Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tamau i te haere mai ia Iesu Mesia

A tamau i te haere mai ia Iesu Mesia

A tamau i te haere mai ia Iesu Mesia

“O tei parau e, te ati ra oia [i te Atua], e faaau oia i to ˈna iho haerea e mai to [Iesu] atoa ra haerea e tia ˈi.”—IOANE 1, 2:6.

1, 2. Eaha te auraa e tiatonu maite ia Iesu?

 “A HORO tamau maite ai i teie nei hororaa i mua ia tatou nei,” ta te aposetolo Paulo ïa i papai, “ma te tiatonu maite to tatou mata ia Iesu, i te [Tumu rahi] e te Faaoti i to tatou faaroo.” (Hebera 12:1, 2; MN) E titau te peeraa i te huru oraraa haapao maitai ia tiatonu maite tatou ia Iesu Mesia.

2 Te taˈo o te reo tumu no “tiatonu maite,” mai tei faaohipahia i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano, e “e ara maite ïa ma te ore e neneva,” “e fariu ê te mata i te hoê mea no te hiˈo i te tahi atu mea,” “e haapao maitai noa.” Te na ô ra te hoê buka e: “Ia ore te taata horo Heleni i nia i te tahua e ara maite i te hororaa e te fa ta ˈna e tapapa ra, e ia hiˈo oia i te taata e mataitai maira, e taupupu ta ˈna hororaa. Mai tera atoa no te Kerisetiano.” E nehenehe te faanevaneva e haafifi i ta tatou haereraa i mua i te pae varua. E mea tia ia tiatonu maite tatou ia Iesu Mesia. E eaha ïa ta tatou e tiai ra i te Tumu rahi? Te parau Heleni i hurihia ei “tumu rahi,” e “aratai rahi ïa o te rave i te upoo no te mau mea atoa e o te horoa ïa i te hiˈoraa.” E titau te tiatonu-maite-raa ia Iesu i te peeraa i to ˈna hiˈoraa.

3, 4. (a) E titau te haereraa mai ia Iesu Mesia i te aha ia tatou? (b) Eaha te mau uiraa e au ia tatou ia ara maite?

3 “O tei parau e, te ati ra oia [i te Atua], e faaau oia i to ˈna iho haerea e mai to [Iesu] atoa ra haerea e tia ˈi,” ta te Bibilia ïa e parau ra. (Ioane 1, 2:6) E mea tia ia ati tatou i te Atua ma te haapao i ta Iesu mau parau, aore ra faaueraa, mai ia ˈna i haapao i ta to ˈna Metua.—Ioane 15:10.

4 No reira, e titau te haereraa mai ia Iesu e ia hiˈopoa maite tatou ia ˈna ei Aratai rahi e ia pee maite tatou i to ˈna mau taahiraa. Teie te mau uiraa faufaa ia hiˈopoahia i roto i teie tuhaa: E nafea te Mesia e aratai ai ia tatou i teie mahana? E nafea te peeraa i to ˈna huru haerea e ohipa ˈi i nia ia tatou? Eaha te mau maitai e noaa mai ia ati atu i te hiˈoraa o ta Iesu Mesia i vaiiho mai?

E nafea te Mesia e aratai ai i ta ˈna mau pǐpǐ

5. Hou to ˈna maueraa i te raˈi, eaha ta Iesu i fafau i ta ˈna mau pǐpǐ?

5 Hou oia a maue ai i te raˈi, ua fa mai Iesu Mesia i faatiahia i ta ˈna mau pǐpǐ e ua horoa na ratou i te hoê ohipa faufaa. Ua parau oia e: “E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ.” I taua taime ra ua fafau atoa te Aratai rahi e ei pihai iho oia ia ratou a rave ai ratou i taua ohipa ra, i te na ôraa e: “E inaha, tei pihai atoa iho vau ia outou, e tae noa ˈtu i te hopea o teie nei ao.” (Mataio 28:19, 20) E nafea Iesu Mesia e vai ai i pihai iho i ta ˈna mau pǐpǐ i teie tau o te hopea o teie nei ao, aore ra te faanahoraa o te mau mea?

