Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A haere e te Atua i teie tau arepurepu

A haere e te Atua i teie tau arepurepu

A haere e te Atua i teie tau arepurepu

“I au maite . . . to Enoha haerea i te Atua, e aita ra oia; ua hopoi-ê-hia hoi oia e te Atua ra.”—GENESE 5:24.

1. Eaha te tahi mau tupuraa o to tatou tau o te faariro i te reira ei tau ati?

 TAU arepurepu! Te faataa maitai ra teie parau i te mau matahiti arepurepu e te haavî uˈana ta te huitaata i ora na mai te haamauraahia te Basileia Mesia i te matahiti 1914. I te roaraa o tera tau, to roto te taata i te “anotau hopea.” Ua roohia ratou i te ati mai te oˈe, te maˈi, te aueueraa fenua, e te tamaˈi i nia i te hoê faito aita i itehia aˈenei. (Timoteo 2, 3:1; Apokalupo 6:1-8) Te faaruru atoa ra te feia e haamori ra ia Iehova. I nia i te tahi faito, e û iho â tatou paatoa i te ati e te papu ore o teie tau. Te mau faaheporaa i te pae faaravairaa faufaa, te arepurepuraa poritita, te ohipa ino, e te maˈi, o te tahi ïa mau mea o te faariro ra i te oraraa ei mea fifi roa.

2. Eaha te mau tautooraa ta te mau tavini a Iehova e faaruru ra?

2 Hau atu â, mea rahi te tavini a Iehova tei faaruru i te hamani-ino-raa uˈana e rave rahi a tamau ai Satani i te tamaˈi i te feia ‘o te haapao ra i te parau a te Atua e o te mau maite ra i te parau a Iesu i faaite mai.’ (Apokalupo 12:17) E noa ˈtu e aita tatou paatoa i faaruru roa ˈtu i te hamani-ino-raa, e titauhia râ ia faaû te mau Kerisetiano mau atoa i te Diabolo ra o Satani e te varua, aore ra huru feruriraa, ta ˈna e faatupu ra i rotopu i te huitaata. (Ephesia 2:2; 6:12) E titauhia ia vai ara noa tatou ia ore e vare i tera huru feruriraa, te ite nei hoi tatou i te reira i te ohipa, i te haapiiraa, e i te tahi atu vahi atoa e farerei ai tatou i te feia aita e au ra i te haamoriraa viivii ore.

A haere e te Atua, eiaha e te mau nunaa

3, 4. E nafea te mau Kerisetiano e taa ê ai i te ao?

3 I te senekele matamua, ua patoi uˈana atoa te mau Kerisetiano i te huru feruriraa o teie nei ao, a taa ê atu ai ratou i te feia i rapaeau i te amuiraa Kerisetiano. Ua faataa Paulo i te taa-ê-raa ia ˈna i papai e: “E teie nei, teie ta ˈu parau, ta te Fatu ta ˈu e faaite hua ˈtu nei, Atire roa outou i te haere i ta te tahi pae Etene [aore ra nunaa] haerea, i te haapaoraa i te parau maamaa a to ratou aau, ma te manaˈo haapourihia, e te taa ê hoi i te ora a te Atua i te ite ore i roto ia ratou, e no te etaeta o to ratou aau: e no te ite ore i te haama, ua horoa noa ia ratou iho i te mau peu taiata ra, ei rave i te mau parau faufau atoa ma te ru rahi.”—Ephesia 4:17-19.

4 Te faataa maitai mau ra teie mau parau i te poiri iti rahi i te pae varua e i te pae morare o teie nei ao—i to Paulo tau e i to tatou atoa! Mai i te senekele matamua, aita te mau Kerisetiano i teie tau e ‘haere ra i ta te nunaa haerea.’ Te fanaˈo nei râ ratou i te haamaitairaa faahiahia e haere e te Atua. Parau mau, e ui paha te tahi mau taata e mea tano anei ia parau e te haere ra te mau taata rii e te tia ore e o Iehova. Te faaite ra râ te Bibilia e e nehenehe ta ratou. Hau atu â, te hinaaro ra Iehova ia na reira ratou. I te senekele 8 H.T.T., ua papai te peropheta Mika i teie mau parau faaurua: “Eaha ta Iehova hinaaro ia oe ra maori râ o te rave i te parau-tia, e ia hinaaro hoi i te aroha, e te haere ma te haehaa i te aro o to Atua?”Mika 6:8.

