Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E haere tatou ma te iˈoa o Iehova to tatou Atua

E haere tatou ma te iˈoa o Iehova to tatou Atua

E haere tatou ma te iˈoa o Iehova to tatou Atua

“E haere . . . tatou ma te iˈoa o Iehova, o to tatou ïa Atua e a muri noa ˈtu.”—MIKA 4:5.

1. I te pae morare, eaha te huru tupuraa i to Noa tau, e mea nafea o Noa i taa ê ai?

 O ENOHA te taata matamua faahitihia i roto i te Bibilia tei haere e te Atua. O Noa te piti. Te na ô maira te faatiaraa e: “E taata hau Noa i te parau-tia e te piˈo ore i to ˈna ra ui: e ua au to Noa haerea i te Atua.” (Genese 6:9) I to Noa tau, ua hahi ê te rahiraa o te taata i te haamoriraa viivii ore. Ua ino roa ˈtu â te tupuraa i to te mau melahi taiva raveraa i te taatiraa natura ore e te mau vahine, a fanau mai ai ta ratou mau tamarii parauhia Nephilim, e “aito” aore ra e “feia tui roo” o taua tau ra. No reira te fenua i î ai i te haavîraa uˈana! (Genese 6:2, 4, 11) Ua riro râ o Noa ei taata piˈo ore e te “aˈo i te parau-tia.” (Petero 2, 2:5) I to te Atua faaueraa ia ˈna ia hamani i te hoê pahi no te paruru i te ora, ma te auraro “ua na reira . . . Noa i te mau mea atoa ta te Atua i faaue mai ia ˈna ra, o ta ˈna ïa i rave maite.” (Genese 6:22) Ua haere mau â Noa e te Atua.

2, 3. Eaha te hiˈoraa maitai ta Noa i horoa mai no tatou i teie tau?

2 Ua tuu atoa Paulo ia Noa i roto i ta ˈna tapura iˈoa o te mau ite haapao maitai, ia ˈna i papai e: ‘No te faaroo o Noa, a faaitehia mai ai oia e te Atua i te mau mea aore â i itea maira, e roohia ihora e te mǎtaˈu, i tarai ai i te pahi ia ora to ˈna fetii; faahapa ihora i to te ao, e riro atura oia ei fatu i te parau-tia e noaa i te faaroo ra.’ (Hebera 11:7) Auê ïa hiˈoraa faahiahia e! No to ˈna tiaturi papu e e tupu ta Iehova parau, ua horoa Noa i to ˈna taime, to ˈna itoito, e ta ˈna mau faufaa no te rave i ta te Atua mau faaueraa. Oia atoa i teie tau, mea rahi o te patoi nei i te mau toroa a teie nei ao e o te horoa nei i to ratou taime, to ratou itoito, e ta ratou mau faufaa no te auraro i ta Iehova mau faaueraa. E faaroo faahiahia to ratou e ei faahopearaa, e ora ratou iho e vetahi ê atoa.—Luka 16:9; Timoteo 1, 4:16.

3 Mea fifi paha no Noa e to ˈna utuafare ia faahotu i te faaroo, mai no Enoha, te metua tupuna o Noa, i faahitihia i roto i to na mua ˈtu tumu parau. I to Noa tau mai i to Enoha, mea iti roa te feia haamori mau—e vau anaˈe taata tei tapea i te haapao maitai e tei ora mai i te diluvi. Ua poro Noa i te parau-tia i roto i te hoê ao haavî uˈana e te morare ore. Hau atu â, ua tarai o ˈna e to ˈna utuafare i te hoê pahi raau iti rahi ei faaineineraa no te hoê diluvi rahi, noa ˈtu e aita hoê aˈe i ite aˈenei i te diluvi mai tera. Eaha râ paha ïa te feia e mataitai ra ia ratou i te maere.

4. Eaha te hape a te feia o to Noa tau ta Iesu i haamataratara?

4 E nehenehe tatou e tapao e i to Iesu faahitiraa i to Noa tau, aita oia i parau no nia i te haavîraa uˈana, te haapaoraa hape, aore ra te morare ore—noa ˈtu e mea ino roa te reira. Te hape ta Iesu i haamataratara, o to te taata ïa patoiraa i te faaroo i te faaararaa i horoahia. Ua parau oia e “te amu ra ratou i te maa e te inu ra, te faaipoipo ra e te horoa ra ia faaipoipohia, e tae roa aˈera i te mahana i tomo ai Noa i roto i te pahi.” Eaha te ino ia amu i te maa, ia inu, ia faaipoipo, ia horoa ia faaipoipohia? Oia ïa te ora noa ra ratou mai ta ratou i “matau”! E tae mai râ te diluvi, e te poro ra Noa i te parau-tia. Ua riro hoi ta ˈna mau parau e to ˈna haerea ei faaararaa ia ratou. Tera râ, ‘aore roa ratou i ite [aore ra i tâuˈa], e roohia noa ihora ratou e te diluvi, pau roa ˈtura ratou.’—Mataio 24:38, 39.

