Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E te mau metua—eaha ta outou e hinaaro no ta outou mau tamarii no a muri aˈe?

E te mau metua—eaha ta outou e hinaaro no ta outou mau tamarii no a muri aˈe?

E te mau metua—eaha ta outou e hinaaro no ta outou mau tamarii no a muri aˈe?

‘Te mau taata apî e te mau paretenia o te haamaitai i te iˈoa o Iehova.’—SALAMO 148:12, 13.

1. Eaha ta te mau metua e haapeapea no ta ratou mau tamarii?

 O VAI ïa metua e ore e haapeapea no te oraraa no a muri aˈe o ta ratou mau tamarii? Mai te taime a fanau mai ai te hoê tamarii—aore ra na mua ˈˈe atoa—e haamata te mau metua i te haapeapea no to ˈna maitai. Mea oraora maitai anei o ˈna a muri aˈe? E rahi maitai mai anei oia? A paari mai ai te tamarii, e haapeapearaa ê atu te tupu mai. I te rahiraa o te taime, e hinaaro noa te mau metua i te mea maitai roa ˈˈe no ta ratou mau tamarii.—Samuela 1, 1:11, 27, 28; Salamo 127:3-5.

2. No te aha e rave rahi metua i teie mahana e hinaaro roa ˈi ia fanaˈo ta ratou mau tamarii i te hoê oraraa maitai ia paari mai ratou?

2 I roto râ i te ao o teie tau, mea fifi no te mau metua ia horoa i te mea maitai roa ˈˈe na ta ratou mau tamarii. E rave rahi metua tei û i te mau taime fifi—te mau tamaˈi, te mau arepurepuraa poritita, te mau fifi i te pae faaravairaa faufaa, te mau pepe i te pae tino aore ra o te aau, e te vai ra ˈtu â. Parau mau, te hinaaro mau ra ratou eiaha ta ratou mau tamarii ia û atoa i te reira. I te mau fenua ona, e ite paha te mau metua i te mau tamaiti e te mau tamahine a to ratou mau hoa e fetii ia manuïa i roto i te ohipa e te oraraa. No reira ratou e manaˈo ai e mea tia ia rave ratou i tei maraa ia ratou ia nehenehe atoa ta ratou mau tamarii e ite i te hoê oraraa huru fanaˈo e te papu—te hoê oraraa maitai—ia paari mai ratou.—Koheleta 3:13.

E maiti i te hoê oraraa maitai

3. Ua maiti te mau Kerisetiano i te aha?

3 Mai te mau pǐpǐ a Iesu Mesia, ua maiti te mau Kerisetiano i te pûpû i to ratou oraraa na Iehova. Ua pee ratou i ta Iesu parau: “Ia hinaaro te taata i te pee mai ia ˈu ra, e faarue oia ia ˈna iho, a rave ai i tana [pou haamauiuiraa] i te mau mahana atoa, a pee mai ai ia ˈu.” (Luka 9:23; MN; 14:27; MN) E titau iho â te hoê oraraa Kerisetiano i te haapaeraa ia ˈna iho. E ere râ i te hoê oraraa veve e te ati. E oraraa oaoa râ e te mauruuru—e oraraa maitai—o te titau hoi ia horoa, e mai ta Iesu i parau, “e mea maitai i te horoa ˈtu i te rave mai.”—Ohipa 20:35.

4. Eaha ta Iesu i faaue i ta ˈna mau pǐpǐ e imi?

4 I ora na te taata i to Iesu tau i roto i te mau tupuraa fifi roa. Hau atu i te imi i te ora, ua faaruru atoa ratou i te faatereraa etaeta a to Roma e te hopoia haavî a te feia faaroo faatia ture o taua tau ra. (Mataio 23:2-4) Ua vaiiho râ e rave rahi o tei faaroo i te parau no nia ia Iesu i ta ratou iho mau tapiraa—to ratou mau toroa atoa—e ua riro ei pǐpǐ na ˈna. (Mataio 4:18-22; 9:9; Kolosa 4:14) Te haafifi ra anei taua mau pǐpǐ ra ia ratou iho e to ratou oraraa no a muri aˈe? A tapao na i ta Iesu i parau: “Te taata atoa no to ˈu nei iˈoa i faarue ai i te fare, e te mau taeae, e te mau tuahine, e te metua tane, e te metua vahine, e te vahine iho, e te tamarii, e te fenua, e hanere atu ïa ta ˈna e noaa, e e roaa ia ˈna te ora mure ore.” (Mataio 19:29) Ua haapapu Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e ua ite te Metua i te raˈi i to ratou mau hinaaro. No reira oia i faaue ai ia ratou: “E mata na . . . outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou.”—Mataio 6:31-33.

