Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E faaite te mau Kerisetiano i te hanahana o Iehova

E faaite te mau Kerisetiano i te hanahana o Iehova

E faaite te mau Kerisetiano i te hanahana o Iehova

“Ua maitai . . . to outou mau mata, te hiˈo nei hoi ïa, e to outou mau tariˈa, te faaroo nei hoi ïa.”—MATAIO 13:16.

1. Eaha te uiraa e puta mai no te huru o te mau Iseraela i nia ia Mose i te mouˈa Sinai?

 E TUMU maitai ta te mau Iseraela i tairuru i te mouˈa Sinai no te haafatata ˈtu ia Iehova. Oia mau, ua faaora o ˈna ia ratou mai Aiphiti mai ma te rima mana rahi. Ua haapao maitai oia i to ratou mau hinaaro ma te horoa i te maa e te pape i te medebara ra. I muri iho, ua faaupootia oia ia ratou i nia i te hoê nuu o Amaleka e aro ra ia ratou. (Exodo 14:26-31; 16:2–17:13) A puhapa ˈi ratou i te medebara ra i mua ˈtu i te mouˈa Sinai, ua rurutaina te nunaa i te riaria rahi i te patiri e te uira. I muri aˈe, ua ite ratou ia Mose i te pouraa mai mai nia mai i te mouˈa Sinai, te anaana ra to ˈna hohoˈa mata i te hanahana o Iehova. Aita ratou i farii i te reira ma te faahiahia e te mauruuru, ua faaatea ê râ ratou. Ua “mǎtaˈu aˈera ratou ia haafatata ˈtu ia [Mose].” (Exodo 19:10-19; 34:30) No te aha ratou i mǎtaˈu ai i te hiˈo i te faaiteraa o te hanahana o Iehova, o tei haa rahi roa no ratou?

2. No te aha te mau Iseraela i mǎtaˈu ai paha i te hiˈo i te hanahana o te Atua ta Mose i faaite?

2 Ua mǎtaˈu paha te rahiraa o te mau Iseraela i taua taime ra no te ohipa i tupu na mua ˈtu. I to ratou faaroo-ore-mau-raa ia Iehova ma te hamani i te hoê kafa auro, ua aˈo o ˈna ia ratou. (Exodo 32:4, 35) Ua huti anei ratou i te haapiiraa i to Iehova aˈoraa ia ratou e ua mauruuru anei ratou i te reira? Aita, aita te rahiraa i na reira. I te pae hopea o to ˈna oraraa, ua haamanaˈo Mose i te ohipa i tupu e te kafa auro e te tahi atu mau taime a faaroo ore ai o Iseraela. Ua na ô oia i te nunaa e: “Ua patoi outou i te faaue a to outou Atua ra o Iehova i reira, aore i faaroo ia ˈna, aore i haapao i to ˈna reo. Ua faaroo-atâ outou ia Iehova mai te mahana mai â i ite ai au ia outou na.”—Deuteronomi 9:15-24.

3. Eaha te mau tupuraa i tapoi ai Mose i to ˈna hohoˈa mata?

3 A feruri na i to Mose huru i mua i te mǎtaˈu o te mau Iseraela. Te na ô ra te faatiaraa e: “E oti aˈera ta Mose parauraa ˈtu ia ratou ra, ua tuu aˈera oia i te tapoˈi i nia i tana mata. Area ia haere Mose [i roto i te sekene] i mua i te aro o Iehova e parau ia ˈna ra, ua iriti aˈera oia i taua tapoˈi ra, e tae noa maira oia i rapae, e reva noa maira hoi oia i rapae au, e ua parau maira i te tamarii a Iseraela i tei faauehia mai ia ˈna ra. Ite aˈera te tamarii a Iseraela e te anaana ra te iri mata o Mose; ua tuu faahou aˈera Mose i te tapoˈi i nia i tana mata e ia haere oia i roto e parau ia Iehova ra.” (Exodo 34:33-35) No te aha o Mose i tapoˈi ai i to ˈna hohoˈa mata i te tahi taime? Eaha ta tatou e nehenehe e haapii na roto i te reira? E nehenehe te mau pahonoraa i teie mau uiraa e tauturu ia tatou ia haafaufaa i to tatou iho taairaa e o Iehova.