5. Ua hinaaro Noa e to ˈna utuafare i teihea mau huru maitatai?

5 Ia hiˈo tatou i tera tau, e ite tatou i te paari o te huru oraraa o Noa. I te tau râ hou te diluvi, ua titauhia te itoito no te faataa ê mai i te taatoaraa. Ua titauhia ia faahotu Noa e to ˈna utuafare i te tiaturiraa puai no te hamani i te pahi iti rahi e no te faaî i te reira i te mau huru animara atoa. Ua manaˈo anei vetahi o tera feia haapao maitai i te tahi taime e e nehenehe ratou e haamoe rii ia ratou e e ora noa mai ta ratou i “matau”? Noa ˈtu e ua puta mai paha taua manaˈo ra, aita to ratou hapa ore i paruparu. I muri aˈe ehia rahiraa matahiti—maoro aˈe i ta te hoê o tatou e titauhia ia faaoromai i roto i teie nei faanahoraa o te mau mea—ua ora mai Noa i te diluvi maoti te faaroo. Ua faautua râ Iehova i te feia atoa e ora noa ra mai ta ratou i “matau” e aita i tâuˈa i te auraa o te tau ta ratou e ora ra.

Te tairi faahou ra te haavîraa uˈana i te huitaata

6. I muri aˈe i te diluvi, eaha te tupuraa e vai noa ra?

6 A iti ai te pape o te diluvi, e haamataraa apî to te huitaata. E taata tia ore noa râ ratou, e ua “ino noâ te manaˈo o to te taata aau mai to ˈna tamarii-rii-raa mai â.” (Genese 8:21) Hau atu â, noa ˈtu e aita i tia i te mau demoni ia rave faahou i te tino taata, te haa puai noa ra ratou. Ua faaite oioi te ao o te huitaata paieti ore e ‘te vai noa nei oia i raro aˈe i te varua ino ra,’ e mai i teie tau atoa, e mea tia ia aro te feia haamori mau i ‘te mau ravea paari a te Diabolo.’—Ioane 1, 5:19; Ephesia 6:11, 12.

7. Mea nafea te haavîraa uˈana i te maraaraa i roto i te ao i muri aˈe i te diluvi?

7 Mai te tau o Nimeroda aˈe mai â, ua î faahou te fenua i muri aˈe i te diluvi i te mau ohipa haavî uˈana a te taata. No te maraaraa o te huiraatira e o te mau ravea apî, ua rahi atu â taua haavîraa uˈana ra a mairi ai te tau. Na mua ˈˈe, te vai ra te ˈoˈe, te mahae, te fana e te ohe, e te pereoo. I teie mau tau aˈenei, te vai ra te pupuhi afaifai e te pupuhi fenua, e te pupuhi e te tahi atu mau mauhaa tamaˈi taa ê roa no te omuaraa o te senekele 20. Ua faaô mai te Tamaˈi rahi Matamua i te mau mauhaa tamaˈi hahano atu â, mai te manureva, te pereoo pâ auri, te pahi hopu, e te mǎhu taero. I roto i taua tamaˈi ra, e mau mirioni taata tei pohe i tera mau mauhaa. Mea maere anei te reira? Eita.