5. Eaha te manaˈo o te tahi mau metua i ta Iesu haapapuraa e e tiai te Atua i ta ˈna mau tavini?

5 Hoê â huru te tupuraa i teie mahana. Ua ite Iehova i to tatou mau hinaaro, e ua papu atoa i te feia e haapao ra na mua i te mau faufaa a te Basileia i roto i to ratou oraraa, te feia iho â râ i roto i te taviniraa taime taatoa, e e tiai oia ia ratou. (Malaki 3:6, 16; Petero 1, 5:7) Te feaa ra râ te manaˈo o te tahi mau metua i roto i taua tuhaa ra. I te hoê pae, e hinaaro ratou e ite i ta ratou mau tamarii ia haere i mua i roto i te taviniraa a Iehova, a rave atu ai paha i te taviniraa taime taatoa i muri aˈe. I te tahi aˈe pae, ia hiˈohia te huru tupuraa i te pae faaravairaa faufaa e i te pae ohipa i roto i te ao i teie mahana, te manaˈo ra ratou e mea faufaa ia fanaˈo na mua te feia apî i te hoê haapiiraa maitai, ia noaa ia ratou te mau aravihi titauhia no te hoê ohipa maitai aore ra te tahi aˈe mea ta ratou e nehenehe e faaohipa ˈtu ia hinaarohia. E pinepine no tera mau metua, o te haapiiraa teitei te hoê haapiiraa maitai.

E faaineine no a muri aˈe

6. Eaha te “haapiiraa teitei” i roto i teie tumu parau?

6 Mea ê te faanahoraa haapiiraa i tera e i tera fenua. I te Hau Amui ei hiˈoraa, e pûpû te mau fare haapiiraa a te hau 12 matahiti haapiiraa tumu. Ia oti, e nehenehe te mau piahi e maiti e haere i te haapiiraa tuatoru aore ra i te haapiiraa teitei e maha ˈtu â matahiti aore ra hau atu, a noaa ˈtu ai ta ratou parau tuite tuatoru aore ra a ô atu ai i te haapiiraa no te toroa rapaauraa, te ture, te îîte, e te vai ra ˈtu â. O tera huru haapiiraa tuatoru te parauhia ra e “haapiiraa teitei” i roto i teie tumu parau. I te tahi aˈe pae, te vai ra te mau haapiiraa toroa taime poto o te horoa mai i te hoê parau toroa aore ra tuite no te tahi ohipa aore ra imiraa.

7. Te faaruru nei te mau piahi i teihea mau faaheporaa i te mau haapiiraa tuarua?

7 Te tereraa i teie mahana, oia ïa e faaineine te mau haapiiraa tuarua i te mau piahi no te haapiiraa teitei. No reira te rahiraa o tera mau haapiiraa e haafaufaa ˈi i te mau tumu parau haapiiraa ia fanaˈo te mau piahi i te mau nota maitatai i te mau hiˈopoaraa no te ô atu i te haapiiraa tuatoru, eiaha râ te mau tumu parau o te faaineine i te mau piahi no te rave i te ohipa. I teie mahana, te faahepo-rahi-hia ra te mau piahi tuarua e te mau orometua haapii, te feia aˈo, e te mau hoa haapiiraa ia titau i te tahi parahiraa i te mau haapiiraa tuatoru numera hoê, a tiaturi atu ai ratou e fanaˈo i te mau parau tuite o te nehenehe e iriti i te mau uputa no te mau ohipa faahiahia e te aufau-maitai-hia.

