Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“E ara”—ua tae i te hora faautuaraa!

“E ara”—ua tae i te hora faautuaraa!

“E ara”—ua tae i te hora faautuaraa!

Ua niuhia teie tumu parau haapiiraa i nia i te buka rairai E ara! i mahiti i te mau tairururaa mataeinaa i tupu i te ao nei i te matahiti 2004/2005.

“E ara, aore hoi outou i ite i te hora e tae mai ai to outou Fatu.”—MATAIO 24:42.

1, 2. Ua faaau Iesu i to ˈna haerea mai ma te tano i te aha?

 EAHA ta outou e rave ia ite outou e e eiâ te hahaere ra e te tomo ra i roto i te mau fare i to outou tuhaa oire? No te paruru i to outou utuafare here e ta outou mau taihaa, e ara e e haapao maitai ïa outou. Inaha, eita te hoê eiâ e hapono i te hoê rata no te faaara e te haere mai ra oia. Eita râ oia e maniania e e faaara mai ia haere mai oia.

2 E rave rau taime to Iesu faaohiparaa i te mau raveraa a te hoê eiâ ei faahohoˈaraa. (Luka 10:30; Ioane 10:10) No nia i te mau ohipa e tupu i te roaraa o te anotau hopea e o te tupu hou to ˈna haerea mai e faautua, ua horoa Iesu i teie faaararaa: “E teie nei, e ara, aore hoi outou i ite i te hora e tae mai ai to outou Fatu. Ua ite râ outou e, ahiri te taata fare i ite i te hora e tae mai ai te eiâ, e riro oia i te ara, e ore e vaiiho noa i to ˈna fare ia vavahi-noa-hia na.” (Mataio 24:42, 43) No reira Iesu i faaau ai i to ˈna haerea mai i te haerea mai o te hoê eiâ—ma te faaara ore.

3, 4. (a) Eaha te titauhia no te pee i ta Iesu faaararaa no nia i to ˈna haerea mai? (b) Eaha te tahi nau uiraa e hiti mai?

3 Ua tano te faahohoˈaraa, no te mea aita e taata i ite i te taio mahana tia e haere mai ai Iesu. Na mua ˈtu, i roto i taua noâ parau tohu ra, ua parau Iesu e: “Area te reira mahana e te reira hora, e ore roa te hoê e ite, e ore hoi te mau melahi o te raˈi; maori râ o tau Metua anaˈe ra.” (Mataio 24:36) No reira Iesu i faaitoito ai i te feia e faaroo ra ia ˈna: “Ia parahi ineine noa outou.” (Mataio 24:44) Ua ineine te feia o te pee i ta Iesu faaararaa, a faaite ai ratou i te haerea maitai, noa ˈtu eaha te taime e haere mai ai oia e faatupu i ta Iehova faautuaraa.

4 E hiti mai te tahi nau uiraa faufaa: No te feia o teie nei ao noa anei te faaararaa a Iesu, aore ra e mea tia atoa ia “ara” te mau Kerisetiano mau? No te aha e mea ru ai ia “ara,” e eaha te auraa o te reira?

Te hoê faaararaa no vai?

5. Mea nafea tatou i ite ai e o te mau Kerisetiano mau tei faaarahia ia “ara”?

5 E parau mau iho â e e riro te haerea mai o te Fatu mai te haerea mai o te eiâ no te feia o teie nei ao, o te ore e tâuˈa i te faaararaa no nia i te ati i mua nei. (Petero 2, 3:3-7) E no te mau Kerisetiano mau ïa? Teie ta te aposetolo Paulo i papai i to ˈna mau hoa Kerisetiano: “Ua ite papu . . . outou iho, e te haere maira taua mahana o te Fatu ra, mai te haerea mai o te eiâ i te po ra.” (Tesalonia 1, 5:2) Ua papu maitai i roto i to tatou feruriraa e ‘te haere maira te mahana o te Fatu ra o Iehova.’ Te auraa anei râ e aita e faufaa roa ia ara tatou? A tapao na e o ta ˈna mau pǐpǐ ta Iesu i parau e: “Ei te hora manaˈo-ore-hia e outou na e tae mai ai te Tamaiti a te taata nei.” (Mataio 24:44) Na mua ˈtu, a faaitoito ai oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia titau noa i te Basileia, ua faaara Iesu: “Ia vai ineine â outou; no te mea ei te hora manaˈo-ore-hia e outou na e tae mai ai te Tamaiti a te taata nei.” (Luka 12:31, 40) E ere anei i te mea maramarama e o ta ˈna mau pǐpǐ ta Iesu e manaˈo ra ia ˈna i faaara: “E ara”?