E nafea e no te aha e haere ai e te Atua?

5. E nafea te hoê taata tia ore e nehenehe ai e haere e te Atua?

5 E nafea tatou e nehenehe ai e haere e te Atua mana hope e te itea ore? Eiaha iho â ïa mai ta tatou e haere ra e to tatou mau taata-tupu. I roto i te Bibilia, e nehenehe e faataa i te taˈo “e haere” mai “e pee i te tahi huru haerea.” a Ma te haamanaˈo i te reira, te taa ra ia tatou e e pee te hoê taata o te haere e te Atua i te tahi huru haerea faataahia e te Atua e ta ˈNa e au. Na roto i te peeraa i tera huru haerea e taa ê ai tatou i te rahiraa o te taata e haaati ra ia tatou. Tera anaˈe râ te maitiraa maitai no te hoê Kerisetiano. No te aha? Mea rahi te tumu.

6, 7. No te aha o te haereraa e te Atua te haerea maitai roa ˈˈe?

6 A tahi, o Iehova to tatou Atua Poiete, te Tumu o to tatou ora, e te Atua Horoa i te mau mea atoa ta tatou e hinaaro no te ora. (Apokalupo 4:11) No reira ˈtura, to ˈna anaˈe te tiaraa e parau mai e nafea ia haere. Hau atu â, o te haereraa e te Atua te huru oraraa maitai roa ˈˈe. No te feia e haere ra e o ˈna, ua faanaho Iehova i te faaoreraa hara, e te pûpû ra i te tiaturiraa papu o te ora mure ore. Te horoa atoa ra to tatou Metua î roa i te here i te raˈi i te mau aˈoraa paari o te tauturu i te feia e haere ra e o ˈna ia manuïa i roto i te oraraa i teie nei, noa ˈtu e mea tia ore ratou e te ora nei i roto i te hoê ao faaterehia e Satani. (Ioane 3:16; Timoteo 2, 3:15, 16; Ioane 1, 1:8; 2:25; 5:19) Te tahi atu tumu e haere ai e te Atua, oia ïa e faatupu atoa to tatou hinaaroraa e na reira i te hau e te auhoêraa i roto i te amuiraa.—Kolosa 3:15, 16.

7 Te tumu hopea e te faufaa roa ˈˈe, oia hoi ia haere tatou e te Atua, te faaite ra ïa tatou i to tatou tiaraa i roto i te tumu parau rahi i faahitihia i te ô i Edene—te tumu parau o te mana arii. (Genese 3:1-6) E faaite tatou na roto i to tatou huru oraraa e te tia roa nei tatou i te pae o Iehova, e te faaite nei tatou ma te mǎtaˈu ore e o ˈna anaˈe te Arii tia. (Salamo 83:18) Te haa ra ïa tatou ia au i ta tatou pure ia raa te iˈoa o te Atua e ia haapaohia to ˈna hinaaro. (Mataio 6:9, 10) E haerea paari roa ïa to te feia e maiti i te haere e te Atua! E nehenehe e papu ia ratou e te haere ra ratou na te aveia tano, i te mea e o Iehova ‘anaˈe te paari.’ Eita roa ˈtu oia e hape.—Roma 16:27.

8. E nafea to Enoha e to Noa tau e au ai i to tatou tau?

8 E nafea râ e nehenehe ai e ora ei Kerisetiano i te hoê tau arepurepu roa e aita te rahiraa o te taata e hinaaro ra e tavini ia Iehova? E ite tatou i te pahonoraa ia haamanaˈo tatou i te feia haapao maitai no tahito ra o tei tapea i to ratou hapa ore i te mau tau fifi roa. O Enoha e o Noa e piti o ratou. I ora na raua i te mau tau tei au rii i to tatou tau. Ua rahi te ino. I te tau o Noa, ua î te fenua i te haavîraa uˈana e te morare ore. Ua patoi râ Enoha raua Noa i te huru feruriraa o te ao o to raua tau e ua haere e o Iehova. Mea nafea to raua neheneheraa? No te pahono i tera uiraa, e aparau tatou i roto i teie tumu parau i te hiˈoraa o Enoha. I roto i to muri nei tumu parau, to Noa ïa.

