Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te hoê ture o te here i roto i te aau

Te hoê ture o te here i roto i te aau

Te hoê ture o te here i roto i te aau

“E tuu vau i tau ture i roto ia ratou, e papai au i te reira i roto i to ratou aau.”—IEREMIA 31:33.

1, 2. (a) Eaha ta tatou e hiˈopoa i teie nei? (b) Mea nafea Iehova i te faaiteraa ia ˈna iho i te mouˈa Sinai?

 I ROTO i to na mua ˈtu na tumu parau e piti, ua ite tatou e i to Mose pouraa mai mai nia mai i te mouˈa Sinai, ua anaana to ˈna hohoˈa mata o tei faaite i te hanahana o Iehova. Ua tauaparau atoa tatou no nia i to Mose tapoˈiraa i te mata. I teie nei, e hiˈopoa tatou i te hoê tumu parau i taaihia i te reira e e auraa to te reira no te mau Kerisetiano i teie mahana.

2 Tei nia o Mose i te mouˈa i te horoaraahia ia ˈna te mau faaueraa no ǒ mai ia Iehova ra. Ua ite atu te mau Iseraela i tairuru i te pae mouˈa Sinai i te hoê faaiteraa maere o te Atua iho. “O te patiri ihora, e te uira, e te hoê ata meumeu i nia i taua mouˈa ra; e te oto o te pu ra e mea rahi roa; ua rurutaina anaˈe hoi te mau taata atoa o te puhapa ra. . . . E au auahi anaˈe atura taua mouˈa ra o Sinai, no te mea ua pou mai Iehova i nia ihora na roto i te auahi; pee noa ˈtura te au auahi i nia mai te auahi umu ra, e ua aueue roa ˈtura taua mouˈa atoa ra.”—Exodo 19:16-18.

3. Mea na roto i teihea ravea Iehova i horoa ˈi i na Ture Ahuru ia Iseraela, e eaha ta taua nunaa ra i taa?

3 Ua paraparau atura Iehova i te nunaa na roto i te hoê melahi, ma te horoa i te mau ture tei matauhia ei Ture Ahuru. (Exodo 20:1-17) No reira, aita e feaaraa e no ǒ mai teie mau ture i te Mana hope ra. Ua papai Iehova i teie mau ture i nia i te mau pǎpǎ ofai—pǎpǎ o ta Mose hoi i vavahi a ite ai oia i te mau Iseraela i te haamoriraa i te hoê kafa auro. Ua papai faahou Iehova i te mau ture i nia i te pǎpǎ. I taua taime ra, ia Mose i pou mai e te mau pǎpǎ i ta ˈna rima, ua anaana to ˈna hohoˈa mata. E na reira ïa te taatoaraa e taa ˈi i te faufaa rahi o teie mau ture.—Exodo 32:15-19; 34:1, 4, 29, 30.

4. No te aha mea faufaa roa ˈi na Ture Ahuru?

4 Ua tuuhia na pǎpǎ e piti o te Ture Ahuru i papaihia i roto i te afata o te faufaa i roto i te piha Moˈa Roa o te sekene e i muri aˈe i roto i to te hiero. Ua faaite te mau ture o na pǎpǎ i te mau faaueraa tumu matamua o te faufaa o te Ture a Mose e ua riro ei niu o te huru faatereraa a te Atua i te nunaa o Iseraela. Ua haapapu teie mau ture e te haa ra Iehova e te hoê nunaa taa ê, te hoê nunaa maitihia.

5. Mea nafea te mau ture a te Atua no Iseraela i faaite ai i to ˈna here?

5 Ua faaite taua mau ture ra e rave rahi mea no nia ia Iehova, to ˈna iho â râ here i to ˈna nunaa. E ô taoˈa rahi taua mau ture ra no te feia o tei auraro i te reira! Ua papai te hoê aivanaa e: “Aore roa e faanahoraa morare faaitehia e te taata te nehenehe e haafatata, i tahito ra aore ra mai reira mai â, . . . e e ore roa ˈtu ïa e aifaito, aore ra e hau ê, i teie na parau hoê ahuru a te Atua.” No nia i te taatoaraa o te Ture a Mose, ua parau Iehova e: “I faaroo mau mai outou i tau reo, e ia haapao maite i ta ˈu ra faufaa, e riro ïa outou ei taoˈa here rahi na ˈu i te mau taata atoa ra. No ˈu noa iho hoi to te ao atoa nei. E riro â outou ei basileia tahuˈa anaˈe na ˈu, ei nunaa moˈa.”—Exodo 19:5, 6.