Te mau ravea maitatai aita i haafaufaahia

4. Eaha te auraa ta te aposetolo Paulo i faaite no nia i to Mose tapoˈiraa i te hohoˈa mata?

4 Ua faataa te aposetolo Paulo e ua taaihia to Mose tapoˈiraa i te hohoˈa mata i te huru manaˈo e aau o te mau Iseraela iho. Ua papai Paulo e: ‘Aita ˈtura i tia i te tamarii a Iseraela ia hiˈo tamau atu i te mata o Mose, i te anaana o to ˈna mata. Ua haapourihia to ratou aau [aore ra puai feruriraa].’ (Korinetia 2, 3:7, 14) Auê ïa tupuraa peapea mau! E nunaa maitihia e Iehova te mau Iseraela, e ua hinaaro oia ia haafatata ˈtu ratou ia ˈna. (Exodo 19:4-6) Aita râ ratou i hinaaro e hiˈo tamau atu i te faaiteraa o te hanahana o te Atua. Aita ratou i fariu i to ratou aau e manaˈo ia Iehova ra ma te here, ua faaite râ ta ratou mau ohipa e ua faarue ratou ia ˈna.

5, 6. (a) Eaha te tuatiraa i rotopu i te mau ati Iuda o te senekele matamua e te mau Iseraela o to Mose tau? (b) Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te feia i faaroo ia Iesu e i ore i faaroo?

5 No nia i teie tuhaa, e itehia te tuatiraa i te senekele matamua T.T. I te tau a fariu ai Paulo i te Kerisetianoraa, ua mono te faufaa apî i te faufaa o te Ture, na roto i te arai o Iesu Mesia, te Mose Rahi. Na roto i te parau e te ohipa atoa, ua faaite maitai Iesu ma te tia roa i te hanahana o Iehova. Ua papai Paulo no nia ia Iesu o tei faatiahia e: “O te anaana hoi oia o to [te Atua] ra hanahana, e o te hohoˈa mau ïa no ˈna iho.” (Hebera 1:3) Auê ïa ravea faahiahia mau â ta te mau ati Iuda e! E nehenehe ratou e faaroo i te mau parau o te ora mure ore a te Tamaiti iho a te Atua! Ma te peapea, aita te rahiraa o te taata o ta Iesu i poro atu i faaroo. No nia ia ratou, ua faahiti Iesu i te parau tohu a Iehova na roto ia Isaia e: “Ua etaeta . . . te aau o teie nei feia, ua turi to ratou tariˈa, ua tapiri ratou i to ratou mata, o te hiˈo to ratou mata, o te faaroo to ratou tariˈa, o te ite to ratou aau, o te faafariuhia, e o te faaora ˈtu vau ia ratou.”—Mataio 13:15; Isaia 6:9, 10.

6 I vai na te hoê taa-ê-raa rahi i rotopu i te mau ati Iuda e te mau pǐpǐ a Iesu, o ta Iesu i parau atu e: “Ua maitai . . . to outou mau mata, te hiˈo nei hoi ïa, e to outou mau tariˈa, te faaroo nei hoi ïa.” (Mataio 13:16) Te hinaaro nei te mau Kerisetiano mau e ite e e tavini ia Iehova. Mea au na ratou e rave i to ˈna hinaaro, mai tei faaitehia i roto i te mau api o te Bibilia. Ei faahopearaa, te faaite nei te mau Kerisetiano faatavaihia i te hanahana o Iehova i roto i ta ratou taviniraa o te faufaa apî, e te na reira atoa nei te mau mamoe ê atu.—Korinetia 2, 3:6, 18.

No te aha te parau apî maitai i paruruhia ˈi

7. No te aha e ere ai i te mea maere e e patoi te rahiraa i te parau apî maitai?

7 Mai ta tatou i ite iho nei, i te tau o Iesu e i to Mose atoa, ua patoi te rahiraa o te mau Iseraela i te ravea hoê roa i pûpûhia ˈtu no ratou. Hoê â huru i to tatou tau. E patoi te rahiraa i te parau apî maitai o ta tatou e poro nei. Eiaha tatou e maere i te reira. Ua papai Paulo e: “E teie nei, te paruru-atoa-hia nei ta matou evanelia [aore ra parau apî maitai] i paruruhia ïa i te feia e pohe ra; oia te feia i haapourihia to ratou aau faaroo ore e te atua o teie nei ao ra.” (Korinetia 2, 4:3, 4) Hau atu i ta Satani mau tutavaraa no te huna i te parau apî maitai, te tapoˈi ra e rave rahi taata i to ratou iho hohoˈa mata no te mea aita ratou e hinaaro ra e hiˈo.