6. No te aha e titauhia ˈi ia “ara” tatou?

6 No te aha e titauhia ˈi ia “ara” e ia “vai ineine â” tatou? Teie ta Iesu i faataa: “Toopiti pue taata i roto i te aua ra; e riro te tahi, e ora ˈtu te tahi. Toopiti vahine i te taviriraa i te mule; e riro te tahi, e ora ˈtu te tahi.” (Mataio 24:40, 41) E “ora ˈtu” te feia o te vai ineine ia mou te ao paieti ore. E “riro” te tahi atu i te haamouraa no te mea ua tapi noa ratou ma te miimii i to ratou iho huru oraraa. Peneiaˈe ua maramarama na tera mau taata, aita râ ratou i ara.

7. I te mea e aita tatou i ite afea te hopea e tae mai ai, eaha ta tatou e nehenehe e rave?

7 Maoti te ite-ore-raa i te mahana tia e mou ai teie nei faanahoraa tahito e nehenehe ai tatou e faaite e te tavini nei tatou i te Atua ma te manaˈo turai viivii ore. No te aha hoi? Peneiaˈe mea atea â te hopea ia hiˈohia. Te vahi peapea, ua vaiiho te tahi mau Kerisetiano tei manaˈo mai tera i to ratou itoito rahi no te taviniraa a Iehova, ia iti mai. I to tatou pûpûraa ia tatou, ua faaite hoi tatou ia tatou iho ma te pipiri ore ia Iehova no te tavini ia ˈna. Ua taa i te feia i ite ia Iehova e eita te faaiteraa i te itoito rahi i te taime hopea e haamaere ia ˈna. E hiˈo oia eaha to roto i te aau.—Samuela 1, 16:7.

8. E nafea te here ia Iehova e turai ai ia tatou ia ara?

8 No te mea te here mau ra tatou ia Iehova, e ite tatou i te oaoa rahi roa ˈˈe i roto i te raveraa i to ˈna hinaaro. (Salamo 40:8; Mataio 26:39) E e hinaaro tatou e tavini ia Iehova e a muri noa ˈtu. Eita te faufaaraa o tera haamaitairaa e iti mai no te mea noa e titauhia ia tiai rii â tatou. Te mea faufaa roa ˈˈe, ia ara tatou no te mea e riro te mahana o Iehova ei ohipa faufaa i roto i te tupuraa o ta ˈna opuaraa. E turai to tatou hinaaro mau e faaoaoa i te Atua, ia tatou ia faaohipa i te mau aˈoraa o ta ˈna Parau e ia tuu i to ˈna Basileia i te parahiraa matamua i roto i to tatou oraraa. (Mataio 6:33; Ioane 1, 5:3) E hiˈo mai tatou e nafea te araraa ia ohipa i nia i ta tatou mau faaotiraa e rave e to tatou huru oraraa i te mau mahana atoa.

Te haere nei to outou oraraa ihea?

9. No te aha e mea ru ai ia taa i te feia o teie nei ao te auraa o to tatou tau?

9 Mea rahi te taata i teie mahana e farii nei e te tupu pinepine nei te mau fifi rahi e te mau ohipa riaria, e aita paha ratou e mauruuru ra i te aveia o to ratou iho huru oraraa. Teie râ, ua ite anei ratou i te auraa mau o te mau tupuraa na te ao nei? Ua taa anei ia ratou e te ora nei tatou i “te hopea o teie nei ao”? (Mataio 24:3) Ua ite anei ratou e te tapao nei te parareraa o te mau haerea miimii, te haavî uˈana, e te paieti ore atoa i teie tau mai te “anotau hopea”? (Timoteo 2, 3:1-5) E mea ru ia taa ia ratou te auraa o teie mau mea atoa e ia feruri e te haere ra to ratou oraraa ihea.

