Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E haerea faaroo, e ere i te haerea ite mata!

E haerea faaroo, e ere i te haerea ite mata!

E haerea faaroo, e ere i te haerea ite mata!

‘E haerea faaroo to tatou, e ere i te haerea ite mata.’—KORINETIA 2, 5:7.

1. Eaha te faaite ra e e haerea faaroo to te aposetolo Paulo, e ere i te haerea ite mata?

 TEI te matahiti 55 T.T. tatou. Ua mairi fatata e 20 matahiti i to te hoê taata haamani ino i te mau Kerisetiano o Saulo te iˈoa fariiraa i te Kerisetianoraa. A mairi ai te tau, aita oia i faatia ia iti aore ra ia paruparu to ˈna faaroo i te Atua. Noa ˈtu e aita o ˈna i ite mata i te mau mea o te raˈi, ua tapea maite oia i to ˈna faaroo. I to ˈna papairaa i te mau Kerisetiano faatavaihia i tiaturi e ora i nia i te raˈi, ua parau ïa te aposetolo Paulo e: ‘E haerea faaroo to tatou, e ere i te haerea ite mata.’—Korinetia 2, 5:7.

2, 3. (a) E nafea tatou e faaite ai e e haerea faaroo to tatou? (b) Eaha te auraa o te haerea ite mata?

2 E titau te haerea faaroo ia tiaturi roa tatou i to te Atua aravihi no te aratai i to tatou oraraa. E mea tia ia papu roa ia tatou e ua ite mau oia eaha te mea maitai roa ˈˈe no tatou. (Salamo 119:66) A rave ai tatou i te mau faaotiraa i roto i te oraraa e a haa ˈi ia au i te reira, e haapao tatou i “te mau mea aore e hiˈohia nei.” (Hebera 11:1) To roto i te reira “te raˈi apî e te fenua apî” i fafauhia. (Petero 2, 3:13) Te haerea ite mata, i te tahi aˈe pae, o te tapiraa ïa i te hoê oraraa e faatere-noa-hia ra e te mau mea o ta tatou e taa ra na roto i to tatou mau tumu ite mai te iteraa, faarooraa, hâuˈaraa, tamataraa, e te fafaraa. Mea atâta te reira no te mea e nehenehe te reira e aratai ia tatou ia tâuˈa ore roa i te hinaaro o te Atua.—Salamo 81:12; Koheleta 11:9.

3 Noa ˈtu e no te “nǎnǎ iti” tatou e te tiaturiraa no te raˈi, aore ra no te mau “mamoe ê atu,” e te tiaturiraa no te fenua, e mea tia ia haapao maite tatou taitahi i te aˈoraa e haerea faaroo to tatou, e e ere i te haerea ite mata. (Luka 12:32; Ioane 10:16) E hiˈo anaˈe e nafea te peeraa i teie aˈoraa faaurua e paruru ai ia tatou ia hema i “te navenave poto noa o te [hara],” i te marei o te nounou taoˈa, e te haamoeraa i te hopea o teie faanahoraa o te mau mea. E hiˈopoa atoa tatou i te mau fifi atâta o te haerea ite mata.—Hebera 11:25; MN.

Te patoiraa i “te navenave poto noa o te hara”