8. Mea nafea te rahiraa i haapourihia ˈi e te ite ore, e e nafea tatou e nehenehe ai e ape i te reira?

8 Ua haapourihia te mata taipe o te taata e rave rahi no te ite ore i te Atua. Te parau ra te Bibilia no te mau nunaa ei “manaˈo haapourihia, e te taa ê hoi i te ora a te Atua i te ite ore i roto ia ratou.” (Ephesia 4:18) Hou a riro ai ei Kerisetiano, ua haapouri-roa-hia Paulo, te hoê taata ite i te Ture, e te ite ore i te Atua e ua hamani ino i te ekalesia o te Atua. (Korinetia 1, 15:9) Ua faaite râ Iehova i te parau mau ia ˈna. Te faataa ra o Paulo e: “Te mea i arohahia mai ai au, ia itea te faaoromai rahi roa o Iesu Mesia ia ˈu, i tei hau i te hara nei, ei hiˈo-tapao-raa na te feia e faaroo ia ˈna a muri atu, e noaa ˈtu te ora mure ore ra.” (Timoteo 1, 1:16) Mai ia Paulo, e rave rahi taata i patoi na i te parau mau a te Atua o te tavini ra ia ˈNa i teie nei. E tumu maitai teie no te tamau i te poro i te feia e patoi nei ia tatou. I te hoê â taime, ma te haapii tamau i te Parau a te Atua e ma te taa i te auraa o te reira, e paruruhia tatou i te raveraa i te mau ohipa iino ma te ite ore a ore ai Iehova e mauruuru ia tatou.

9, 10. (a) Mea nafea te mau ati Iuda o te senekele matamua i te faaiteraa i te hinaaro ore e haapii e to ratou manaˈo fati ore? (b) Te vai ra anei te hoê tuatiraa i roto i te Amuiraa faaroo Kerisetiano o teie mahana? A faataa.

9 Aita e rave rahi e taa maitai ra i te mau mea pae varua no te mea aita ratou e hinaaro nei e haapii e e manaˈo fati ore to ratou. Ua patoi e rave rahi ati Iuda ia Iesu e ta ˈna mau haapiiraa no te mea ua tapea etaeta ratou i te Ture a Mose. Parau mau, e ere te taatoaraa o tei na reira. Ei hiˈoraa, i muri aˈe i to Iesu tia-faahou-raa, ‘e rave rahi atoa to te feia tahuˈa i faaroo i te parau.’ (Ohipa 6:7) Noa ˈtu râ, no nia i te rahiraa o te mau ati Iuda, ua papai o Paulo e: “Te vai noa ra te paruru i to ratou aau, ia taiohia Mose ra, e tae roa aˈenei i teie mahana.” (Korinetia 2, 3:15) Ua ite paha Paulo i ta Iesu i parau aˈena i te mau aratai haapaoraa ati Iuda: “Te imi nei outou i te parau i papaihia ra, no te mea te manaˈo na outou e roaa te ora mure ore i reira: o te faaite ïa ia ˈu o taua mau parau ra.” (Ioane 5:39) Ua tauturu paha te mau Papai ta ratou hoi i heheu maitai ia ratou ia haroaroa e o Iesu te Mesia. Teie râ, e huru feruriraa iho â to te mau ati Iuda, e aita atoa te ohipa semeio a te Tamaiti a te Atua i nehenehe e turai ia ratou ia farii atu.

10 E parau mau atoa no te taata e rave rahi a te Amuiraa faaroo Kerisetiano o teie mahana. Mai te mau ati Iuda o te senekele matamua, “e itoito to ratou i ta te Atua, e ere râ i te itoito ite.” (Roma 10:2) Noa ˈtu e te haapii nei vetahi i te Bibilia, aita râ ratou e hinaaro nei e tiaturi i ta te reira e parau ra. Aita ratou e farii nei e te haapii ra Iehova i to ˈna nunaa na roto i ta ˈna pǔpǔ Kerisetiano faatavaihia o te tavini haapao maitai e te paari. (Mataio 24:45) Ua ite râ tatou e te haapii nei Iehova i to ˈna nunaa e te haere noa nei te maramarama o te parau mau a te Atua i mua. (Maseli 4:18) Ma te vaiiho ia tatou iho ia haapiihia e Iehova, e haamaitaihia ïa tatou i te ite i to ˈna hinaaro e ta ˈna opuaraa.