Te hoê ture i papaihia i roto i te aau

6. Eaha te ture faufaa roa ˈtu â i te mau ture i papaihia i nia i te pǎpǎ?

6 Parau mau, e mea faufaa roa taua mau ture a te Atua ra. Ua ite râ anei outou e tei te mau Kerisetiano faatavaihia te tahi mea faufaa roa ˈtu â i te mau ture i papaihia i nia i te pǎpǎ? Ua tohu Iehova i te faaauraa o te hoê faufaa apî taa ê roa i te faufaa o te Ture i faaauhia i te nunaa o Iseraela. “E tuu vau i tau ture i roto ia ratou, e papai au i te reira i roto i to ratou aau.” (Ieremia 31:31-34) Aita Iesu, te Arai o te faufaa apî, i horoa roa ˈtu i te hoê pǎpǎ ture papaihia i ta ˈna mau pǐpǐ. Ua faaô oia i te ture a Iehova i roto i te feruriraa e te aau o ta ˈna mau pǐpǐ na roto i te mau mea o ta ˈna i parau e i rave.

7. Ua horoa-matamua-hia “te ture a te Mesia” ia vai, e o vai tei farii i te reira i muri aˈe?

7 Ua parauhia teie ture “te ture a te Mesia.” Ua horoa-matamua-hia te reira, eiaha i te nunaa o Iseraela pae tino, oia te mau tamarii a Iakoba, i te hoê râ nunaa pae varua, ‘te Iseraela o te Atua.’ (Galatia 6:2, 16; Roma 2:28, 29) To roto i te Iseraela o te Atua te mau Kerisetiano faatavaihia i te varua. I muri aˈe, ua amui mai “te feia rahi roa” o te mau fenua atoa e imi atoa ra i te haamori ia Iehova. (Apokalupo 7:9, 10; Zekaria 8:23) Ei “hoê aˈe nǎnǎ, e hoê hoi tiai,” te farii nei na pǔpǔ e piti atoa i “te ture a te Mesia,” ma te vaiiho i te reira ia faatere i te mau mea atoa o ta ratou e rave ra.—Ioane 10:16.

8. Eaha te tahi taa-ê-raa i rotopu i te Ture a Mose e te ture a te Mesia?

8 Taa ê atu i te mau Iseraela pae tino, i vai na i raro aˈe i te Ture a Mose mai to ratou fanauraa mai â, e vai noa te mau Kerisetiano i raro aˈe i te ture a te Mesia ma te aau tae, e aita e faufaa te mau mea mai te opu fetii e te vahi fanauraa. Te haapii ra ratou no nia ia Iehova e to ˈna mau eˈa e te hinaaro ra ratou e rave i to ˈna hinaaro. I te mea e tei “roto ia ratou” te ture a te Atua i te papairaahia, ei auraa parau, “i roto i to ratou aau,” aita te mau Kerisetiano faatavaihia e auraro noa ra i te Atua no te mea e nehenehe oia e faautua i te feia faaroo ore; aita atoa ratou e auraro ra ia ˈna no te mea noa e hopoia tera. Ua niuhia to ratou auraro i nia i te tahi mea faufaa rahi e te puai roa ˈtu â, e te auraro atoa ra te mau mamoe ê atu mai te reira te huru no te mea tei roto te ture a te Atua i to ratou aau.

Ua niuhia te mau ture i nia i te here

9. Mea nafea Iesu i faaite ai e o te here te manaˈo tumu o te mau ture a Iehova?

9 E nehenehe e haapotohia te manaˈo tumu o te mau ture e te mau faatureraa atoa a Iehova na roto i te hoê noa taˈo: here. Ua riro noa te reira e e riro noâ ei tuhaa faufaa o te haamoriraa viivii ore. Ia uihia Iesu eaha te faaueraa rahi roa ˈˈe o te Ture, ua pahono oia e: “Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to manaˈo atoa.” Teie te piti: “E aroha ˈtu oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho na.” E ua parau ihora oia e: “Te ture atoa e te mau peropheta, tei teie nei ïa pue ture e piti nei.” (Mataio 22:35-40; MN) Ua faaite ïa Iesu e ua niuhia, eiaha noa te Ture e na Ture Ahuru, tera râ te mau Papai Hebera taatoa atoa i nia i te here.