6, 7. E nafea Iesu e aratai ai ia tatou na roto i te ravea o te varua moˈa?

6 Ua parau Iesu e: “Na te [tauturu] . . . , na te [varua moˈa] ra, o ta te Metua e tono mai ma to ˈu nei iˈoa ra, na ˈna e haapii mai ia outou i te mau mea atoa; e e faaite faahou mai hoi ia outou i te mau parau atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.” (Ioane 14:26; MN) I teie mahana, te aratai nei e te faaitoito nei te varua moˈa e tonohia ra i te iˈoa o Iesu, ia tatou. Te haamaramarama nei oia ia tatou i te pae varua e te tauturu nei ia tatou ia taa i “te mau mea hohonu atoa a te Atua ra.” (Korinetia 1, 2:10) Hau atu â, “ta te [varua] e faatupu ra,” o te mau huru maitatai a te Atua ïa o ‘te [aroha], te oaoa, te hau, te faaoromai, te [aau maitai], te maitai, te faaroo, te [mǎrû], te hitahita ore.’ (Galatia 5:22, 23; MN) Maoti te varua moˈa e nehenehe ai tatou e faahotu i teie mau huru maitatai.

7 A haapii ai tatou i te mau Papai e a tutava ˈi i te faaohipa i ta tatou e haapii ra, e tauturu mai te varua o Iehova ia rahi noa to tatou paari, haroaroaraa, maramarama, ite, ite maite, e te ite i te feruri. (Maseli 2:1-11, MN) E tauturu atoa te varua moˈa ia tatou ia faaoromai i te mau faahemaraa e ati. (Korinetia 1, 10:13; Korinetia 2, 4:7; Philipi 4:13, MN) Te aˈohia ra te mau Kerisetiano ia ‘tamâ hua ia ratou iho i te mau viivii atoa o te tino e te varua, ma te faatupu hua i te maitai.’ (Korinetia 2, 7:1) E nehenehe mau anei tatou e ora ia au i te mau titauraa o te moˈaraa, aore ra viivii ore, a te Atua aita anaˈe te tauturu a te varua moˈa? Te hoê ravea o ta Iesu e faaohipa nei no te aratai ia tatou i teie mahana, o te varua moˈa ïa, ta te Atua ra o Iehova i faatia i ta ˈna Tamaiti ia faaohipa.—Mataio 28:18.

8, 9. E nafea te Mesia e faaohipa ˈi i “te tavini haapao maitai e te paari” no te horoa i te aratairaa?

8 E hiˈo anaˈe i te tahi atu ravea a te Mesia no te aratai i te amuiraa i teie mahana. No nia i to ˈna vairaa mai e te hopea o te faanahoraa o te mau mea, ua na ô Iesu e: “O vai hoi te tavini haapao maitai e te paari, ta to ˈna ra fatu i faatavana i to ˈna utuafare ei hopoi atu i ta ratou maa i te hora mau ra? E ao to te reira tavini, to tei roohia mai e to ˈna ra fatu te na reira ra. Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, e faariro oia ia ˈna ei tiaau i te mau taoˈa atoa na ˈna ra.”—Mataio 24:3, 45-47.

9 O Iesu Mesia te “fatu.” O te pǔpǔ o te mau Kerisetiano faatavaihia i te fenua nei te “tavini.” E hopoia na te pǔpǔ o te tavini te haapaoraa i te mau faufaa a Iesu i te fenua nei e te horoaraa i te maa varua i te tau mau. O te hoê pǔpǔ iti tiaau aravihi no roto mai i te “tavini haapao maitai e te paari” te mau melo o te Tino aratai, e ohipa ra ei tia no tera pǔpǔ o te tavini. Te tiaau ra ratou i te ohipa pororaa i te Basileia na te ao atoa nei e te horoaraa i te maa varua i te taime tano. Mea na reira te Mesia e aratai ai i te amuiraa na roto i te arai o te “tavini haapao maitai e te paari” i faatavaihia e te varua e to ˈna Tino aratai.