8. E nafea te Apokalupo 6:1-4 e tupu ai?

8 I te matahiti 1914, ua faateronohia Iesu ei Arii o te Basileia i te raˈi o te Atua, e ua haamata “te mahana o te Fatu.” (Apokalupo 1:10) I roto i te hoê orama i papaihia i roto i te buka Apokalupo, te itehia ra Iesu ei Arii e faahoro ra ma te upootia i te hoê puaahorofenua teatea. Te apee ra te tahi atu nau faahoro puaahorofenua ia ˈna, te faahohoˈa ra hoi ratou taitahi i te hoê ati taa ê i nia i te huitaata. Te faahoro ra te hoê i te hoê puaahorofenua uteute, e e mana tei horoahia ia ˈna “ia faaore oia i te hau i te ao nei, e ia taparahi te taata ia ratou iho: e e ˈoˈe rahi tei horoahia mai ia ˈna.” (Apokalupo 6:1-4) Te faahohoˈa ra tera puaahorofenua e te taata faahoro i te tamaˈi, e te faahohoˈa ra te ˈoˈe rahi i te faahopearaa ino faito ore o te mau tamaˈi no teie tau no te puai o te mau mauhaa. I roto i taua mau mauhaa ra, te vai ra i teie tau te mau upoo atomi o te nehenehe e haapohe e mau ahuru tausani taata; te mau topita o te nehenehe e taora i tera mau upoo atomi e mau tausani kilometera i te atea; oia atoa te mau mauhaa chimiques e biologiques taa ê roa o te haapohe ehia rahiraa taata.

E tâuˈa tatou i te mau faaararaa a Iehova

9. E nafea te ao o teie tau e au ai i te ao hou te diluvi?

9 I te tau o Noa, ua haamou Iehova i te huitaata no te haavîraa uˈana puai roa a te feia ino turuhia e te mau Nephilim. E i teie mahana? Ua iti aˈe anei te haavîraa uˈana i nia i te fenua? Aita roa ˈtu! Hau atu â, mai i te tau o Noa, te haapao noa ra te taata i teie tau i ta ratou ohipa, a tamata ˈi i te ora mai ta ratou i “matau,” a patoi ai i te pee i te mau faaararaa e horoahia ra. (Luka 17:26, 27) E tumu anei ïa e feaa ˈi tatou e e haamou â Iehova i te huitaata? Aita.

10. (a) Eaha te faaararaa e horoa-noa-hia ra i roto i te mau parau tohu bibilia? (b) Eaha te haerea paari hoê roa i teie mahana?

10 E mau hanere matahiti hou te diluvi, ua tohu Enoha i te haamouraa e tupu i to tatou tau e tia ˈi. (Iuda 14, 15) Ua faahiti atoa Iesu i te “ati rahi” i mua nei. (Mataio 24:21) Ua faaara te tahi atu mau peropheta i taua tau ra. (Ezekiela 38:18-23; Daniela 12:1; Ioela 2:31, 32) E i roto i te buka Apokalupo, te taio ra tatou i te hoê faataaraa oraora o taua haamouraa hopea ra. (Apokalupo 19:11-21) E pee tatou taitahi ia Noa e mea itoito tatou ei feia poro i te parau-tia. E tâuˈa tatou i te faaararaa a Iehova e e tauturu ma te here i to tatou mau taata-tupu ia na reira atoa. No reira, e haere tatou mai ia Noa e te Atua. Oia mau, mea faufaa roa ia tamau te feia atoa e hinaaro i te ora i te haere e te Atua. E nafea tatou e nehenehe ai e na reira noa ˈtu te mau faaheporaa ta tatou e faaruru nei i te mahana taitahi? E titauhia ia faahotu tatou i te faaroo puai i te tupuraa o te opuaraa a te Atua.—Hebera 11:6.

E haere noa tatou e te Atua i te tau arepurepu

11. E nafea tatou e pee ai i te mau Kerisetiano no te senekele matamua?

11 I te senekele matamua, ua parauhia e e melo te mau Kerisetiano faatavaihia no “Te Eˈa.” (Ohipa 9:2, MN) Ua niu ratou i to ratou huru oraraa taatoa i nia i te faaroo ia Iehova e ia Iesu Mesia. Ua pee ratou i te taahiraa o to ratou Fatu. I teie mahana, te na reira atoa nei te mau Kerisetiano haapao maitai.

