iseraela e: “Faaetaeta e ia itoito roa . . . Te haere atoa nei hoi to Atua o Iehova iho i pihai iho ia oe; e ore oia e faarue ia oe, e ore e haere ê.” (Deuteronomi 31:6) E haa Iehova ma te haamaitai i to ˈna nunaa. No ˈna, e “taoˈa maitai roa” ratou.

Iehova ‘te Faautua maitai’

11, 12. E nafea te iteraa i te tiaraa Faautua maitai o Iehova e nehenehe ai e tauturu ia tatou ia aro i te mau manaˈo feaa?

11 Teie te tahi atu haapapuraa e mea faufaa no Iehova ta ˈna mau tavini, e faautua maitai ïa oia ia ratou. Ua parau oia i te mau Iseraela e: “E tamataraa te reira ia ˈu nei, te parau maira Iehova sabaota ra; i te oreraa vau i te iritiraa i te mau haamaramarama o te raˈi ra, a ninii atu ai i te taoˈa rahi roa ei maitai no outou.” (Malaki 3:10) I te pae hopea, e faautua maitai iho â Iehova i ta ˈna mau tavini i te ora mure ore. (Ioane 5:24; Apokalupo 21:4) Te faaite ra teie utua maitai aita e faaauraa i te aano o to Iehova here e huru horoa noa. Te faaite atoa ra te reira e mea faufaa mau no ˈna te feia e maiti e tavini ia ˈna. E nehenehe te haapiiraa i te hiˈo ia Iehova mai te hoê Faautua maitai horoa noa e tauturu ia tatou ia aro i te mau manaˈo feaa atoa no nia i to tatou tiaraa e te Atua. Inaha, te faaitoito maira Iehova ia hiˈo ia ˈna mai te hoê Faautua maitai! Ua papai Paulo e: “O te haamori i te Atua ra, e faaroo oia e, e Atua, e tia ˈi, e o oia te faautua [maitai] i te feia i imi papu ia ˈna ra.”—Hebera 11:6; MN.

12 Parau mau, te tavini nei tatou ia Iehova no te mea te here nei tatou ia ˈna—eiaha noa no te mea ua fafau oia e faautua maitai ia tatou. Te tapea-maite-raa i roto i to tatou aau i te tiaturiraa o te hoê utua maitai e ere ïa i te mea tano ore aore ra miimii. (Kolosa 3:23, 24) No to ˈna here e te haafaufaa rahi ia ratou, te rave nei Iehova i te taahiraa matamua e te faautua maitai nei i te feia e imi papu ra ia ˈna.

13. No te aha te faanahoraa o te hoo e riro ai ei haapapuraa rahi roa ˈˈe o to Iehova here ia tatou?

13 O te faanahoraa o te hoo te faaiteraa rahi roa ˈˈe o te faufaa o te huitaata no Iehova. Ua papai te aposetolo Ioane e: “I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.” (Ioane 3:16) Te patoi ra te faanahoraa o te tusia taraehara o Iesu Mesia i te manaˈo e mea faufaa ore tatou aore ra aita tatou e herehia ra e Iehova. Oia mau, mai te peu e ua aufau Iehova i te hoê hoo rahi mau no tatou—ma te pǔpǔ i ta ˈna iho Tamaiti fanau tahi—mea papu e te here roa nei oia ia tatou.

14. Na te aha e faaite i to Paulo manaˈo no nia i te hoo?

14 No reira, ia tupu noa ˈtu te mau manaˈo faatoaruaru, a feruriruri i te hoo. Oia, a faariro i teie ô ei ô na oe iho no ǒ roa mai ia Iehova ra. Tera ta te aposetolo Paulo i rave. A haamanaˈo e ua parau oia e: “Auê hoi au o te taata ati rahi e!” E ua na ô â râ oia e: “E haamaitai au i te Atua, i to tatou Fatu ra ia Iesu Mesia,” o tei “aroha mai ia ˈu, e ua horoa ia ˈna iho no ˈu,” o ta Paulo ïa i parau. (Roma 7:24, 25; Galatia 2:20) Ia ˈna i parau i te reira, aita o Paulo i haafaufaa hua ia ˈna iho. Ua tiaturi noa oia e mea faufaa o ˈna, ei taata, no Iehova. Mai ia Paulo, ia haapii ïa oe i te hiˈo i te hoo ei ô na oe iho no ǒ roa mai i te Atua ra e tia ˈi. E ere noa Iehova i te hoê Faaora puai o oia atoa râ te hoê Faautua maitai î i te here.