8. To mua te mau metua Kerisetiano i teihea mau maitiraa?

8 Ia aha ïa te mau metua Kerisetiano e tia ˈi? Parau mau, e hinaaro ratou ia manuïa ta ratou mau tamarii i te haapiiraa e ia noaa mai te mau aravihi faufaa roa no te fanaˈo i te tahi imiraa a muri aˈe. (Maseli 22:29) E mea tia anei râ ia vaiiho noa ratou i ta ratou mau tamarii ia pee i te feruriraa tataˈu no te haere i mua e no te manuïa i te pae materia? Teihea huru fa ta ratou e tuu ra i mua i ta ratou mau tamarii, na roto anei i te parau aore ra to ratou iho hiˈoraa? E rave puai roa te tahi mau metua i te ohipa e e faaherehere i te moni no te faahaere i ta ratou mau tamarii i te mau haapiiraa teitei. Ua ineine te tahi atu i te tarahu i te moni no tera fa. Teie râ, eita e nehenehe e faito noa i te hoo o taua faaotiraa ra na roto i te rahiraa moni e aufauhia. Eaha te hoo o te haereraa i te haapiiraa teitei i teie mahana?—Luka 14:28-33.

Te hoo o te haereraa i te haapiiraa teitei

9. Eaha te nehenehe e parau no nia i te hoo pae moni o te haapiiraa teitei i teie mahana?

9 Ia manaˈo tatou i te hoo, e manaˈo iho â ïa tatou i te mau haamâuˈaraa pae moni. I te tahi mau fenua, na te hau e aufau i te haapiiraa teitei, eita ïa te mau piahi aravihi e aufau i te mau haamâuˈaraa aore ra te mau haapiiraa. I te rahiraa râ o te mau fenua, mea moni te haapiiraa teitei e te moni noa ˈtura. Te na ô ra te hoê tumu parau o te hoê vea (New York Times) e: “Ua matauhia i te hiˈo i te haapiiraa teitei ei ravea e matara ˈi te mau fanaˈoraa taa ê. I teie mahana, te haapapu ra te reira i te taa-ê-raa i rotopu i te feia ona e te feia ona ore.” Te auraa ra, te riro oioi nei te haapiiraa teitei ei ao no te feia ona e te mana, o te tuu i ta ratou mau tamarii i reira ia riro atoa mai ratou ei feia ona e te mana o teie nei ao. E mea tia anei ia maiti te mau metua Kerisetiano i tera fa no ta ratou mau tamarii?—Philipi 3:7, 8; Iakobo 4:4.

10. Mea nafea te haapiiraa teitei i te taai-roa-raahia i te patururaa i teie nei faanahoraa o te mau mea?

10 I te mau vahi atoa e mea tamoni ore te haapiiraa teitei, te vai ra te mau titauraa. Ei hiˈoraa, te faaite ra te hoê vea (The Wall Street Journal) e i te hoê fenua i Asia Apatoa hitia o te râ, te faatere ra te hau i te hoê “haapiiraa faanahoraa pyramide o te turai ma te haama ore i te mau piahi numera hoê i nia i te faito hopea roa.” E “te faito hopea roa,” o te ôraa ˈtu ïa i roto i te mau fare haapiiraa teitei roa o te ao nei, mai na fare haapiiraa tuatoru no Oxford e no Cambridge i Beretane, na fare haapiiraa tuatoru teitei e vau i Marite, e te tahi atu. No te aha te hau e pûpû ai i te hoê porotarama roa mai tera? “No te paturu i te faaravairaa faufaa a te fenua,” ta te vea ïa e parau ra. Mea tamoni ore paha te haapiiraa, te hoo râ ta te mau piahi e aufau, o te hoê ïa oraraa niuhia i nia i te patururaa i teie nei faanahoraa o te mau mea. Tera te huru oraraa tapi-roa-hia i roto i teie nei ao, tera anei râ ta te mau metua Kerisetiano e hinaaro ra no ta ratou mau tamarii?—Ioane 15:19; Ioane 1, 2:15-17.

11. Eaha ta te mau titorotororaa e faaite ra no nia i te inu-hua-raa i te ava e te taatiraa morare ore i rotopu i te mau piahi tuatoru?