4. Eaha ta Mose i maiti, e no te aha?

4 A feruri na i te oraraa o ta Mose, te hoê tamaiti a Amerama, i nehenehe e fanaˈo. Ua paari oia i rotopu i te huaai hui arii o Aiphiti i tahito ra, e nehenehe e noaa ia Mose te puai, te faufaa, e te mana. Ua nehenehe Mose e feruri e: ‘Ua haapii-maitai-hia vau i te paari hau ê o Aiphiti, e e mana vau i te parau e te ravea aore ra ohipa. Ia faaea vau i rotopu i te utuafare o te arii, e nehenehe au e faaohipa i to ˈu tiaraa no te maitai o to ˈu mau taeae Hebera e haavîhia ra!’ (Ohipa 7:22) Ua maiti râ o Mose i te “rave atoa i te pohe i te amuiraa i te taata no te Atua ra.” No te aha? Eaha tei turai ia Mose ia faarue i te mau mea atoa o ta Aiphiti i pûpû atu? Te pahono ra te Bibilia e: ‘No te faaroo i faarue ai Mose i Aiphiti, aore i mǎtaˈu i te riri o te arii ra; itoito maite atura oia i te hiˈoraa ˈtu i te Atua, i [T]ei ore e itea ia hiˈo ra.’ (Hebera 11:24-27; MN) Ua tauturu to Mose faaroo i ta Iehova haamaitairaa papu no te parau-tia, ia ˈna ia patoi i te hara e te mau mea navenave poto noa.

5. E nafea to Mose hiˈoraa e faaitoito mai ai?

5 E pinepine tei mua atoa tatou i te mau faaotiraa fifi e mea tia ia ravehia no nia i te mau tumu parau mai teie: ‘E mea tia anei ia faarue au i te tahi mau huru raveraa aore ra peu matauhia o te ore e tano roa i te mau faaueraa tumu bibilia? E mea tia anei ia farii au i te hoê ohipa e fanaˈoraa materia paha o te haafifi râ i to ˈu haereraa i mua i te pae varua?’ Te faaitoito maira te hiˈoraa o Mose eiaha tatou e rave i te tahi mau maitiraa o te faaite ra i te hiˈoraa poto noa o teie ao; e mea tia râ ia tiaturi tatou i te paari hiˈoraa atea o “Tei ore e itea ia hiˈo”—te Atua ra o Iehova. Mai ia Mose, ia poihere tatou i to tatou auhoaraa e o Iehova hau atu i ta to teie nei ao e pûpû mai.

6, 7. (a) Mea nafea Esau i te faaiteraa e mea au aˈe na ˈna te haerea ite mata? (b) Eaha te hiˈoraa faaararaa e itehia ra i ǒ Esau?

6 Mea taa ê o Mose ia Esau, te hoê tamaiti a te patereareha ra o Isaaka. Mea au aˈe na Esau e haamâha oioi i to ˈna hinaaro. (Genese 25:30-34) “No te mea aita oia i haafaufaa i te mau mea moˈa,” ua horoa Esau i ta ˈna tufaa matahiapo “i te amuraa maa hoê ra.” (Hebera 12:16, MN) Aita oia i feruri e nafea ta ˈna faaotiraa e hoo i ta ˈna tufaa matahiapo, e ohipa ˈi i nia i to ˈna taairaa e o Iehova aore ra eaha te mau faahopearaa ta ta ˈna ohipa e hopoi mai i nia i to ˈna huaai. Ua ere oia i te hiˈoraa pae varua. Ua tapo oia i to ˈna mata i nia i te mau parau fafau faufaa rahi a te Atua, ma te hiˈo faufaa ore i te reira. E haerea ite mata to ˈna, e ere i te haerea faaroo.

7 E hiˈoraa faaararaa o Esau no tatou i teie mahana. (Korinetia 1, 10:11) Ia rave tatou i te mau faaotiraa, rahi anei aore ra iti, eiaha e vaiiho ia tatou ia faahemahia e te faatianianiraa a te ao a Satani, e parau ra e mea tia ia noaa oioi ia outou te mea o ta outou e hinaaro. E mea maitai ia ui tatou ia tatou iho: ‘Te itehia ra anei te mau huru mai to Esau i roto i ta ˈu mau faaotiraa? Ia tapi au i ta ˈu e hinaaro i teie nei, te auraa anei, te tuu ra vau i te mau faufaa pae varua i te piti o te parahiraa? Te haafifi ra anei ta ˈu mau maitiraa i to ˈu auhoaraa e te Atua e i ta ˈu utua maitai no a muri aˈe? Eaha te huru hiˈoraa o ta ˈu e horoa ra no vetahi ê?’ Mai te peu e te faaite ra ta tatou mau maitiraa e te haafaufaa ra tatou i te mau mea moˈa, e haamaitai Iehova ia tatou.—Maseli 10:22.