10. Ia aha tatou e tia ˈi no te ite papu e te ara nei tatou?

10 E o tatou? I te mau mahana atoa e faaotiraa ta tatou e rave no nia anei i ta tatou ohipa, to tatou ea, to tatou utuafare, e ta tatou haamoriraa. Ua ite tatou eaha ta te Bibilia e parau ra, e te faaitoito nei tatou i te faaohipa i te reira. No reira, e mea maitai ia ui tatou ia tatou iho: ‘Ua vaiiho anei au i te mau tapitapi o te oraraa ia faahahi ê ia ˈu? Te vaiiho ra anei au i te mau philosophia e te huru feruriraa o teie nei ao ia faaoti i ta ˈu mau maitiraa e rave?’ (Luka 21:34-36; Kolosa 2:8) E mea faufaa roa ia tamau tatou i te faaite e te tiaturi ra tatou ia Iehova ma to tatou aau atoa e aita tatou e tiaturi ra i to tatou iho maramarama. (Maseli 3:5) Mea na reira e ‘mau maite ai ia tatou te ora mau’—te ora mure ore i roto i te ao apî a te Atua.—Timoteo 1, 6:12, 19, MN.

11-13. Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai na roto i tei tupu (a) i te tau o Noa? (b) i te tau o Lota?

11 Mea rahi te hiˈoraa faaara i roto i te Bibilia o te nehenehe e tauturu ia tatou ia ara. A hiˈo na i te ohipa i tupu i te tau o Noa. Na mua roa ˈˈe, ua hiˈo maitai te Atua e ua horoahia te faaararaa. Taa ê roa râ ia Noa e to ˈna utuafare, aita te taata i ite, aore ra i tâuˈa. (Petero 2, 2:5) Teie hoi ta Iesu i parau: “Mai tei te anotau ra ia Noa ra, oia atoa te [vairaa] mai o te Tamaiti a te taata nei. Mai tei te anotau i mua iho i te diluvi ra, te amu ra ratou i te maa e te inu ra, te faaipoipo ra e te horoa ra ia faaipoipohia, e tae roa aˈera i te mahana i tomo ai Noa i roto i te pahi; aore roa i ite, e roohia noa ihora ratou e te diluvi, pau roa ˈtura ratou; oia atoa te [vairaa] mai o te Tamaiti a te taata nei.” (Mataio 24:37-39; MN) Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai? Mai te peu e te vaiiho nei tatou i te mau tapitapi o teie nei ao—tae noa ˈtu i te mau ohipa matauhia o te oraraa—ia mono i te mau ohipa pae varua ta te Atua e faaitoito maira ia tuu i te parahiraa matamua, e mea tia ia feruri maitai tatou i to tatou huru oraraa.—Roma 14:17.

12 A manaˈo atoa na i te tau o Lota. I te pae materia, mea ruperupe te oire o Sodoma, i reira Lota e to ˈna utuafare e faaea ˈi, i te pae morare râ mea ino roa ïa. Ua tono Iehova i ta ˈna nau melahi e haamou i te oire. Ua faaue nau melahi ia Lota e to ˈna utuafare ia faarue ia Sodoma e eiaha e hiˈo i muri. Faaitoitohia e nau melahi, ua faarue ratou i te oire. Area te vahine a Lota ra, ua manaˈonaˈo noa ïa i to ˈna faaearaa i Sodoma. Ma te faaroo ore, ua hiˈo oia i muri, e ua pohe oia no te reira. (Genese 19:15-26) I roto i te hoê parau tohu, ua faaara Iesu e: “E haamanaˈo i te vahine a Lota.” Te faaroo ra anei tatou i tera faaararaa?—Luka 17:32.

13 Ua ora mai te feia i faaroo i ta te Atua mau faaararaa, mai ia Noa e to ˈna utuafare e ia Lota e ta ˈna nau tamahine. (Petero 2, 2:9) A feruriruri ai tatou i te faaararaa i roto i teie nau hiˈoraa, te faaitoito-atoa-hia ra tatou e te poroi o te faaoraraa i roto no te mau hoa o te parau-tia. E faaî te reira i to tatou aau i te tiaturiraa papu e e tupu te parau fafau a te Atua no nia i “te raˈi apî e te fenua apî” i reira ‘te parau-tia e vai mau ai.’—Petero 2, 3:13.

‘Ua tae i te hora faautuaraa’!

14, 15. (a) Eaha “te hora” faautuaraa? (b) Eaha te auraa ‘e mǎtaˈu i te Atua, e faahanahana ˈtu ia ˈna’?