A ara i “te mau ravea paari” a Satani

15-17. (a) E nafea te Diabolo e faauˈana ˈi i te mau manaˈo faatoaruaru? (b) Eaha te faaitoitoraa ta tatou e nehenehe e huti i roto i te tupuraa o Ioba?

15 E mea fifi râ paha no oe ia tiaturi e e tano mau â no oe te mau parau tamahanahana faaurua o te Parau a te Atua. Te manaˈo ra paha oe e te utua maitai o te oraraa i roto i te ao apî a te Atua e a muri noa ˈtu no vetahi ê noa ïa, eita roa ˈtu te reira e au ia oe. Ahiri e tera to oe manaˈo, eaha ta oe e nehenehe e rave?

16 Mea papu e ua matau oe i ta Paulo aˈoraa i to Ephesia: “A ahu na i te haana tamaˈi atoa a te Atua ra, ia tia ia outou ia patoi atu i te mau ravea paari a te [D]iabolo ra.” (Ephesia 6:11) Ia manaˈo tatou i te mau ravea faahemaraa a Satani, e puta oioi mai te mau mea mai te nounou taoˈa e te morare ore, e mea tano iho â. Ua hema e rave rahi o te nunaa o te Atua i te tau tahito e i to tatou atoa nei mahana. Eiaha râ e haamoe i te tahi atu ravea paari a Satani—ta ˈna tutavaraa i te turai i te taata ia manaˈo e aita ratou e herehia ra e te Atua ra o Iehova.

17 E mea aravihi te Diabolo i te faauˈana i teie mau huru aau ia fariu ê te taata i te Atua. A haamanaˈo na i ta Biladada mau parau ia Ioba: “Eaha hoi te taata nei e tiahia mai ai i te aro o te Atua? eaha te mea e mâ ai ta te vahine i fanau ra? Inaha, i te marama nei, aore ïa i anaana mai; e te mau fetia, e ere ïa i te mea viivii ore ia ˈna. A tae atu ai i te taata nei, e toˈe ïa! e te tamaiti a te taata, e toˈe atoa ïa!” (Ioba 25:4-6; Ioane 8:44) Eaha râ paha teie mau parau i te faatoaruaru ia Ioba! Eiaha roa e vaiiho ia Satani ia haaparuparu ia oe. I te tahi atu pae, a ara i te mau opuaraa a Satani ia noaa ia oe te itoito e te puai no te aro uˈana ia rave i te mea tia. (Korinetia 2, 2:11) Mai ia Ioba, noa ˈtu e ua aˈohia o ˈna, ua faautua maitai Iehova i to ˈna faaoromai ma te faahoˈi tataipiti i te mau mea atoa tei ere ia ˈna.—Ioba 42:10.

“E rahi” Iehova “i to tatou aau”

18, 19. E nafea te Atua ‘e rahi ai i to tatou aau’ e e nafea oia ‘e ite ai i te mau mea atoa’?

18 Parau mau, e mea fifi paha ia haavî i te mau manaˈo toaruaru mai te peu e ua aˈa hohonu te reira. E nehenehe râ te varua o Iehova e tauturu riirii ia oe ia huri i raro “te mau mea teitei atoa tei faateitei ia ore ia noaa te ite i te Atua.” (Korinetia 2, 10:4, 5) Ia haamata te mau manaˈo faatoaruaru i te haapoˈi ia oe, a feruriruri i te mau parau a te aposetolo Ioane: “O te mea teie e ite ai tatou e, no te parau mau tatou, e e mahoru ai to tatou aau i mua ia ˈna ra, Ia faahapa mai hoi to tatou aau ia tatou, e rahi te Atua i to tatou aau, e ua ite oia i te mau mea atoa nei.”—Ioane 1, 3:19, 20.