11 Te vai atoa ra te huru tupuraa. Ua atutu te parau e mea ohipa ino roa i te mau nohoraa tuatoru, mai te inu-hua-raa i te ava, te raveraa i te raau taero, te morare ore, te ohipa punu, te totoaraa i te mau piahi tae apî mai, e mea rahi atu â. A hiˈo na i te inu-hua-raa i te ava. No nia i te inuraa no te faataero, te na ô ra te hoê vea (New Scientist) e: “Fatata e 44 % o te mau [piahi tuatoru i Marite] te inu faataero hoê aˈe taime i roto i te hoê tau matauhia e piti hebedoma.” Tera atoa te fifi i rotopu i te feia apî i Auteralia, i Beretane, i Rusia, e i te tahi atu mau fenua. No nia i te taatiraa morare ore, e paraparau te mau piahi i teie mahana i te “taotoraa i te hoê noa po,” oia hoi ia au i te hoê titorotororaa a te hoê vea (Newsweek), “te hoê noa taatiraa—mai te aparaa e tae atu i te taotoraa—i rotopu i te tahi mau taata matau aita i opua e tauaparau i muri aˈe.” Ia au i te mau maimiraa, e 60 e tae atu i te 80 % o te mau piahi te rave nei i teie peu. “Mai te peu e e piahi tuatoru matauhia oe,” ia au i te hoê vahine maimi, “e na reira oe.”—Korinetia 1, 5:11; 6:9, 10.

12. Te faaruru ra te mau piahi tuatoru i teihea mau faateimaharaa?

12 Hau atu i te huru tupuraa ino, te vai ra te faateimaharaa a te mau ohipa haapiiraa e te mau hiˈopoaraa. Parau mau, e titauhia ia haapii e ia rave te mau piahi i ta ratou mau ohipa haapiiraa no te mau hiˈopoaraa. E hinaaro atoa paha vetahi i te hoê aˈe ohipa afa mahana a haere noa ˈi i te haapiiraa. E pau rahi to ratou taime e to ratou itoito i te reira. Eaha ïa te toe mai no te mau ohipa pae varua? Ia rahi atu â te faateimaharaa, eaha ta ratou e vaiiho? E tuu-noa-hia anei te mau faufaa a te Basileia i te parahiraa matamua, aore ra e tuuhia i te hiti? (Mataio 6:33) Te aˈo ra te Bibilia i te mau Kerisetiano: “E ara ia tia to outou haerea, eiaha mai ta te ite ore ra, mai ta te feia ite râ, ma te faaherehere maite i te taime, no te mea e anotau ino teie.” (Ephesia 5:15, 16) Auê te peapea e ua faarue vetahi i te faaroo no te hemaraa i te mau titauraa i to ratou taime e to ratou itoito aore ra i te hoê haerea tuati ore i te mau Papai i te haapiiraa!

13. Teihea mau uiraa e titauhia ia feruri te mau metua Kerisetiano?

13 Parau mau, e ere noa i te mau nohoraa tuatoru e itehia ˈi te morare ore, te haerea ino, e te mau faaheporaa. Mea rahi râ te taurearea o teie nei ao o te hiˈo nei i tera mau mea ei tuhaa matauhia e te fariihia o te oraraa i te mau nohoraa. E mea tia anei ia tuu noa ˈtu te mau metua Kerisetiano i ta ratou mau tamarii i roto i tera huru tupuraa e maha ˈtu â matahiti aore ra hau atu? (Maseli 22:3; Timoteo 2, 2:22) E hoona anei te faaûraa ˈtu i te reira no te mau maitai ta te feia apî e nehenehe e fanaˈo? E te mea faufaa roa ˈˈe, eaha te haapiihia i te feia apî ia tuu i te parahiraa matamua o to ratou oraraa? * (Philipi 1:10; Tesalonia 1, 5:21) E titauhia ia feruri maitai te mau metua i teie mau uiraa i roto i te pure, tae noa ˈtu i te fifi atâta e tono i ta ratou mau tamarii i te haapiiraa i te tahi atu oire aore ra fenua.

Eaha te tahi mau ravea mono?

14, 15. (a) Noa ˈtu te manaˈo rahi, eaha te aˈoraa bibilia e tano no teie tau? (b) Eaha te mau uiraa ta te feia apî e nehenehe e ui ia ratou iho?