10. Mai te aha to tatou huru i nia i te mau matahiapo, e no te aha?

10 Te tahi atu â faaiteraa o te aratairaa a te Mesia, o te “[mau ô] taata” ïa—te mau matahiapo Kerisetiano, aore ra tiaau. Ua haapaohia ratou ‘no te [faatitiaifaroraa] i te feia moˈa i te ohipa [taviniraa], no te [paturaa] i te tino o te Mesia ra.’ (Ephesia 4:8, 11, 12; MN) Te na ô ra te Hebera 13:7 no nia ia ratou e: “E haamanaˈo i to outou mau aratai, o tei parau mai ia outou i te parau a te Atua, e pee atu i to ratou faaroo, ma te manaˈo maite i te hopea o ta ratou parau.” E rave te mau matahiapo i te upoo i roto i te amuiraa. I te mea e te pee ra ratou i te Mesia ra o Iesu, e au ïa ia peehia to ratou faaroo. (Korinetia 1, 11:1) E nehenehe tatou e faaite i to tatou mauruuru no te faanahoraa o te mau matahiapo ma te faaroo e te auraro i teie “mau ô taata.”—Hebera 13:17.

11. Na roto i teihea mau ravea e aratai ai te Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ i teie mahana, e eaha te auraa e haere mai ia ˈna?

11 Oia, te aratai ra Iesu Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ i teie mahana na roto i te varua moˈa, “te tavini haapao maitai e te paari,” e te mau matahiapo o te amuiraa. No te haere mai te Mesia, e titauhia ia taa ia tatou ta ˈna huru aratairaa e ia auraro tatou i te reira. Te titau atoa ra te reira e ia pee tatou i to ˈna huru haerea. “I parauhia ˈi . . . outou,” ta te aposetolo Petero ïa i papai, “i pohe atoa hoi te Mesia iho no outou; e ua vaiiho hoi i te haapaoraa [aore ra hiˈoraa] na outou, ia pee outou i to ˈna taahiraa avae.” (Petero 1, 2:21) E nafea te peeraa i te hiˈoraa tia roa o Iesu e ohipa ˈi i nia ia tatou?

Ia vai faito noa ia faaohipahia te mana

12. Eaha te tuhaa o te hiˈoraa o te Mesia e mea faufaa roa iho â no te mau matahiapo i roto i te amuiraa?

12 Noa ˈtu e ua horoa to ˈna Metua i te mana aita e faaauraa na Iesu, ua vai faito noa oia i roto i te faaohiparaa i te reira. E mea tia “ia itea” te taatoaraa—te mau tiaau iho â râ—‘to ratou mǎrû e te taata atoa ra.’ (Philipi 4:5; Timoteo 1, 3:2, 3) I te mea e e maa mana tei horoahia na ratou i roto i te amuiraa, e mea faufaa roa ia pee te mau matahiapo i te taahiraa avae o te Mesia ia faaohipa ratou i te reira.

13, 14. E nafea te mau matahiapo e nehenehe ai e pee i te Mesia a faaitoito ai ratou ia vetahi ê ia tavini i te Atua?

13 Ua haapao maitai Iesu i te mau taotiaraa o ta ˈna mau pǐpǐ. Aita oia i titau hau atu i tei maraa ia ratou i te horoa. (Ioane 16:12) Ma te ore e faahepo ia ratou, ua faaitoito Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia rave i te hinaaro o te Atua ma te ‘faaitoito hua.’ (Luka 13:24) Ua na reira oia ma te rave i te upoo e ma te haaputapû i to ratou aau. Hoê â huru no te mau matahiapo i teie mahana, aita ratou e faahepo ra ia vetahi ê ia tavini i te Atua ma te faahaama anei aore ra ma te faahapa ia ratou. Te faaitoito nei râ te mau matahiapo ia ratou ia tavini ia Iehova ma te hinaaro ia ˈna e ia Iesu, e ma te aroha i to ratou atoa taata-tupu.—Mataio 22:37-39.