14 A ara ˈi tatou, eaha ta tatou e nehenehe e tiai? Te faataa rarahi ra te buka Apokalupo i te mau taahiraa e tupu riirii ai te opuaraa a te Atua. Mea faufaa roa ïa ia pee tatou i tei parauhia no te vai ineine. Te faataa ra te parau tohu ma te oraora i te mau ohipa e tupu i “te mahana o te Fatu,” tei haamata i to te Mesia faateronoraahia i nia i te raˈi i te matahiti 1914. (Apokalupo 1:10) Te faaite maira te Apokalupo i te hoê melahi o tei horoahia ˈtu “te evanelia e tia i te vairaa ra ei pororaa ˈtu.” Te pii hua ra oia e: “A mǎtaˈu i te Atua, e faahanahana ˈtu ia ˈna; ua tae hoi i te hora faautuaraa na ˈna ra.” (Apokalupo 14:6, 7) E tau poto taua “hora” faautuaraa ra; o te faahitiraa e te tupuraa atoa o te mau faautuaraa tei faataahia i roto i taua parau tohu ra. Te ora nei tatou i taua tau ra.

15 I teie nei, hou te hora faautuaraa e hope ai, te aˈohia ra tatou: “A mǎtaˈu i te Atua, e faahanahana ˈtu ia ˈna.” Eaha ïa te auraa? Ia turai ïa te mǎtaˈu maitai i te Atua ia tatou ia haapae i te ino e tia ˈi. (Maseli 8:13) Ia faahanahana tatou i te Atua, e faaroo tatou ia ˈna ma te faatura rahi. Eita tatou e ohipa noa a ore atu ai e taio tamau i ta ˈna Parau, te Bibilia. Eita tatou e haafaufaa ore i ta ˈna aˈoraa e haere i te mau putuputuraa Kerisetiano. (Hebera 10:24, 25) E poihere tatou i te fanaˈoraa taa ê e poro i te parau apî maitai o te Basileia Mesia o te Atua e e na reira tatou ma te itoito rahi. E tiaturi tatou ia Iehova i te mau taime atoa e ma to tatou aau atoa. (Salamo 62:8) A farii ai tatou e o Iehova te Arii o te ao taatoa, e faahanahana tatou ia ˈna ma te auraro noa ia ˈna ei Arii o to tatou oraraa. Te mǎtaˈu e te faahanahana mau ra anei outou i te Atua mai tera?

16. No te aha e nehenehe ai e parau e ua faautua-ê-na-hia o Babulonia Rahi tei faahitihia i roto i te Apokalupo 14:8?

16 Te faataa râ te Apokalupo pene 14 i te tahi atu â mau ohipa e tupu i roto i te hora faautuaraa. Te faahitihia ra na mua o Babulonia Rahi, te hau emepera o te ao atoa o te haapaoraa hape: “Ua pee maira te tahi melahi i muri iho, i te na ôraa e, Ua mairi e, ua mairi taua oire rahi ra, o Babulonia.” (Apokalupo 14:8) Oia, ia au i te hiˈoraa a te Atua, ua mairi ê na o Babulonia Rahi. I te matahiti 1919, ua tiamâ mai ta Iehova mau tavini faatavaihia i te faatîtîraa a te mau haapiiraa e peu a Babulonia, o tei faatere i te taata e te nunaa ehia tausani matahiti i te maoro. (Apokalupo 17:1, 15) Ua tia ˈtura ia ratou ia turu i te haamoriraa mau. Mai reira mai â te raveraahia te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua e ati aˈe te fenua nei.—Mataio 24:14.

17. Eaha te titauhia no te haere ê mai i rapae ia Babulonia Rahi?

17 E tuhaa ˈtu â to te faautuaraa a te Atua ia Babulonia Rahi. Ua fatata oia i te haamou-roa-hia. (Apokalupo 18:21) Ua tano maitai te Bibilia i te aˈoraa i te taata i te mau vahi atoa e: “A haere ê mai na outou i rapae [ia Babulonia Rahi], . . . ia ore outou ia riro ei rave atoa i ta ˈna ra mau hara.” (Apokalupo 18:4, 5) E nafea tatou e haere ê mai ai i rapae ia Babulonia Rahi? E titauhia hau atu i te tâpû-noa-raa i te mau taairaa atoa e te haapaoraa hape. Te vai nei te mana o Babulonia i roto e rave rahi oroa e peu tumu matauhia, i roto i te huru faatia noa o te ao i te morare ore, i roto i te patururaa i te faaanaanataeraa tei taaihia i te peu tahutahu, e e rave rahi atu â. No te ara, e mea faufaa roa ia haapapu tatou i roto i ta tatou mau ohipa e te mau hinaaro atoa o to tatou aau, e ua faarue roa mau â tatou ia Babulonia Rahi.