14 Te manaˈo rahi i teie mahana, o te haereraa ïa i te haapiiraa tuatoru te ravea hoê roa e manuïa ˈi te feia apî. Eita râ te mau Kerisetiano e pee i tera manaˈo rahi, e pee râ ratou i te aˈoraa bibilia: “Eiaha e faaau faahou atu i teie nei ao, ia taui râ outou na roto i te faaapîraa i to outou maramarama, ia nehenehe outou iho e tamata eaha mau na te hinaaro o te Atua, te maitai, te au e te tia roa.” (Roma 12:2, MN) Eaha te hinaaro o te Atua no to ˈna mau taata, apî e ruhiruhia, i teie tau hopea roa? Ua faaitoito Paulo ia Timoteo e: “E faaitoito . . . oe i te mau mea atoa na, e faaoromai â i te ino, e rave i te ohipa a te haapii evanelia, e rave faahope roa i to toroa [aore ra taviniraa] na.” No tatou paatoa atoa teie mau parau i teie mahana.—Timoteo 2, 4:5.

15 Eiaha tatou e pee i te feruriraa nounou taoˈa o teie nei ao, ia “faaitoito” râ, aore ra ia tapea tatou i te aau paari—to tatou tiaraa pae varua. Mea apî anei outou, a ui ia outou iho: ‘Te tutava roa ra anei au i “te rave i ta ˈu taviniraa,” i te faaî i te mau titauraa no te riro ei tavini aravihi o te Parau a te Atua? Eaha ta ˈu mau opuaraa no te rave “faahope roa” i ta ˈu taviniraa? Ua feruri anei au e rave i te taviniraa taime taatoa ei toroa?’ E uiraa fifi teie, ia ite iho â râ outou i te tahi atu feia apî e tapi ra i te mau fa miimii, e ‘imi ra i te maitai rahi’ o te aratai atu i te hoê oraraa faahiahia no a muri aˈe i to ratou manaˈo. (Ieremia 45:5) No reira te mau metua Kerisetiano e horoa ˈi ma te paari na ta ratou mau tamarii mai to ratou nainairaa mai â, i te hoê huru tupuraa e haapiiraa maitai pae varua.—Maseli 22:6; Koheleta 12:1; Timoteo 2, 3:14, 15.

16. E nafea te mau metua Kerisetiano e nehenehe ai e horoa ma te paari i te huru tupuraa pae varua e tano no ta ratou mau tamarii?

16 “I hiˈopoa roa na Mama i ta matou mau amuimuiraa,” te haamanaˈo ra te matahiapo o na tamaroa e toru a te hoê mama tei tavini ma te taime taatoa e rave rahi matahiti i te maoro. “Aita matou i amuimui i to matou mau hoa haapiiraa, i te mau melo anaˈe râ o te amuiraa tei matau i te rave i te mau ohipa maitatai pae varua. Ua titau manihini tamau o Mama i te mau tavini taime taatoa—te mau mitionare, te mau tiaau ratere, te mau melo o te Betela, e te mau pionie—i to matou fare. Ua tauturu te faarooraa i ta ratou mau faatiaraa e te iteraa i to ratou oaoa, i te faaô i roto i to matou aau i te hinaaro e tavini ma te taime taatoa.” Auê te oaoa i te ite i teie mahana i na tamaroa e toru atoa i roto i te taviniraa taime taatoa—hoê te tavini ra i te Betela, hoê tei haere i te Haapiiraa faaineineraa no te taviniraa, e hoê te tavini ra ei pionie!

17. E nafea te mau metua e nehenehe ai e aratai i ta ratou mau taurearea i roto i ta ratou maitiraa i te mau haapiiraa e te faaineineraa toroa? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia i te api 29.)

17 Hau atu i te horoa i te hoê huru tupuraa pae varua papu, mea titauhia ia pûpû oioi atoa te mau metua i te mau aˈoraa maitatai i ta ratou mau tamarii i roto i ta ratou mau maitiraa i te mau haapiiraa e te faaineineraa toroa. Teie ta te hoê taurearea, e tavini nei i te Betela, e parau ra: “Ua tavini na to ˈu na metua e piti ei pionie na mua ˈˈe e i muri aˈe i to raua faaipoiporaa e ua rohi hua raua i te horoa i te feruriraa pionie i te utuafare taatoa. I te mau taime atoa a maiti ai matou i te mau tumu parau haapiiraa aore ra a rave ai i te mau faaotiraa o te ohipa i nia i to matou oraraa no a muri aˈe, ua faaitoito noa raua ia matou ia rave i te maitiraa o te horoa mai i te ravea maitai roa ˈˈe no te ite i te hoê ohipa afa mahana e no te tavini ei pionie.” E mea hinaarohia ia hiˈo te mau metua e te mau tamarii i te mau tumu parau haapiiraa faufaa a nehenehe atu ai e tapi i te hoê toroa teotaratia, eiaha râ e maiti i tei faataahia no te titau i te hoê haapiiraa tuatoru. *