Te aperaa i te marei o te nounou taoˈa

8. Eaha te faaararaa i horoahia i te mau Kerisetiano no Laodikea, e no te aha tatou e anaanatae ai i te reira?

8 I roto i te hoê faaiteraa i horoahia i te aposetolo Ioane i te pae hopea o te senekele matamua, ua faatae Iesu Mesia i faahanahanahia i te hoê poroi i te amuiraa e vai ra i Laodikea, i Asia Iti. E poroi faaararaa te reira no nia i te nounou taoˈa. Noa ˈtu e e mea ona i te pae materia, ua topatari te mau Kerisetiano no Laodikea i te pae varua. Aita ratou i tamau i te haere ma te faaroo, ua vaiiho râ ratou i te mau taoˈa materia ia haapoiri i to ratou hiˈoraa pae varua. (Apokalupo 3:14-18) Hoê â faahopearaa ta te nounou taoˈa e faatupu i teie mahana. E haaparuparu te reira i to tatou faaroo a faaea ˈtu ai tatou i te ‘horo tamau maite i te hororaa’ no te ora. (Hebera 12:1) Ia ore tatou e ara, e nehenehe te mau “mea e navenave ai” e faaiti roa i ta tatou mau ohipa pae varua e a “apǐapǐ” roa ˈi.—Luka 8:14.

9. E nafea te mauruuru i te maa pae varua e paruru ai ia tatou?

9 Te hoê ravea o te parururaa pae varua, o te mauruuru ïa, eiaha râ i te faaohipa hua i teie ao e te onaraa tatou iho i te pae materia. (Korinetia 1, 7:31; Timoteo 1, 6:6-8) Ia haere tatou ma te faaroo, e eiaha ma te ite mata, e ite tatou i te oaoa i roto i teie nei paradaiso pae varua. A rave ai tatou i te maa pae varua maitai, aita anei tatou e turaihia ra ia ‘himene hua i te oaoa aau ra’? (Isaia 65:13, 14) Hau atu â, mea au na tatou ta tatou amuimuiraa i te feia e faaite ra i te hotu a te varua o te Atua. (Galatia 5:22, 23, MN) Auê te faufaa roa no tatou ia ite i te oaoa e te tamahanahana o ta Iehova e horoa maira i te pae varua!

10. Eaha te mau uiraa e mea maitai ia ui ia tatou iho?

10 Teie te tahi mau uiraa e mea maitai ia ui ia tatou iho: ‘Eaha te parahiraa o te mau taoˈa materia i roto i to ˈu oraraa? Te faaohipa ra anei au i ta ˈu mau faufaa materia no te ora i te hoê oraraa navenave aore ra no te turu i te haamoriraa mau? Eaha te faaoaoa roa ˈˈe ia ˈu? O te haapiiraa bibilia anei e te auhoaraa i te mau putuputuraa Kerisetiano, aore ra te mau hopea hebedoma ma te ore e rave i te mau hopoia Kerisetiano? Te faanaho ra anei au e rave rahi hopea hebedoma no te faaanaanataeraa aita râ vau e faaohipa ra i taua taime ra no te taviniraa e te tahi atu mau ohipa taaihia i te haamoriraa viivii ore?’ Te haerea faaroo, o te haa-tamau-raa ïa i roto i te ohipa pororaa i te Basileia, ma te tiaturi roa i te mau parau fafau a Iehova.—Korinetia 1, 15:58.

