Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te aro ra anei outou i to outou mau manaˈo hohonu?

Te aro ra anei outou i to outou mau manaˈo hohonu?

Te aro ra anei outou i to outou mau manaˈo hohonu?

I TE rahiraa o to ˈna oraraa, ua aro na o Lena i te mau manaˈo faatoaruaru no nia ia ˈna iho. “Ua vavahi roa te mau matahiti maferaraa i te roaraa o to ˈu tamarii-rii-raa ra i te hoê tuhaa rahi o to ˈu tura ia ˈu iho,” ta ˈna ïa i parau. “Ua manaˈo vau e mea faufaa ore roa vau.” Te haamanaˈo atoa ra o Simone i to ˈna apîraa ra e te na ô ra e, “I te vahi hohonu o to ˈu aau, aita hoê noa ˈˈe mea e te vai ra te tiaturiraa e e ere roa ˈtu vau i te mea faufaa.” E au ra e ua parare te ereraa rahi i te oaoa no tera mau manaˈo hohonu i teie mahana. Te na ô ra te hoê faanahonahoraa no te tauturu i te feia apî na roto i te niuniu paraparau e, fatata te afaraa o te niuniu nei, no te faaite ïa i to ratou “manaˈo tamau e mea iti to ratou tura ia ratou iho.”

Ia au i te tahi mau taote no te pae feruriraa, e manaˈo te taata e mea faufaa ore ratou ia haafaufaa-ore-hia ratou e vetahi ê. E nehenehe tera huru feruriraa e tupu ia û te hoê taata i te mau aˈoraa tamau, te faahaparaa iino e rave rahi roa, aore ra te rave-ino-raa. Noa ˈtu eaha te tumu, i te pae hopea e nehenehe te reira e haaparuparu e e tuino atoa. Ua faaite te hoê maimiraa apî i te pae o te ea e mea fifi no te mau taata e manaˈo faatoaruaru to ratou no nia ia ratou iho i te tiaturi ia ratou iho e ia vetahi ê, a tuino atu ai ma te opua ore i to ratou mau taairaa piri e o vetahi ê e to ratou mau auhoaraa. “Mai te huru ra e,” ia au i te faataaraa a te maimiraa, “te ‘faatupu’ ra ratou i te mau tupuraa iho ta ratou e mǎtaˈu roa ˈˈe.”

E pinepine te feia e na reira nei i te roohia i ta te Bibilia e parau ra to ratou iho mau “manaˈo tapitapi.” (Salamo 94:19) Te manaˈo nei ratou e e ere ratou i te mea maitai roa ino. Ia tupu te hoê fifi, e faahapa oioi ratou ia ratou iho. A haapopou ai paha vetahi ê ia ratou no te mau ohipa ta ratou i nehenehe e rave, i te hohonu râ o to ratou aau te faariro ra ratou ia ratou iho mai te hoê taata taviri e itehia iho â i te pae hopea. Ma te tiaturi e eita e tano ia fanaˈo ratou i te oaoa, e rave rahi taata e pee nei i te hoê haerea e tuino ia ratou, ta ratou e manaˈo e eita ratou e nehenehe e faatitiaifaro. Ua roohia o Lena, tei faahitihia na mua ˈtu, i te hoê fifi ino mau i te pae tamaaraa no to ˈna ereraa i te tura ia ˈna iho, e te faˈi nei oia e, “Ua manaˈo vau e eita e haere ia ˈu ia taui i te hoê aˈe mea.”

Ua faataahia anei te feia e aro nei i tera mau huru “manaˈo tapitapi” ia tapitapi noa no te toea o to ratou oraraa? E ravea anei no te tinai i tera mau manaˈo hohonu? I roto i te Bibilia, te vai ra te mau faaueraa tumu e aˈoraa e tano ia faaohipa o tei tauturu i te taata e rave rahi ia manuïa i roto i te aroraa. Eaha te tahi o taua na faaueraa tumu ra, e mea nafea to te reira tautururaa i te feia i roohia i taua fifi ra ia ite i te oaoa i roto i te oraraa? Na te tumu parau i muri nei e faataa mai i te reira.