12. Eaha tei tupu i muri aˈe i to Iesu faatamaa-semeio-raa i te hoê nahoa taata?

12 Te itehia ra te faufaaraa o te faaroo i roto i te hoê ohipa i tupu i roto i te taviniraa a Iesu. I te hoê mahana, ua faatamaa semeio Iesu i te hoê nahoa fatata e 5 000 tane. Ua maere e ua oaoa te taata. A tapao na râ i te ohipa i tupu i muri iho: “Ite aˈera taua mau taata ra i taua tapao a Iesu i rave ra, ua na ô aˈera ratou, O taua peropheta mau â teie e haere mai i te ao nei ra. Te ite ra Iesu i to ratou manaˈo e tii mai ia ˈna e e hopoi e faaarii, hoˈi faahou atura oia i nia i te mouˈa oia anaˈe iho.” (Ioane 6:10-15) I taua rui ra, ua haere oia i te tahi atu vahi. Eita e ore e mea rahi tei inoino i to Iesu patoiraa i te faaarii ia ˈna. I faaite na hoi oia e mea huru paari oia no te riro ei arii e e mana to ˈna no te haamâha i te mau hinaaro pae tino o te taata. Teie râ, aitâ i tae atura i te taime faataahia e Iehova e faatere ai Iesu ei Arii. Hau atu â, to nia to Iesu Basileia i te raˈi, aita i te fenua nei.

13, 14. Eaha te manaˈo o te taata e rave rahi, e mea nafea to ratou faaroo i te tamataraahia?

13 Ua opua papu râ te mau nahoa e apee ia Iesu e ua ite ratou ia ˈna ‘i te tahi paeau o te roto,’ mai ta Ioane e parau ra. No te aha ratou i apee ai ia ˈna i muri aˈe i to ˈna aperaa i ta ratou mau tutavaraa e faaarii ia ˈna? Mea rahi tei faaite i te hoê manaˈo pae tino, ma te faahiti noa i te mau faanahoraa materia ta Iehova i rave na i roto i te medebara i to Mose ra tau. Ta ratou i hinaaro, ia tamau noa Iesu i te rave i te mau faanahoraa materia no ratou. Ua taa ia Iesu to ratou mau manaˈo turai tano ore, e ua haapii ia ratou i te pue parau pae varua o te nehenehe e tauturu ia ratou ia faatano i to ratou huru feruriraa. (Ioane 6:17, 24, 25, 30, 31, 35-40) Ei pahonoraa, ua amuamu vetahi ia ˈna, i to ˈna iho â râ faahitiraa i teie faahohoˈaraa: “Amene, amene, e parau atu vau ia outou, Ia ore outou ia amu i te tino o te Tamaiti a te taata nei, e ia ore hoi ia inu i to ˈna toto, aore ïa e ora i roto ia outou. O te amu i to ˈu tino e te inu i to ˈu toto, e ora mure ore to ˈna, e na ˈu oia e faatia faahou ia tae i te mahana hopea ra.”—Ioane 6:53, 54.

14 Ua turai pinepine te mau faahohoˈaraa a Iesu i te taata ia faaite e te hinaaro mau ra anei ratou e haere e te Atua. Tera atoa faahohoˈaraa. Ua faatupu te reira i te mau huru papu maitai. Te taio nei tatou: “E rave rahi ta ˈna mau pǐpǐ i faaroo i taua parau nei, i na ô e, E parau riaria teie, e itea ia vai?” Ua faataa â Iesu e mea maitai ia imi ratou i te auraa pae varua o ta ˈna mau parau. Ua na ô oia e: “No te varua te ora, aita o te tino faufaa; te parau ta ˈu i parau atu ia outou nei, e varua ïa, e ora tei reira.” Mea rahi râ aita i faaroo, e te na ô ra te faatiaraa e: “Faarue maira te hoê pae rahi pǐpǐ a ˈna i reira ra, aita maira i pee faahou ia ˈna.”—Ioane 6:60, 63, 66.

15. Eaha te manaˈo tano o te tahi mau pǐpǐ a Iesu?

15 Teie râ, e ere o te taatoaraa o te mau pǐpǐ a Iesu tei na reira. Parau mau, aita te mau pǐpǐ taiva ore i taa maitai i ta Iesu parau. Aita râ to ratou tiaturi ia ˈna i aueue noa ˈˈe. O Petero, hoê o tera mau pǐpǐ taiva ore, tei faahiti i te manaˈo hohonu o te taatoaraa i toe mai, ia ˈna i parau e: “E te Fatu, e haere tia matou ia vai ra? tei ia oe hoi te parau o te ora mure ore ra.” (Ioane 6:68) Auê ïa haerea maitai roa e, e auê ïa hiˈoraa maitai e!