Ua haere Enoha e te Atua i te tau arepurepu

9. Eaha te mau haamaramaramaraa e vai ra no nia ia Enoha?

9 O Enoha te taata matamua i faataahia i roto i te mau Papai o tei haere e te Atua. Te na ô ra te faatiaraa bibilia e: “Ua au maite to Enoha haerea i te Atua i muri aˈe i ta ˈna fanauraa ia Metusela ra.” (Genese 5:22) E i muri aˈe i te faahitiraa i te roaraa o te oraraa o Enoha—mea poto hoi i tera ra tau noa ˈtu e mea roa ia faaauhia i to tatou iho—te na ô ra te faatiaraa e: “I au maite . . . to Enoha haerea i te Atua, e aita ra oia; ua hopoi-ê-hia hoi oia e te Atua ra.” (Genese 5:24) Papu maitai, ua hopoi ê Iehova ia Enoha mai te ao o te feia ora ma te faataoto ia ˈna i roto i te pohe hou te feia patoi e hamani ino ai ia ˈna. (Hebera 11:5, 13) Hau atu â i teie nau irava poto, mea iti te faahitiraa ia Enoha i roto i te Bibilia. Maoti noa râ teie mau haamaramaramaraa e te tahi atu mau faaiteraa, e tano roa ia parau e e tau arepurepu to Enoha.

10, 11. (a) Mea nafea te haerea piˈo i te parareraa i muri aˈe i to Adamu e to Eva orureraa i te hau? (b) Eaha te poroi tohu ta Enoha i poro, e eaha te pahonoraa ta ˈna i ite atu?

10 A hiˈo na i te oioi o te haerea piˈo i te parareraa i roto i te nunaa taata i muri aˈe i to Adamu hararaa. Te faaite maira te Bibilia e ua riro mai Kaina, te tamaiti matahiapo a Adamu, ei taparahi taata matamua ia ˈna i haapohe i to ˈna taeae ia Abela. (Genese 4:8-10) I muri aˈe i te poheraa haavî uˈana o Abela, ua fanau mai te tahi atu tamaiti ta Adamu raua Eva, e ua mairi raua i to ˈna iˈoa o Seta. Te taio nei tatou no ˈna e: “E fanau ihora . . . ta Seta e tamaiti; e mairi ihora oia i to ˈna iˈoa o Enosa. I reira to te taata [haamataraa i te tiaoro i te iˈoa o Iehova].” (Genese 4:25, 26; MN) Te vahi peapea, e “tiaoro” apotata “i te iˈoa o Iehova” teie. b E rave rahi matahiti i muri aˈe i te fanauraa o Enosa, ua papai o Lameha te hoê huaai o Kaina i te hoê himene no ta ˈna na vahine e piti o te faahiti ra i to ˈna taparahi-pohe-raa i te hoê taata apî tei haapepe ia ˈna. Ua faaara atoa oia e: “Ia tataihitu i te tahoo ia Kaina ra, e riro i te tataihitu ahuru e ia hitu tiahapa ia Lameha.”—Genese 4:10, 19, 23, 24.

11 Te faaite ra teie mau aamu poto e ua faatupu oioi te haerea piˈo i faaôhia mai e Satani i roto i te ô i Edene i te parareraa o te ino i rotopu i te huaai o Adamu. I roto i taua ao ra, e peropheta o Enoha na Iehova e te mana noa ra ta ˈna mau parau faaurua puai i teie atoa tau. Te faatia ra o Iuda e ua tohu Enoha e: “Inaha te haere mai na [Iehova], ma te ahuru atoa o te tausani o tana [melahi] moˈa ra, e faautua mai i te taata atoa, e e faaite hoi i te mau paieti ore atoa i roto ia ratou, i ta ratou mau parau paieti ore atoa i ravehia e ratou ra, e te mau parau etaeta atoa o te feia hara paieti ore i parau ia ˈna ra.” (Iuda 14, 15; MN) E hope roa taua mau parau ra i te tupu i Aramagedo. (Apokalupo 16:14, 16) E nehenehe râ e papu ia tatou e i te tau atoa o Enoha, mea rahi “te feia hara paieti ore” i riri i te faarooraa i te parau tohu a Enoha. E tapao o te here rahi ïa to Iehova hopoi-ê-raa i te peropheta ia ore ratou e hamani ino ia ˈna!

Na te aha i faaitoito ia Enoha ia haere e te Atua?