10. E nafea tatou e ite ai e e niu faufaa te here no te ture a te Mesia?

10 Ua riro atoa anei te here i te Atua e te taata-tupu ei niu faufaa no te ture i roto i te aau o te mau Kerisetiano? Oia mau! To roto i te ture a te Mesia te hoê here i te Atua ma te aau atoa e te hoê faaueraa apî—e mea tia ia here te mau Kerisetiano te tahi i te tahi ma te haapae ia ratou iho. E mea tia ia here ratou mai ia Iesu ra te huru, e ua ineine oia i te horoa i to ˈna ora no to ˈna mau hoa. Ua haapii oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia here i te Atua e ia here te tahi i te tahi, mai ia ˈna i here ia ratou. Te aroha, aore ra here, faahiahia ta ratou e faaite ra te tahi i te tahi, o te huru matamua ïa e itehia ˈi te mau Kerisetiano mau. (Ioane 13:34, 35; 15:12, 13) Ua faaue atoa Iesu ia aroha ratou i to ratou mau enemi.—Mataio 5:44.

11. Mea nafea Iesu i faaite ai i te here i te Atua e te huitaata atoa?

11 Ua horoa Iesu i te hiˈoraa tia roa i te faaiteraa i te here. Ei varua mana i te raˈi ra, ua farii maite oia i te ravea e faahaere ai i mua i te mau faufaa a to ˈna Metua i nia i te fenua. Hau atu i te horoaraa i to ˈna ora taata ia nehenehe vetahi ê e ora e a muri noa ˈtu, ua faaite oia i te taata e nafea ratou e ora ˈi e tia ˈi. E taata haehaa, te maitai e te haapao maite oia, ma te tauturu i te feia i teimaha e i ahoaho. Ua horoa atoa oia i te “parau o te ora mure ore,” ma te tauturu ia vetahi ê ma te tuutuu ore ia noaa te ite no nia ia Iehova.—Ioane 6:68.

12. No te aha e parauhia ˈi e ua taai-roa-hia te here i te Atua e te taata-tupu?

12 I te mea mau, ua taai-roa-hia te here i te Atua e te taata-tupu. Ua parau te aposetolo Ioane e: “No ǒ mai . . . te aroha i te Atua ra . . . Ia parau te hoê taata e, Te hinaaro nei au i te Atua; e aore oia i aroha i tana taeae, e haavare oia: o tei ore i aroha i tana taeae tei hiˈohia e ana ra, eaha e tia ˈi ia ˈna ia hinaaro i te Atua, tei ore i hiˈohia e ana ra?” (Ioane 1, 4:7, 20) O Iehova te tumu e te hiˈoraa iho o te here atoa. No to ˈna ïa here i rave ai Iehova i te mau mea atoa. E here tatou ia vetahi ê no te mea ua hamanihia tatou ia au i to ˈna hohoˈa. (Genese 1:27) Ia here tatou i to tatou taata-tupu, te faaite ra tatou i to tatou here i te Atua.

Te auraa o te here, o te auraro ïa

13. Mai te peu e e here tatou i te Atua, e mea tia ia rave na mua tatou i te aha?

13 E nafea tatou e nehenehe ai e here i te Atua, o ta tatou hoi e ore e ite? Te taahiraa matamua faufaa roa, o te haamatauraa ïa ia ˈna. Eita tatou e nehenehe e here aore ra e tiaturi mau i te hoê taata ê. No reira, te faaitoito maira te Parau a te Atua ia ite i te Atua na roto i te taioraa i te Bibilia, na roto i te pureraa, e na roto i te amuiraa ˈtu i te feia tei ite e te here ê na ra ia ˈna. (Salamo 1:1, 2; Philipi 4:6; Hebera 10:25) E mea faufaa mau â na Evanelia e maha, no te mea te faaite ra te reira i to Iehova huru mai tei itehia na roto i to Iesu Mesia oraraa e ta ˈna taviniraa. E rahi roa ˈtu â to tatou hinaaro e auraro i te Atua e e pee i to ˈna huru ia noaa ia tatou te ite no nia ia ˈna e ia mauruuru tatou i te here o ta ˈna i faaite ia tatou. Oia, to roto i te here i te Atua te auraro.