19 Eaha te auraa o te parau “e rahi te Atua i to tatou aau”? I te tahi taime, e faahapa mai to tatou aau ia tatou, ia ite maitai iho â râ tatou i to tatou huru tia ore e ta tatou mau hara a haama ˈtu ai tatou. Aore ra peneiaˈe no to tatou huru oraraa tahito e ohie noa tatou i te faahapahapa ia tatou iho, mai te mea ra e aita te tahi mea ta tatou e rave ra e fariihia e Iehova. Te haapapu ra te mau parau a te aposetolo Ioane e e rahi Iehova i te reira! Eita oia e hiˈo i ta tatou mau hapa e e haroaroa oia i to tatou huru mau. Ua ite atoa oia i to tatou mau manaˈo turai e hinaaro. Ua papai o Davida e: “Ua ite . . . oia i to tatou huru; te manaˈo ra oia e, e repo tatou nei.” (Salamo 103:14) Oia, ua ite maitai aˈe Iehova i to tatou huru ia tatou iho!

“Ei korona unauna” e “ei hei arii”

20. Eaha ta Isaia parau tohu o te faaapîraa e faaite ra no nia i to Iehova manaˈo i ta ˈna mau tavini?

20 Na roto i te peropheta Isaia, ua horoa Iehova i to ˈna nunaa i tahito ra i te tiaturiraa o te faaapîraa. Ei tîtî i Babulonia, ua riro teie parau tamahanahana e te tamǎrû hoi ei mea hinaaro-mau-hia e teie feia aau taiâ! Ma te manaˈo atea i te tau e hoˈi ai ratou i to ratou fenua, ua faˈi Iehova e: “E riro hoi oe ei korona unauna i te rima o Iehova; ei hei arii i te rima o to Atua ra.” (Isaia 62:3) Na roto i teie mau parau, ua faaahu Iehova i to ˈna nunaa i te tura e te hanahana. Ua na reira atoa oia no to ˈna nunaa Iseraela pae varua i teie mahana. Mai te mea ra e ua faateitei oia ia ratou ia haapopou te taata atoa ia ratou.

21. E nafea e nehenehe ai e noaa ia oe i te tiaturiraa e e faautua maitai Iehova i to oe faaoromai taiva ore?

21 A itehia ˈi te tupuraa rahi o teie parau tohu i nia i te feia faatavaihia, te faahohoˈa atoa ra oia i te tura ta Iehova e tuu ra i nia i te feia atoa e tavini ra ia ˈna. No reira, ia feaa oe, a haamanaˈo e noa ˈtu e e taata tia ore oe, e nehenehe oe e riro ei mea faufaa mai te “korona unauna” e te “hei arii” no Iehova. A tamau ïa i te faaoaoa i to ˈna aau ma te imi papu i te rave i to ˈna hinaaro. (Maseli 27:11) Ia na reira oe, e nehenehe oe e tiaturi e e faautua maitai Iehova i to oe faaoromai taiva ore!

[Nota i raro i te api]

^ Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• E nafea tatou e riro ai “ei taoˈa maitai roa” na Iehova?

• No te aha e mea faufaa ˈi ia faariro ia Iehova ei Faautua maitai?

• E mea tia ia ara tatou i teihea “mau ravea paari” a Satani?

• E nafea te Atua ‘e rahi ai i to tatou aau’?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 28]

Paulo

[Hohoˈa i te api 28]

Elia

[Hohoˈa i te api 28]

Hana

[Hohoˈa i te api 30]

Mea rahi te manaˈo tamahanahana i roto i te Parau a te Atua