Te haamanaˈoraa e te fatata maira te hopea

11. E nafea te haerea faaroo e tauturu ai ia tatou ia haamanaˈo e te fatata maira te hopea?

11 E tauturu te haerea faaroo ia tatou ia ape mau i te mau manaˈo pae tino e e mea atea roa te hopea aore ra eita iho â e tae mai. Taa ê atu i te feia feaa o te tâhitohito ra i te parau tohu o te Bibilia, te haroaroa ra tatou e nafea te mau tupuraa o te ao nei e tuati ai i ta te Parau a te Atua i tohu no to tatou tau. (Petero 2, 3:3, 4) Ei hiˈoraa, aita anei te huru feruriraa e te haerea o te rahiraa o te taata e faaite papu ra e te ora nei tatou i te “anotau hopea”? (Timoteo 2, 3:1-5) Maoti te mata o te faaroo, te ite ra tatou e e ere te mau tupuraa apî o te ao i te aamu o te na nia iho noa. Ua riro râ te reira ei tuhaa o ‘te tapao o te [vairaa] mai o te Mesia e te hopea o teie nei ao.’—Mataio 24:1-14; MN.

12. Mea nafea te mau parau a Iesu i papaihia i roto i te Luka 21:20, 21 i te tupuraa i te senekele matamua?

12 E hiˈo anaˈe i te hoê ohipa i tupu i te senekele matamua o to tatou tau o te tuati ra i to tatou anotau. A parahi ai oia i te fenua nei, ua faaara o Iesu Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Ia hiˈo . . . outou ia Ierusalema i te haaatiraahia e te nuu, ua fatata ïa to ˈna pau ia ite mai outou. Te feia i parahi i Iudea ra, a maue i nia i te mouˈa i reira, e to roto i te oire ra, a haere i rapae.” (Luka 21:20, 21) Ei faatupuraa i teie parau tohu, ua haaati te nuu Roma arataihia e Cestius Gallus ia Ierusalema i te matahiti 66 T.T. Ua faarue taue noa râ te nuu, ma te horoa i te faaararaa e te ravea no te mau Kerisetiano i reira ‘ia maue i nia i te mouˈa.’ I te matahiti 70 T.T., ua hoˈi mai te nuu Roma, ua aro i te oire o Ierusalema, e ua vavahi i to ˈna hiero. Te faataa ra o Josèphe e ua hau atu i te hoê mirioni ati Iuda i pohe, e e 97 000 i afai-tîtî-hia. Ua tae mai te haavaraa a te Atua i nia i taua faanahoraa ati Iuda ra o te mau mea. Ua ora mai te feia haerea faaroo i pee i te faaararaa a Iesu i te ati.

13, 14. (a) Eaha te mau ohipa e fatata i te tupu? (b) No te aha e titauhia ˈi ia vai ara tatou i te tupuraa o te parau tohu o te Bibilia?

13 Hoê â atoa mea e fatata ra i te tupu i to tatou anotau. E ohipa te mau melo o te mau Nunaa Amui no te faatupu i te haavaraa a te Atua. Mai te nuu Roma o te senekele matamua i opuahia no te tapea maite i te Pax Romana (te hau Roma), ua opuahia te mau Nunaa Amui o teie tau no te riro ei mauhaa faahau. Noa ˈtu e ua tutava te nuu Roma i te faatupu i te oraraa hau e ati aˈe te ao matauhia i tera tau, ua riro ratou ei haapau ia Ierusalema. Oia atoa i teie tau, te faaite ra te mau parau tohu bibilia e e hiˈo te mau nuu faehau i roto i te mau Nunaa Amui i te haapaoraa ei tuhaa faahuehueraa e e ohipa ratou no te haamou ia Ierusalema o teie tau—te Amuiraa faaroo Kerisetiano—e oia atoa te toea o Babulonia Rahi. (Apokalupo 17:12-17) Oia, ua fatata te haamouraa o te hau emepera o te ao atoa o te haapaoraa hape.