12. Na te aha i faataa ê ia Enoha i te feia o to ˈna ra tau?

12 I te ô i Edene, ua faaroo Adamu raua Eva ia Satani, e ua patoi Adamu ia Iehova. (Genese 3:1-6) Ua pee ta raua tamaiti o Abela i te hoê haerea taa ê, e ua hiˈo Iehova ia ˈna ma te farii maitai. (Genese 4:3, 4) Te vahi peapea, e ere te rahiraa o te huaai o Adamu mai ia Abela. Oia râ o Enoha, tei fanauhia e mau hanere matahiti i muri aˈe. Eaha te taa-ê-raa i rotopu ia Enoha e te tahi atu huaai o Adamu e rave rahi roa? Ua pahono te aposetolo Paulo i taua uiraa ra ia ˈna i papai e: “No te faaroo i tahitihia ˈi Enoha ia ore oia ia ite i te pohe; e aita ra oia, no te mea ua tahitihia oia e te Atua; hou hoi oia i tahitihia ˈi i ite ai oia e, te mauruuru ra te Atua ia ˈna.” (Hebera 11:5) To roto o Enoha i te hoê “nahoa” rahi “ite” hou te Kerisetianoraa, tei horoa i te hiˈoraa maitai roa o te faaroo. (Hebera 12:1) Maoti te faaroo i tia ˈi ia Enoha ia faaoromai a pee noa ˈi i te haerea maitai i te roaraa o to ˈna oraraa e 300 tiahapa matahiti—hau atu i te toru taime te roaraa o te oraraa o te rahiraa o tatou i teie tau!

13. Mai teihea te huru faaroo o Enoha?

13 Ua faataa Paulo i te faaroo o Enoha e to te tahi atu mau ite ia ˈna i papai e: “Te faaroo nei, o te tiaturi ïa i te mau mea e tiaihia nei, e te ite i te mau mea aore e hiˈohia nei.” (Hebera 11:1) Oia te faaroo, o te tiaturiraa papu ïa tei niuhia i nia i te mau haapapuraa e e tupu iho â te mau mea ta tatou e tiai ra. I te mea e e tiaturiraa puai roa, e ohipa roa te reira i nia i te mea faufaa roa ˈˈe o to tatou oraraa. Maoti taua huru faaroo ra i tia ˈi ia Enoha ia haere e te Atua noa ˈtu e aita te ao e haaati ra ia ˈna i na reira.

14. Ua niu Enoha i to ˈna faaroo i nia i teihea ite mau?

14 Ua niuhia te faaroo mau i nia i te ite mau. Eaha ta Enoha i ite? (Roma 10:14, 17; Timoteo 1, 2:4) Aita e feaaraa, ua ite oia i te mau ohipa i tupu i Edene. Peneiaˈe ua faaroo atoa oia i te huru oraraa i roto i te ô i Edene—te vai noa ra paha, noa ˈtu e ua opanihia te taata ia tomo atu. (Genese 3:23, 24) E ua ite oia i te opuaraa a te Atua ia faaî te huaai o Adamu i te fenua e ia faariro i te paraneta taatoa mai taua Paradaiso matamua ra. (Genese 1:28) Hau atu â, eita e ore e ua poihere Enoha i te parau fafau a Iehova e faatupu i te hoê Huero o te haaparuparu i te afii o Satani e o te faaore i te mau faahopearaa iino o te haavare a Satani. (Genese 3:15, MN) Oia mau, ua faaite atea te parau tohu faaurua a Enoha iho, tei papaihia i roto i te buka a Iuda, e e haamouhia te huero o Satani. I te mea e mai tera te faaroo o Enoha, ua ite tatou e ua haamori oia ia Iehova mai “te faautua [maitai] i te feia i imi papu ia ˈna ra.” (Hebera 11:6; MN) No reira, noa ˈtu e aita Enoha i fanaˈo i te ite atoa ta tatou e fanaˈo nei, ua navai to ˈna ite no te haamau i te niu o te hoê faaroo aueue ore. Maoti taua faaroo ra i tapea ˈi oia i to ˈna hapa ore i te tau arepurepu.

A pee i te hiˈoraa o Enoha

15, 16. E nafea tatou e nehenehe ai e pee i te hiˈoraa o Enoha?