14 Aita Iesu i faaohipa hua i te mana i horoahia ˈtu ia ˈna ma te faatere i te oraraa o te taata. Aita atoa oia i haamau i te mau ture aveia naea ore e te ture e rave rahi roa. E turai o ˈna ia vetahi ê ma te haaputapû i to ratou aau i te mau faaueraa tumu i muri mai i te mau ture i horoahia e Mose, o ta ˈna ïa huru raveraa. (Mataio 5:27, 28) Ma te pee ia Iesu Mesia, eita te mau matahiapo e haamau i ta ratou iho mau ture etaeta aore ra e onoono i nia i to ratou iho mau manaˈo. No nia i te faaahuraa e te faaneheneheraa aore ra te faafaaearaa e te faaanaanataeraa, e tutava te mau matahiapo i te haaputapû i to ratou aau ma te faahiti i te mau faaueraa tumu a te Atua, mai tei papaihia i roto i te Mika 6:8; Korinetia 1, 10:31-33; e te Timoteo 1, 2:9, 10.

E faaite anaˈe i te aumauiui e e faaore anaˈe i te hapa

15. Mai te aha to Iesu huru i nia i te mau hapa a ta ˈna mau pǐpǐ?

15 Ua vaiiho mai te Mesia i te hoê hiˈoraa na tatou ia pee no nia i ta ˈna huru haaraa i mua i te mau hapa e hara a ta ˈna mau pǐpǐ. A hiˈo na i na tupuraa e piti i te po hopea a parahi ai oia ei taata i te fenua nei. I muri aˈe i te taeraa ˈtu i Getesemane, “ua aratai atoa ˈtura [Iesu] ia Petero, e ia Iakobo, e ia Ioane” e ua parau ia ratou e “ara.” I muri iho, “haere atura oia i mua iti iho, tipapa ihora i raro i te repo, pure ihora.” Ia hoˈi mai oia, e “roohia mai te taoto ra ratou.” Mai te aha to Iesu huru? Ua na ô oia e: “Ua tia hoi i te varua e paruparu râ to te tino.” (Mareko 14:32-38) Aita oia i aˈo etaeta ia Petero, ia Iakobo e ia Ioane, ua faaite râ oia i te aumauiui! I taua noâ po ra, ua huna o Petero ia Iesu e toru taime. (Mareko 14:66-72) Mai te aha to Iesu huru i nia ia Petero i muri aˈe? “Ua tia mau â te Fatu i nia, e ua faaite mai ia Simona [Petero].” (Luka 24:34) “I itea oia Kepha,” ta te Bibilia ïa e parau ra, “e i te ahuru ma piti i muri aˈe.” (Korinetia 1, 15:5) Aita oia i inoino aˈe, ua faaore râ Iesu i te hapa a te aposetolo tatarahapa e ua haapuai ia ˈna. I muri aˈe, ua horoa Iesu i te mau hopoia rahi na Petero.—Ohipa 2:14; 8:14-17; 10:44, 45.

16. E nafea tatou e nehenehe ai e haere mai ia Iesu ia inoino to tatou mau hoa o te faaroo ia tatou aore ra ia haa ma te tano ore i nia ia tatou?

16 Ia inoino to tatou mau hoa o te faaroo ia tatou aore ra ia haa ratou ma te tano ore i nia ia tatou no te huru tia ore hoi o te taata, eiaha atoa anei tatou e faaite i te aumauiui e i te faaore i te hapa mai ia Iesu? Ua faaitoito Petero i to ˈna mau hoa o te faaroo e: “Ei aau tahi to outou atoa, i te aroha-atoa-raa, ei aroha taeae ra, ei aau mǎrû, ei aau taua; eiaha e tahoo atu i te ino i te ino, e te faaino i te faaino, ei mea ê râ, ei haamaitai ta outou; ua itea hoi e o te mea ïa i parauhia ˈi outou ia noaa ia outou te maitai.” (Petero 1, 3:8, 9) E nafea tatou ia ore te tahi atu taata e haa mai ia Iesu, ma te ore e faaite i te aumauiui aore ra e faaore i te hapa? I reira atoa e mea titauhia ia tutava tatou i te pee ia Iesu e i te faaite i te hoê â huru e to ˈna.—Ioane 1, 3:16.