14 E tapao te pauraa o te haapaoraa hape i te haamataraa o te ati rahi. I te pae hopea o te ati rahi, e haamouhia te toea o te mau tuhaa o teie faanahoraa ino o te mau mea. (Mataio 24:29, 30; Apokalupo 16:14, 16) Ei haerea faaroo to tatou, e vai ara tatou i te tupuraa o te parau tohu o te Bibilia. Eita tatou e haavarehia i te manaˈoraa e e mauhaa te tahi faanahoraa haamauhia e te taata mai te mau Nunaa Amui ta te Atua e faaohipa no te hopoi mai i te hau e te ino ore mau. No reira, eiaha anei ïa to tatou huru oraraa e faaite i to tatou tiaturi papu e “ua fatata te mahana rahi o Iehova”?—Zephania 1:14.

Mea atâta anei te haerea ite mata?

15. Noa ˈtu to ratou iteraa i ta te Atua haamaitairaa, ua topa te nunaa o Iseraela i roto i teihea marei?

15 Te faaite ra te mau ohipa i tupu i Iseraela i tahito ra i te mau fifi atâta o te vaiihoraa i te haerea ite mata ia haaparuparu i te faaroo taitahi. Noa ˈtu to ratou iteraa i na ati ahuru i faahaehaa i te mau atua hape o Aiphiti e i muri iho i to ratou faaoraraa maere mau mai roto mai i te miti Uteute, ua hamani te mau Iseraela faaroo ore i te hoê kafa auro e ua haamata i te haamori i te reira. Ua faaoromai ore ratou e ua fiu ratou i te tiai ia Mose, o ‘tei maoro i te haere mai i raro mai nia mai i te mouˈa.’ (Exodo 32:1-4) Ua turai te faaoromai ore ia ratou ia haamori i te hoê idolo ite-mata-hia. Ua faaino to ratou haerea ite mata ia Iehova e ua haapohehia ‘fatata e toru tausani taata.’ (Exodo 32:25-29) Auê te peapea ia rave te hoê taata haamori ia Iehova, i teie mahana, i te mau faaotiraa e faaite ra e ua faarue oia ia Iehova e aita o ˈna e tiaturi ra i to ˈna aravihi no te faatupu i ta ˈna mau parau fafau!

16. Mea nafea te mau Iseraela i te haavareraahia e te mau huru rapaeau?

16 Ua haafifi te mau huru rapaeau i te mau Iseraela i roto i te tahi atu mau tuhaa. Ua faataiâ te haerea ite mata ia ratou i mua i to ratou mau enemi. (Numera 13:28, 32; Deuteronomi 1:28) Ua turai te reira ia ratou ia aimârô i to Mose mana no ǒ mai i te Atua ra e ua amuamu no to ratou huru oraraa. Ua aratai taua ereraa i te faaroo ra ia au aˈe ratou ia Aiphiti faaterehia e te mau demoni i te Fenua tǎpǔhia. (Numera 14:1-4; Salamo 106:24) Auê paha Iehova i te mauiui i to ˈna iteraa i te tura ore rahi a to ˈna nunaa no to ratou Arii ite-ore-hia!

17. Na te aha i turai i te mau Iseraela ia faarue i te aratairaa a Iehova i to Samuela tau?

17 I te tau â o te peropheta Samuela, ua topa te nunaa o Iseraela i haamaitaihia i roto i te marei o te haerea ite mata. Ua haamata te nunaa i te hinaaro i te hoê arii o ta ratou e nehenehe e ite mata. Noa ˈtu e ua faaite Iehova e o oia to ratou Arii, aita i ravai te reira no te turai ia ratou ia haere ma te faaroo. (Samuela 1, 8:4-9) I roto i to ratou iho fifi, ua faarue maamaa ratou i te aratairaa tia a Iehova, mea au aˈe râ na ratou ia riro mai te mau fenua tapiri.—Samuela 1, 8:19, 20.