11. Eaha te ohipa a te mau moemoeâ i roto i te hunaraa i te parau mau?

11 Ua haapourihia te tahi atu e te mau moemoeâ. Ua tohuhia e e faaooo vetahi i te nunaa o te Atua e te poroi ta ratou e poro ra no nia i te vairaa mai o Iesu. Ua papai te aposetolo Paulo e: ‘[I te haapaoraa i to ratou iho hinaaro,] te tia ra ia ratou te haamoe i teie,’ oia hoi, ua diluvi te Atua i te ao o to Noa tau. (Petero 2, 3:3-6; MN) Oia atoa, te farii maitai ra te taata faahua Kerisetiano e rave rahi e te faaite ra Iehova i te aroha hamani maitai, te aau maitai, e te faaoreraa i te hara; tera râ, te patoi nei aore ra te tâuˈa ore nei ratou i te mea e aore roa oia e haapae i te utua. (Exodo 34:6, 7, MN) E tutava maite te mau Kerisetiano mau i te taa i ta te Bibilia e haapii mau ra.

12. Mea nafea te taata i te haapouriraahia e te tutuu?

12 E rave rahi taata haere pure tei haapourihia e te tutuu. Ua parau Iesu i te mau aratai haapaoraa o to ˈna ra tau e: “Ua na reira outou i te faaore i te ture a te Atua i ta outou na tutuu.” (Mataio 15:6) Ua haamau faahou te mau ati Iuda itoito rahi i te haamoriraa viivii ore ia ratou i hoˈi mai na te tîtîraa i Babulonia, ua riro râ te mau tahuˈa ei taata teoteo e te faahua parau-tia. Ua riro te mau oroa faaroo ei faatia ture noa, o tei ere i te tura mau e au no te Atua. (Malaki 1:6-8) I to Iesu tau, ua amuihia te mau tutuu rau i te Ture a Mose e te mau papai parau e te mau Pharisea. Ua faaite Iesu e e feia haavare ratou no te mea aita i tia faahou ia ratou ia haroaroa i te mau faaueraa tumu parau-tia i niuhia ˈi te Ture. (Mataio 23:23, 24) Ia ara maitai te mau Kerisetiano mau eiaha ia vaiiho i te mau tutuu faaroo a te taata ia fariu ê ia ratou i te haamoriraa viivii ore.

‘Te hiˈoraa ˈtu i tei ore e itea ia hiˈo’

13. Mea na roto i teihea na ravea e piti to Mose hiˈoraa i te tahi hanahana o te Atua?

13 Ua ani Mose e hiˈo i te hanahana o te Atua i nia i te mouˈa, e ua ite oia maa anaana o te hanahana o Iehova. Ia ˈna i tomo i roto i te sekene, aita o ˈna i tapoˈi i to ˈna hohoˈa mata. E taata faaroo rahi o Mose o tei opua e rave i to te Atua hinaaro. Ua haamaitaihia hoi oia i te ite-orama-raa i te tahi hanahana o Iehova, e au ra e ua hiˈo ê na oia i te Atua ma te mata o te faaroo. Te parau ra te Bibilia e ua ‘itoito maite atura Mose i te hiˈoraa ˈtu i tei ore e itea ia hiˈo.’ (Hebera 11:27; Exodo 34:5-7) E ua faaite oia i te hanahana o te Atua eiaha noa na roto i tera mau hihi anaana o to ˈna hohoˈa mata no te hoê taime, na roto atoa râ i ta ˈna mau tutavaraa no te tauturu i te mau Iseraela ia ite e ia tavini ia Iehova.

14. Mea nafea to Iesu faaiteraa i te hanahana o te Atua, e ua au oia i te aharaa?

14 I te raˈi ra, aitâ te ao nui i poietehia, ua ite roa Iesu i te hanahana o te Atua no te hoê taime maoro. (Maseli 8:22, 30) I taua roaraa tau atoa ra, ua rahi to raua here e aroha te tahi i te tahi. Ua faaite te Atua ra o Iehova i te here e te aroha mahanahana roa ˈˈe no taua matahiapo ra o te mau mea atoa i poietehia. Ua faaite atoa Iesu i to ˈna here e aroha hohonu i te Atua te Tumu o to ˈna ora. (Ioane 14:31, MN; 17:24) E here tia roa tei rotopu i te Metua e te Tamaiti. Ua au Iesu, mai ia Mose atoa, i te faaiteraa i te hanahana o Iehova na roto i te mau mea o ta ˈna i haapii.