16. E nafea tatou e nehenehe ai e tamatahia, e teihea manaˈo tano e mea maitai ia faahotu tatou?

16 E nehenehe tatou i teie mahana e tamatahia mai taua mau pǐpǐ matamua ra. E nehenehe tatou iho e inoino e aitâ te mau parau fafau a Iehova i tupu oioi atura mai ta tatou iho i hinaaro. E nehenehe tatou e manaˈo e mea fifi ia taa i te tahi mau faataaraa bibilia i roto i ta tatou mau papai. E nehenehe tatou e inoino i te haerea o te hoê hoa Kerisetiano. E tano anei ia faaea tatou i te haere e te Atua no teie aore ra no te tahi atu mau tumu? Eita roa ˈtu! Ua faaite te mau pǐpǐ tei faarue ia Iesu i te hoê huru feruriraa pae tino. Eiaha ïa tatou e na reira atoa.

‘E ere tatou i to te feia i orai tia i muri’

17. E nafea tatou e nehenehe ai e tauturuhia ia haere noa e te Atua?

17 Ua papai te aposetolo Paulo e: “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua.” (Timoteo 2, 3:16, MN) Na roto i te mau api o te Bibilia, te parau maitai maira Iehova e: “Teie te eˈa: e na reira i te haere.” (Isaia 30:21) E tauturu mai te auraroraa i te Parau a te Atua ia ‘ara ia tia to tatou haerea.’ (Ephesia 5:15) E tauturu mai te haapiiraa i te Bibilia e te feruriruriraa i ta tatou e haapii ra, ia “haapao i te parau mau.” (Ioane 3, 3) Oia mau, mai ta Iesu i parau, “no te varua te ora, aita o te tino faufaa.” Te aratairaa papu hoê roa no to tatou mau taahiraa avae, o te aratairaa pae varua ïa no ǒ mai i ta Iehova Parau, to ˈna varua, e ta ˈna faanahonahoraa.

18. (a) Eaha ta vetahi e rave nei ma te paari ore? (b) Teihea huru faaroo ta tatou e faahotu?

18 I teie mahana, e pinepine te feia o te inoino no te manaˈo pae tino aore ra te mau tiairaa tupu ore, i te faaohipa hope roa i ta teie nei ao e pûpû ra. I te mea e ua moe ia ratou te ru o te tau, aita ratou e ite ra i te faufaaraa ia “ara,” e te maiti ra ratou i te tapi na mua i te mau tapao miimii eiaha râ te mau faufaa a te Basileia. (Mataio 24:42) E mea paari ore roa tera huru haerea. A tapao na i ta te aposetolo Paulo i parau: “E ere . . . tatou i to te feia i orai tia i muri e pohe atu; no te feia râ i noaa te faaroo, e ora ˈtu ai te [nephe].” (Hebera 10:39; MN) Mai ia Enoha e ia Noa, te ora nei tatou i te tau arepurepu, mai ia raua râ, e fanaˈoraa taa ê ta tatou e haere e te Atua. A na reira ˈi tatou, e tiairaa papu to tatou e ite i te mau parau fafau a Iehova ia tupu, te ino ia mou, e te hoê ao apî parau-tia ia avarihia. Auê ïa tiaturiraa faahiahia e!

19. E nafea Mika e faataa ˈi i te haerea o te feia haamori mau?

19 Ua parau te peropheta faaurua o Mika e e “haere noa” te mau nunaa o te ao “ma te iˈoa anaˈe o to ˈna iho atua.” Ua faahiti atura oia no ˈna iho e no te tahi atu feia haamori haapao maitai e ua na ô e: “E haere râ tatou ma te iˈoa o Iehova, o to tatou ïa Atua e a muri noa ˈtu.” (Mika 4:5) Mai te peu e hoê â ta outou faaotiraa papu e ta Mika, a faaea noa ïa i pihai iho ia Iehova noa ˈtu te arepurepu o te tau. (Iakobo 4:8) Tera atoa ïa to tatou taitahi hinaaro haavare ore e haere e to tatou Atua ra o Iehova i teie nei e a muri noa ˈtu!

E nafea outou e pahono ai?

• Eaha te tuearaa i rotopu i to Noa tau e teie tau?

• Teihea haerea ta Noa e to ˈna utuafare i pee, e e nafea tatou e nehenehe ai e pee i to ratou faaroo?

• Eaha te manaˈo hape ta te tahi mau pǐpǐ a Iesu i faaite?

• Ua faaoti papu te mau Kerisetiano mau e aha?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 30]

Mai i te tau o Noa, ua riro roa te taata i teie tau i ta ratou ohipa o te mau mahana atoa

[Hohoˈa i te api 31]

Ei feia poro i te Basileia, ‘e ere tatou i to te feia i orai tia i muri’