15 I te mea e e hinaaro tatou, mai ia Enoha, e faaoaoa ia Iehova i te tau arepurepu ta tatou e ora nei, e mea maitai ia pee tatou i te hiˈoraa o Enoha. E titauhia ia noaa ia tatou te ite mau ia Iehova e ta ˈna opuaraa e ia tapea maite i te reira. Eita râ e navai. E mea tia ia vaiiho tatou i taua ite mau ra ia aratai i to tatou haerea. (Salamo 119:101; Petero 2, 1:19) E mea tia ia arataihia tatou e te manaˈo o te Atua, a tutava noa ˈi tatou i te faaoaoa ia ˈna maoti to tatou manaˈo e ta tatou ohipa atoa.

16 Aita tatou i ite e e taata ê atu anei te tavini ra ia Iehova i te tau o Enoha, mea papu râ e mai te peu e e ere o ˈna anaˈe, mea iti roa ïa ratou. Mea iti atoa tatou i roto i te ao, aita râ tatou e toaruaru ra. E turu Iehova ia tatou noa ˈtu o vai te mârô mai ia tatou. (Roma 8:31) Ma te itoito, ua faaara Enoha i te haamouraa fatata o te feia paieti ore. Mea itoito atoa tatou i te pororaa i “te evanelia o te basileia nei” noa ˈtu te tâhitohitoraa, te patoiraa, e te hamani-ino-raa. (Mataio 24:14) Aita Enoha i ora maoro mai te taata e rave rahi o to ˈna ra tau. Aita râ oia i tiaturi i taua ao ra. Ua tiatonu oia i te hoê mea rahi aˈe. (Hebera 11:10, 35) Te tiatonu atoa ra tatou i te tupuraa o ta Iehova opuaraa. No reira tatou e ore ai e faaohipa hope roa i teie nei ao. (Korinetia 1, 7:31) Te faaohipa nei râ tatou i to tatou puai e ta tatou mau ravea na mua roa i roto i te taviniraa a Iehova.

17. Eaha ta tatou i ite aita Enoha i ite, e ia aha ïa tatou e tia ˈi?

17 E faaroo to Enoha e e fa mai te Huero tǎpǔhia e te Atua i te taime ta Iehova i faataa. I teie nei, fatata a 2 000 matahiti atura mai to taua Huero ra—o Iesu Mesia—faraa mai, horoaraa i te hoo, e iritiraa i te eˈa no tatou, e no tera mau ite haapao maitai no tahito ra mai ia Enoha, no te ora e a muri noa ˈtu. Ua tiavaru taua Huero ra, o te parahi nei i nia i te terono ei Arii o te Basileia o te Atua, ia Satani mai te raˈi mai i nia i te fenua nei, e te ite nei tatou i te ati e ati aˈe ia tatou. (Apokalupo 12:12) Oia, te fanaˈo nei tatou i te ite rahi aˈe i to Enoha. Ia mau ïa tatou i te faaroo aueue ore mai ia ˈna. Ia ohipa to tatou tiaturi i te tupuraa o te mau parau fafau a te Atua i nia i ta tatou e rave ra. Ia haere tatou, mai ia Enoha, e te Atua noa ˈtu e te ora nei tatou i te tau arepurepu.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te buka 1, api 228, paratarafa 4, o te Étude perspicace des Écritures, neneihia e te mau Ite no Iehova.

b Hou te tau o Enosa, i paraparau na Iehova ia Adamu. Ua pûpû Abela i te hoê ô auhia na Iehova. Ua paraparau atoa te Atua ia Kaina hou te riri pohehae a turai ai ia Kaina ia taparahi i to ˈna taeae. Eita ïa e ore e mea taa ê te haamataraa i “te tiaoro i te iˈoa o Iehova,” e ere i roto i te haamoriraa viivii ore.

E nafea outou e pahono ai?

• Eaha te auraa e haere e te Atua?

• No te aha o te haereraa e te Atua te haerea maitai roa ˈˈe?

• Maoti te aha i tia ˈi ia Enoha ia haere e te Atua noa ˈtu te arepurepu o to ˈna tau?

• E nafea tatou e nehenehe ai e pee ia Enoha?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 25]

No te faaroo ‘i au maite ai to Enoha haerea i te Atua’

[Hohoˈa i te api 26]

Te tiaturi papu nei tatou e e tupu ta Iehova mau parau fafau