14. No te aha e nehenehe ai e parauhia e e ere te mau ture a te Atua i te mea teimaha?

14 Ia here tatou i te taata, ua ite tatou i ta ratou e au e e ore e au, e e faaau atu tatou i to tatou haerea. Eita iho â tatou e hinaaro e faariri i te feia herehia e tatou. “Teie hoi te here i te Atua,” ta te aposetolo Ioane ïa i papai, “ia haapao tatou i ta ˈna mau faaueraa; e ere hoi ta ˈna mau faaueraa i te mea teimaha.” (Ioane 1, 5:3, MN) E ere te reira i te mea teimaha, e te mea rahi roa atoa. Na te here e aratai i to tatou eˈa. Aita e titauhia ra ia tamau aau tatou e rave rahi ture no te aratai i ta tatou mau ohipa atoa; na to tatou here i te Atua e aratai ia tatou. Mai te peu e e here mau tatou i te Atua, mea au ïa e rave i to ˈna hinaaro. E farii-maitai-hia ïa tatou e te Atua, e e maitaihia tatou, e haa noa ta ˈna aratairaa i nia ia tatou no to tatou maitai.—Isaia 48:17.

15. Na te aha e turai ia tatou ia pee ia Iehova? A faataa.

15 E turai te here i te Atua ia tatou ia pee i to ˈna mau huru maitatai. Ia here tatou i te hoê taata, e haapopou tatou i to ˈna mau huru maitatai e e imi tatou i te riro mai ia ˈna te huru. A feruri na i te taairaa i rotopu ia Iehova e Iesu. Peneiaˈe tau miria matahiti i te maoro raua i te raˈi ra. E here hohonu e te haavare ore to raua. Ua hohoˈa Iesu ma te tia roa i to ˈna Metua i te raˈi ra i nehenehe ai oia e parau i ta ˈna mau pǐpǐ e: “O tei hiˈo mai ia ˈu ra, ua hiˈo ïa i te Metua.” (Ioane 14:9) Ia noaa to tatou ite e mauruuru ia Iehova e ta ˈna Tamaiti, e turaihia tatou ia riro mai ia raua te huru. No to tatou here ia Iehova, e na roto i te tauturu a to ˈna varua moˈa e nehenehe ai tatou ‘e haapae i te taata tahito e ta ˈna atoa ra mau parau e e faa-taata-apî ia tatou iho.’—Kolosa 3:9, 10; Galatia 5:22, 23.

Te here i te ohiparaa

16. Mea nafea te here i te Atua e te taata-tupu i te faaiteraahia na roto i ta tatou ohipa pororaa e haapiiraa?

16 Ei Kerisetiano, e vaiiho tatou i to tatou here i te Atua e te taata-tupu ia turai ia tatou ia apiti i te ohipa pororaa i te Basileia e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ. Ia na reira tatou e mauruuru ai te Atua ra o Iehova, “o tei hinaaro i te taata atoa ia ora, e ia noaa te ite i te parau mau.” (Timoteo 1, 2:3, 4) E nehenehe ïa tatou e oaoa i te tautururaa ia vetahi ê ia papaihia te ture a te Mesia i roto i to ratou aau. E mea au na tatou e ite i te tauiraa to ratou huru a faaite ai ratou i to Iehova mau huru maitatai. (Korinetia 2, 3:18) I te mea mau, te tautururaa ia vetahi ê ia ite i te Atua, o te ô taoˈa rahi roa ˈˈe ïa ta tatou e nehenehe e horoa na ratou. E nehenehe te feia o te farii ra i to Iehova auhoaraa e fanaˈo i te reira e a muri noa ˈtu.

17. No te aha e mea paari aˈe ai ia atuatu i te here i te Atua e te taata-tupu i te tapi i te mau taoˈa materia?

17 Te ora nei tatou i roto i te hoê ao e haafaufaa-rahi-hia te mau taoˈa materia, e te hinaaro-hua-hia atoa. E ere râ te mau taoˈa materia i te mea mure ore. E nehenehe te reira e eiâhia e e pê. (Mataio 6:19) Te faaara maira te Bibilia e: “Te mou nei . . . teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei; o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.” (Ioane 1, 2:16, 17) Oia, e vai noa Iehova e a muri noa ˈtu, e oia atoa te feia e here ra e e tavini ra ia ˈna. E ere anei ïa i te mea paari atu â ia atuatu i te here i te Atua e te taata i te tapi atu i te mau mea o teie nei ao, o te vai no te hoê noa taime poto?