A tuu na mua i te mau faufaa a te Basileia

17. Na te aha e faaite e ua tuu Iesu i te raveraa i te hinaaro o te Atua i te parahiraa matamua i roto i to ˈna oraraa?

17 E tuhaa ˈtu â e mea tia ia haere tatou mai ia Iesu Mesia. O te faaiteraa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua te mea faufaa roa ˈˈe i roto i to Iesu oraraa. I muri aˈe i te pororaa i te vahine no Samaria i pihai iho i te oire o Sikara i Samaria, ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Teie ta ˈu maa, o te haapao i to ˈna hinaaro o to tei tono mai ia ˈu nei, e te faaoti i ta ˈna ohipa.” (Ioane 4:34) Ua turu te raveraa i te hinaaro o to ˈna Metua ia Iesu; ua riro te reira mai te maa maitai, o te faaoaoa e te faaitoito ia ˈna. E hopoi mai anei te peeraa ia Iesu ma te tiatonu noa i nia i te raveraa i te hinaaro o te Atua, i te hoê oraraa e ere i te mea oaoa e te mauruuru mau?

18. Eaha te mau haamaitairaa e itehia ia faaitoitohia te mau tamarii ia rave i te taviniraa taime taatoa?

18 Ia faaitoito te mau metua i ta ratou mau tamarii ia rave i te taviniraa taime taatoa, e noaa ia ratou iho e to ratou atoa huaai e rave rahi haamaitairaa. Ua faaitoito te hoê metua tane i ta ˈna na maehaa tamaroa e piti ia haamau ei fa na raua te taviniraa pionie mai to raua tamariiriiraa mai â. I te otiraa ta raua haapiiraa, ua riro iho â na maehaa ei pionie. Ma te feruriruri i te mau oaoa ta ˈna i ite ei faahopearaa, ua papai teie metua tane e: “Aita ta mâua na tamaroa i faainoino ia mâua. Ma te mauruuru, e nehenehe mâua e parau e, ‘Te tamarii ra, e tufaa ïa no ǒ ia Iehova ra.’” (Salamo 127:3) E nafea te mau tamarii e maitai ai ia tapi i te taviniraa taime taatoa? Te na ô ra te hoê metua vahine e pae tamarii e: “Ua tauturu te taviniraa pionie i ta ˈu mau tamarii atoa ia haafatata ˈtu â ia Iehova, ua haamaitai i ta ratou mau peu maitatai i te pae haapiiraa, ua haapii ia ratou e nafea ia faaohipa i to ratou taime ma te paari e ia tuu na mua i te mau mea pae varua i roto i to ratou oraraa. Noa ˈtu e ua titauhia ia rave ratou paatoa e rave rahi tauiraa, aita hoê aˈe o ratou i tatarahapa i te eˈa o ta ratou i maiti i te pee.”

19. E mea tia ia feruri te feia apî ma te paari i teihea mau opuaraa no a muri aˈe?

19 E te feia apî, eaha ta outou mau opuaraa no a muri aˈe? Te tutava ra anei outou i te faaaravihi ia outou no te tahi toroa? Aore ra te haa ra anei outou no te ohipa i roto i te taviniraa taime taatoa? “E ara ia tia to outou haerea, eiaha mai ta te ite ore ra, mai ta te feia ite râ,” o ta Paulo ïa i aˈo, “ma te faaherehere maite i te taime, no te mea e anotau ino teie.” Te na ô faahou ra oia e: “E eiaha to outou ei manaˈo ore, ia ite râ outou i to te Fatu ra [o Iehova] hinaaro.”—Ephesia 5:15-17.