18. Ia au i tei faataahia i roto i te Apokalupo 14:9, 10, te haapao maitai ra te mau Kerisetiano e ara ra i te aha?

18 I roto i te Apokalupo 14:9, 10, te faataahia ra te tahi atu tuhaa o “te hora faautuaraa.” Te na ô ra te tahi atu melahi e: “O te haamori i te puaa e to ˈna ra hohoˈa, e tei ia ˈna te tapao tei nia i to ˈna rae, e aore ïa, tei te rima; e inu ïa oia i te uaina faariri a te Atua ra.” No te aha? “Te puaa e to ˈna ra hohoˈa,” e taipe ïa o te faatereraa a te taata, aita hoi e farii nei i to Iehova mana arii. Te haapao maitai nei te mau Kerisetiano e ara ra eiaha ratou iho e hema aore ra e tapaohia, i roto i to ratou haerea aore ra ta ratou ohipa, mai te mea ra e e tîtî ratou na te feia e patoi ra i te farii i te mana arii hau ê o te Atua mau ra o Iehova. Ua ite te mau Kerisetiano e ua haamau-ê-na-hia te Basileia o te Atua i nia i te raˈi, e faaore te reira i te mau faatereraa atoa a te taata, e e vai te reira e a muri noa ˈtu.—Daniela 2:44.

Eiaha e haamoe e e tau ru teie!

19, 20. (a) A haere noa ˈtu ai tatou i te anotau hopea roa, e nehenehe tatou e tiaturi e e tamata Satani i te aha? (b) Eaha ta tatou faaotiraa papu e tia ˈi?

19 A haere noa ˈtu ai tatou i te anotau hopea roa, e puai noa ˈtu â te faaheporaa e te faahemaraa. A ora noa ˈi tatou i roto i teie nei faanahoraa tahito e a faaruru noa ˈi tatou i to tatou iho huru tia ore, te roohia nei tatou i te maˈi, te matahiti rahi, te pohe o tei herehia, te mau huru aau mauiui, te inoino no te tâuˈa ore i ta tatou mau tutavaraa e poro i te Parau a te Atua, e e rave rahi atu â. Eiaha tatou e haamoe e e hinaaro roa Satani e faaohipa i te mau faaheporaa ta tatou e faaruru nei no te turai ia tatou ia faarue—ia faaea i te poro i te parau apî maitai aore ra i te faaohipa i te mau ture aveia a te Atua. (Ephesia 6:11-13) E ere teie i te taime no te haamoe e e tau ru ta tatou e ora nei!

20 Ua ite Iesu e e faahepo-rahi-hia tatou ia faarue, no reira oia i aˈo mai ai: “E ara, aore hoi outou i ite i te hora e tae mai ai to outou Fatu.” (Mataio 24:42) E hiˈo maitai anaˈe ïa teihea roa tatou i roto i te tereraa o te tau. E haapao maitai anaˈe i te mau marei a Satani o te nehenehe e turai ia tatou ia faataupupu aore ra ia faarue. E faaoti papu anaˈe e poro i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua ma te itoito rahi e te opua maite atu â. Oia mau, e haamanaˈo anaˈe e e tau ru teie a pee ai tatou i ta Iesu faaararaa: “E ara.” Ia na reira tatou, e faahanahana tatou ia Iehova e e fanaˈo tatou i ta ˈna mau haamaitairaa mure ore.

E nafea outou e pahono ai?

• Mea nafea tatou i ite ai e o te mau Kerisetiano mau ta Iesu i faaara ia “ara”?

• Eaha te mau hiˈoraa faaara i roto i te Bibilia e nehenehe e tauturu ia tatou ia “ara”?

• Eaha te hora faautuaraa, e te aˈohia ra tatou ia aha hou te reira e hope ai?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 23]

Ua faaau Iesu i to ˈna haerea mai i te haerea mai o te hoê eiâ

[Hohoˈa i te api 25]

E faaoti papu anaˈe e poro ma te itoito rahi e te opua maite atu â