18. Mea nafea te hoê mitionare i te faaiteraa i te here haapae?

18 E arue te feia o te tapi ra i te here ia Iehova. A hiˈo na ia Sonia, te hoê mitionare i Sénégal. Ua haapii oia i te Bibilia e te hoê vahine o Heidi te iˈoa, o tei peehia i te heˈa mate o ta ˈna tane tiaturi ore. I muri aˈe i te poheraa ta ˈna tane, ua bapetizohia o Heidi, aita râ i maoro ua maˈihia oia, e ua mau i te fare maˈi no te heˈa mate. Te faatia ra o Sonia e: “Ua tutava maite te mau tuati o te fare maˈi, e mea iti hoi ratou. Ua anihia te feia tauturu o te amuiraa ia haapao i to ˈna mau hinaaro i te fare maˈi. I te piti o te po, ua faaea vau i nia i te hoê peue i pihai iho ia ˈna ma te aupuru ia ˈna e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa. Ua parau te taote haapao e: ‘To matou fifi rahi roa ˈˈe, e pinepine ïa te fetii atoa i te faarue i te mau melo utuafare ia ite ratou e e heˈa mate to ratou. No te aha oe, e ere hoi i te fetii, e ere hoê â fenua, e ere hoê â iri i farii ai i te tuu ia oe iho i mua i te ati o te hoê maˈi pee?’ Ua faataa vau e i to ˈu manaˈo, e tuahine mau Heidi no ˈu, mea piri roa mâua mai te huru ra e hoê â metua vahine e metua tane to mâua. Ia ˈu i haamatau i to ˈu tuahine apî, ua oaoa vau i te aupururaa ia ˈna.” Auaa aita Sonia i maˈihia no ta ˈna mau tutavaraa î i te here e haapao ia Heidi.

19. E mea tia ia faaohipa tatou i te aha i te mea e ua papaihia te ture a te Atua i roto i to tatou aau?

19 E nehenehe e itea e rave rahi hiˈoraa o te here haapae i rotopu i te mau tavini a Iehova. Aore e pǎpǎ ture i papaihia te faataa ê i te nunaa o te Atua i teie mahana. Te ite nei râ tatou i te tupuraa o tei papaihia i roto i te Hebera 8:10: “Te parau maira . . . te Fatu [ra o Iehova], Teie te faufaa ta ˈu e faaau i te utuafare o Iseraela i muri aˈe i taua anotau ra; E tuu vau i ta ˈu ra mau ture i roto i to ratou manaˈo, e papaihia e au i roto i to ratou aau, e e riro vau ei Atua no ratou, e e riro hoi ratou ei taata no ˈu.” Ia tamau noa tatou i te poihere i te ture o te here ta Iehova i papai i roto i to tatou aau, ma te faaohipa i te mau tupuraa atoa no te faaite i te here.

20. No te aha e taoˈa faufaa faito ore ai te ture a te Mesia?

20 E oaoaraa rahi ia tavini i te Atua e te hoê huitaeae i te ao nei o te faaite ra i teie huru here! Te fanaˈo ra te feia i papaihia te ture a te Mesia i roto i to ratou aau i te hoê taoˈa faufaa faito ore i roto i teie ao here ore. Aita noa ratou e fanaˈo ra i to Iehova here tera râ, te oaoa atoa ra ratou i te taairaa puai o te here i rotopu i te huitaeae. “Inaha hoi, te maitai e te popou, ia parahi atoa te mau taeae ma te au maite!” Noa ˈtu e te faaea ra te mau Ite no Iehova i roto e rave rahi fenua, te paraparau ra e rave rau reo, e e rave rahi taˈere to ratou, te fanaˈo ra ratou i te auhoêraa faaroo aita e faaauraa. E hopoi mai teie auhoêraa i te farii maitai a Iehova. Ua papai te fatu salamo e: “I reira [i rotopu i te hoê nunaa tahoêhia i roto i te here] Iehova i te faaueraa i te maitai, e ua horoa mai i te ora e a muri noa ˈtu.”—Salamo 133:1-3.

E nehenehe anei outou e pahono?

• Eaha te faufaa o na Ture Ahuru?

• Eaha te ture i papaihia i roto i te aau?

• Eaha te tuhaa o te here i roto i “te ture a te Mesia”?

• E nafea tatou e nehenehe ai e faaite i to tatou here i te Atua e te taata-tupu?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 19]

E ture papaihia i nia i na pǎpǎ ofai ta te mau Iseraela

[Hohoˈa i te api 20]

Tei roto te ture a te Atua i te aau o te mau Kerisetiano

[Hohoˈa i te api 22]

Sonia e te hoê tamahine no Sénégal i te tairururaa mataeinaa 2004