15. E nafea te mau Kerisetiano e hiˈo ai i te hanahana o te Atua?

15 Mai ia Mose e Iesu, te hinaaro ru nei te mau Ite o teie tau i nia i te fenua e hiˈo i te hanahana o Iehova. Aita ratou i patoi i te parau apî maitai hanahana. Ua papai te aposetolo Paulo e: “Ia fariu . . . te taata i te Fatu ra [o Iehova no te rave i to ˈna hinaaro], e iriti-ê-hia ïa taua paruru ra.” (Korinetia 2, 3:16) Te haapii nei tatou i te mau Papai no te mea te hinaaro nei tatou e rave i to te Atua ra hinaaro. Ua faahiahia tatou i te hanahana e itehia ra i nia i te hohoˈa mata o te Tamaiti a Iehova e te Arii faatahinuhia ra o Iesu Mesia, e e pee tatou i to ˈna hiˈoraa. Mai ia Mose e Iesu, ua horoahia mai te hoê taviniraa, te haapiiraa ˈtu ia vetahi ê no nia i te Atua hanahana o ta tatou e haamori nei.

16. No te aha tatou e maitaihia ˈi ia ite i te parau mau?

16 Ua pure Iesu e: “E haamaitai au ia oe, e tau Metua, . . . i te mea, i huna ê noa oe i teie nei mau parau i te feia paari e te ite ra, e ua faaite mai i te tamarii nei.” (Mataio 11:25) E horoa Iehova i te ite i ta ˈna mau opuaraa e to ˈna huru i te feia aau tae e te haehaa. (Korinetia 1, 1:26-28) Te fanaˈo ra tatou i to ˈna aupuru paruru e te haapii nei o ˈna ia tatou ia maitaihia tatou iho—ia maitai roa ˈˈe to tatou oraraa. Ia haafaufaa tatou i te mau ravea maitatai atoa no te haafatata ˈtu ia Iehova, ma te mauruuru no ta ˈna faanahoraa e rave rahi ia matau roa ˈtu â tatou ia ˈna.

17. E nafea tatou e ite roa ˈtu â ˈi i to Iehova mau huru maitatai?

17 Ua papai Paulo i te mau Kerisetiano faatavaihia e: “Te faaite nei tatou ma te mata paruru ore ra, mai te hiˈo i te hanahana o Iehova e ua faahuru-ê-hia ei hohoˈa hoê, mai te hanahana hoê e tae noa ˈtu i te hanahana.” (Korinetia 2, 3:18, MN) Noa ˈtu e e tiaturiraa no te raˈi aore ra no te fenua to tatou, e rahi noa ˈtu tatou i te ite ia Iehova—to ˈna mau huru maitatai e to ˈna iho huru mai tei faaitehia i roto i te Bibilia—e rahi noa ˈtu tatou i te riro mai ia ˈna ra te huru. Mai te peu e e feruriruri tatou ma te mauruuru i to Iesu Mesia oraraa, ta ˈna taviniraa, e ta ˈna mau haapiiraa, e faaite roa ˈtu â tatou i to Iehova mau huru maitatai. E oaoaraa mau â ia ite e e nehenehe tatou e arue i to tatou Atua, to ˈna hoi hanahana ta tatou e tutava ra i te faaite!

Te haamanaˈo ra anei outou?

• No te aha te mau Iseraela i mǎtaˈu ai i te hiˈo i te hanahana o te Atua o ta Mose i faaite?

• Mea nafea te parau apî maitai i ‘paruruhia ˈi’ i te senekele matamua? i to tatou tau?

• E nafea tatou e faaite ai i te hanahana o te Atua?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 13]

Aita i tia i te mau Iseraela ia hiˈo i to Mose hohoˈa mata

[Hohoˈa i te api 15]

Mai ia Paulo, e rave rahi taata i patoi na i te parau mau a te Atua, o te tavini ra ia ˈNa i teie nei

[Hohoˈa i te api 17]

Mea au na te mau tavini a Iehova e faaite i te hanahana o te Atua