18. Eaha ta tatou nehenehe e haapii no nia i te mau fifi atâta o te haerea ite mata?

18 Ei tavini a Iehova o teie tau, te poihere nei tatou i to tatou taairaa maitai e te Atua. Te hinaaro ru nei tatou e haapii e e faaohipa i roto i to tatou oraraa i te mau haapiiraa faufaa o te tau tahito. (Roma 15:4) I to te mau Iseraela haereraa ma te ite mata, ua moe ia ratou e na te Atua i aratai ia ratou na roto i te arai o Mose. Mai te peu e eita tatou e ara, e nehenehe atoa tatou e haamoe e na te Atua ra o Iehova e te Mose Rahi, o Iesu Mesia e aratai nei i te amuiraa Kerisetiano i teie mahana. (Apokalupo 1:12-16) E mea tia ia ara tatou ia hiˈo ma te manaˈo taata i te tuhaa o te faanahonahoraa a Iehova i te fenua nei. Ia na reira tatou, e nehenehe e tupu mai te hoê feruriraa ohumu e te hoê ereraa i te mauruuru no te mau tia a Iehova e oia atoa no te maa pae varua no ǒ mai i “te tavini haapao maitai e te paari.”—Mataio 24:45.

A faaoti papu e haere ma te faaroo

19, 20. Eaha ta outou i faaoti papu i te rave, e no te aha?

19 Te na ô ra te Bibilia e: “E ere . . . i te taata anaˈe ra ta tatou e to nei o te feia hau atoa râ, e te mana, e te mau tavana o teie nei ao pouri, e te mau varua iino i te reva nei.” (Ephesia 6:12) O Satani te Diabolo to tatou enemi rahi. Ta ˈna fa, o te faainoraa ïa i to tatou faaroo ia Iehova. Eita oia e haamoe i te tahi noa ˈˈe huru faahemaraa o te nehenehe e haapiˈo i ta tatou faaotiraa e tavini i te Atua. (Petero 1, 5:8) Na te aha e paruru ia tatou i te haavare o te huru rapaeau o te faanahoraa a Satani? E haerea faaroo to tatou; e ere i te haerea ite mata! Na te tiaturi e te tiai i ta Iehova mau parau fafau e paruru ia tatou i te ‘haaparari pahi noa i to tatou faaroo.’ (Timoteo 1, 1:19) No reira, e faaoti papu anaˈe ïa i te tamau i te haere ma te faaroo, ma te tiaturi roa i ta Iehova haamaitairaa. E ia tamau â tatou i te pure ia nehenehe tatou e ora i te mau mea atoa e fatata i te tupu.—Luka 21:36.

20 A haere ai tatou ma te faaroo, eiaha râ ma te ite mata, e Hiˈoraa faahiahia roa ta tatou. “I pohe . . . te Mesia iho no outou,” ta te Bibilia ïa e parau ra, “e ua vaiiho hoi i te [hoê hiˈoraa] na outou, ia pee [maite] outou i to ˈna taahiraa avae.” (Petero 1, 2:21; MN) E hiˈopoa te tumu parau i muri nei e nafea tatou e nehenehe ai e tamau i te haere mai ia ˈna.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha ta outou i haapii na roto i na hiˈoraa o Mose raua Esau no nia i te haerea faaroo, e ere i te haerea ite mata?

• Eaha te hoê ravea no te ape i te nounou taoˈa?

• E nafea te haerea faaroo e tauturu ai ia tatou ia ape i te manaˈo e mea atea roa te hopea?

• No te aha mea atâta ˈi te haerea ite mata?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 13]

E haerea faaroo to Mose

[Hohoˈa i te api 14]

E pinepine anei te mau faaanaanataeraa i te tapea ia outou i te atea ê i te mau ohipa teotaratia?

[Hohoˈa i te api 16]

E nafea te haapao-maitai-raa i te Parau a te Atua e paruru ai ia outou?