Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Mea hoona anei ia taiva ore?

Mea hoona anei ia taiva ore?

Mea hoona anei ia taiva ore?

“MEA rahi roa ta oe e aufau nei no te hoê parururaa i te ea,” ta Karl ïa, te hoê tia no te hoê taiete parururaa, i parau. a “Mai te peu e e taui mai oe no ta ˈu taiete, e apî oe 15 euros i te avaˈe hoê, e moni rahi hoi tera.”

“E parau mau paha tera,” ta Jens ïa i pahono. “Tera râ, e rave rahi matahiti i te maoro to ˈu parururaa i to ˈu ea e taua noa taiete ra. Ua tauturu roa ratou ia ˈu i mutaa ihora, e e hinaaro vau e vai taiva ore ia ratou.”

“E huru maitai roa te taiva ore,” ta Karl ïa i pahono. “Noa ˈtu râ, e moni rahi ta oe e pau no to oe taiva ore!”

Ua tano Karl. Mea pinepine e moni rahi paha te pau ia taiva ore, aore ra ia haapao maitai, i te tahi atu taata. b E titau atoa te reira i te taime, te puai, e te faaauraa o te aau. Mea hoona anei te taiva ore?

Ua rahi aˈe i te haapopouhia i te faaohipahia

I roto i te hoê uiuiraa manaˈo i ravehia e te pu titorotororaa manaˈo Allensbach i Heremani, e 96 % o te feia i uiuihia tei hiˈo i te haapao maitai mai te hoê huru maitai e au. Ua faaite te piti o te uiuiraa manaˈo Allensbach i ravehia i rotopu i te taata mai te 18 e tae atu i te 24 matahiti e e 2 i nia i te 3 o te taata i uiuihia tei hiˈo i te haapao maitai ei peu matauhia, oia hoi ua farii maitai ratou i te reira.

Noa ˈtu e te haapopouhia ra te taiva ore, aore ra te haapao maitai, e tupuraa taa ê iho â ia taiva ore, aore ra ia haapao maitai. I te fenua Europa e rave rahi, ei hiˈoraa, e pinepine te feia faaipoipo aore ra te mau melo utuafare i te faaite rii i te taiva ore te tahi i te tahi. E pinepine te mau hoa i te taiva te tahi i te tahi. E ua ore iho â te taiva ore o tei taai i mutaa ihora i te paoti e te rave ohipa aore ra i te hoê ona e to ˈna mau hoani. No te aha?

I te tahi mau taime, mea iti te taime aore ra te puai o te aau ta te oraraa rû e horoa no te mau faaauraa e titau ra i te taiva ore. Peneiaˈe te taiâ ra te mau taata o tei inoino i te mau taairaa taata i te faaite i te haapao maitai i te tahi taata i teie nei. Mea au aˈe paha na vetahi ê te hoê huru oraraa i teie mahana e aita faahou ananahi o te ore e titau i te taiva ore.

Noa ˈtu eaha te tumu, e maitai morare te taiva ore e pinepine aˈe i te haapopouhia i te faaohipahia. Teie ïa te uiraa: Mea hoona anei ia taiva ore? Mai te peu e e, ia taiva ore tatou ia vai, e e nafea? Eaha te mau maitai ia taiva ore?

[Nota i raro i te api]

a Ua tauihia te tahi mau iˈoa i roto i teie e te tumu parau i muri nei.

b Noa ˈtu e eita te “taiva ore” e te “haapao maitai” e faaohipa-noa-hia i roto i te hoê â tupuraa, ua faaohipahia te reira i te tahi mau taime ma te taui haere i roto i teie na tumu parau.

[Parau iti faaôhia i te api 3]

E maitai morare te taiva ore e pinepine aˈe i te haapopouhia i te faaohipahia