Ia ore tatou e taiva

20, 21. Mea nafea to Iesu taiva-ore-raa, e e nafea tatou e nehenehe ai e pee i to ˈna taiva ore?

20 No te haere mai Iesu, e mea tia ia pee tatou i to ˈna taiva ore. No nia i to Iesu taiva ore, te parau ra te Bibilia e: “O te huru ïa oia no te Atua, e aore oia i parau e haru toroa ia faito atoa oia i te Atua, haapae atura râ i to ˈna iho, rave atura i to te tavini ra huru, i te fanauraa mai ma te huru o te taata nei. E no te mea oia i itea mai te taata nei i te huru, ua faahaehaa oia ia ˈna iho, i te haapao-maite-raa e tae noa ˈtura i te pohe i te [pou haamauiuiraa].” Ua paturu Iesu ma te taiva ore i to Iehova mana arii ma te auraro i to te Atua hinaaro no ˈna. Ua auraro oia e tae roa ˈtu i te pohe i nia i te hoê pou haamauiuiraa. E mea tia ‘ia hoê atoa o tatou huru aau’ e ia auraro ma te taiva ore i te raveraa i to te Atua hinaaro.—Philipi 2:5-8; MN.

21 Ua taiva ore atoa Iesu i ta ˈna mau aposetolo haapao maitai. Noa ˈtu to ratou mau paruparu e huru tia ore, ua aroha, aore ra here, Iesu ia ratou “e tae noa ˈtura i te hopea ra.” (Ioane 13:1) Eiaha atoa tatou e vaiiho i te mau huru tia ore o to tatou mau taeae e turai ia tatou ia pee i te hoê haerea faahapa.

A ati atu i te hiˈoraa ta Iesu i vaiiho mai

22, 23. Eaha te mau haamaitairaa ia ati atu i te hiˈoraa ta Iesu i vaiiho mai?

22 Ei taata tia ore, eita iho â ta tatou e nehenehe e taahi na nia roa i te mau taahiraa avae o to tatou Hiˈoraa tia roa. E nehenehe râ tatou e tutava i te pee maite i to ˈna taahiraa. No te na reira, e mea tia ia taa e ia auraro tatou i ta Iesu huru aratairaa e ia pee maite i te hiˈoraa o ta ˈna i vaiiho mai.

23 Ma te riro ei feia e pee i te Mesia, e hopoi mai te reira e rave rahi haamaitairaa. E auraa to tatou oraraa e te oaoa roa ˈtu â no te mea te haapao maitai ra tatou i te raveraa i te hinaaro o te Atua eiaha i to tatou iho. (Ioane 5:30; 6:38) E manaˈo haava mâ to tatou. E riro to tatou haerea ei hiˈoraa maitai. Ua titau manihini Iesu i te feia atoa i haa rahi e i teiaha i te hopoia ia haere ia ˈna ra e ia tamahanahanahia to ratou nephe. (Mataio 11:28-30, MN) Ia pee tatou i to Iesu hiˈoraa, e nehenehe atoa tatou e tamahanahana ia vetahi ê na roto i ta tatou amuimuiraa. E tamau anaˈe ïa i te haere mai ia Iesu.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• E nafea te Mesia e aratai ai i ta ˈna mau pǐpǐ i teie mahana?

• E nafea te mau matahiapo e nehenehe ai e pee i te aratairaa a te Mesia ia faaohipa ratou i to ratou mana no ǒ mai i te Atua ra?

• E nafea tatou e nehenehe ai e pee i te hiˈoraa o Iesu i to ˈna haaraa i mua i ta vetahi ê mau hapa?

• E nafea te feia apî e nehenehe ai e tuu na mua i te mau faufaa a te Basileia?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 19]

Te tauturu nei te mau matahiapo ia tatou ia pee i te aratairaa a te Mesia

[Hohoˈa i te mau api 20, 21]

E te mau taurearea, eaha ta outou e opua ra ia fanaˈo outou i te hoê oraraa Kerisetiano hoona?