18. E nehenehe te feia apî e feruri i teihea mau ohipa?

18 Te faaite ra te mau maimiraa e i te fenua e rave rahi, te hinaaro-ru-hia nei eiaha te feia tuite tuatoru, te feia râ no te rave i te ohipa rimaî e na te hau. Ia au i te hoê vea (USA Today), “i teie na matahiti hoê ahuru e haere maira, e 70 % o te mau rave ohipa o te ore e hinaaro i te hoê parau tuite teitei e maha matahiti, i te hoê râ parau tuite toroa tuatoru e piti matahiti aore ra te tahi atu parau tuite toroa.” Mea rahi o tera mau fare haapiiraa o te pûpû i te mau faaineineraa taime poto no te haa i roto i te mau piha ohipa, te tataîraa pereoo e te matini roro uira, te tamauraa tuio pape, te tâpûraa rouru, e mea rahi atu â. E ohipa au anei teie? Oia mau! E ere paha i te ohipa au roa i to vetahi manaˈo, e noaa mai râ te moni e te faaau ohie e hinaarohia e te feia e o te taviniraa a Iehova to ratou toroa mau.—Tesalonia 2, 3:8.

19. Eaha te ravea papu roa ˈˈe no te fanaˈo i te hoê oraraa oaoa e te mauruuru?

19 “Te mau taata apî, e te mau paretenia,” ta te Bibilia ïa e taparuparu ra, “o te . . . haamaitai i te iˈoa o Iehova; to ˈna anaˈe ra hoi te iˈoa ia faateitei: tei nia ê to ˈna hanahana i te fenua nei e te mau raˈi atoa ra.” (Salamo 148:12, 13) Ia faaauhia i te mau tiaraa e te mau maitai ta te ao e pûpû nei, aita e feaaraa e o te haaraa i roto i te taviniraa a Iehova ma te taime taatoa te ravea papu roa ˈˈe no te fanaˈo i te hoê oraraa oaoa e te mauruuru. A haamanaˈo i teie haapapuraa bibilia: “Na Iehova te [haamaitairaa e taoˈahia ˈi tatou]; e ore hoi e apiti-atoa-hia mai te ino i te reira.”—Maseli 10:22; MN.

[Nota i raro i te api]

^ No nia i te feia i haafaufaa aˈe i te haapiiraa teotaratia i te haapiiraa tuatoru, a hiˈo i te Tour de Garde o te 1 no Atete 1982, api 3-6; 1 no Atete 1979, api 5-10; Réveillez-vous! o te 22 no Tetepa 1978, api 15; e 22 no Mati 1980, api 3-6.

^ A hiˈo i te A ara mai na! o te 8 no Atopa 1998, “Te imiraa i te hoê oraraa papu,” api 4-6, e to te 8 no Me 1989, “Eaha te toroa e maiti?” api 12-4.

E nehenehe anei outou e faataa?

• Te tiaturi nei te mau Kerisetiano i te aha no te fanaˈo i te hoê oraraa papu no a muri aˈe?

• Eaha te mau fifi ta te mau metua Kerisetiano e faaruru nei no nia i te oraraa no a muri aˈe o ta ratou mau tamarii?

• Ia ferurihia te aha e tia ˈi ia faitohia te hoo o te haereraa i te haapiiraa teitei?

• E nafea te mau metua e nehenehe ai e tauturu i ta ratou mau tamarii ia haa i roto i te taviniraa a Iehova?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 29]

Eaha te faufaaraa o te haapiiraa teitei?

E tiaturi te rahiraa o te taata o te haere i te haapiiraa tuatoru e fanaˈo i te hoê parau tuite o te haafanaˈo ia ratou i te mau ohipa papu e te aufau-maitai-hia. Ia au râ i te mau titorotororaa a te hau, e 25 % noa o tera mau piahi te fanaˈo i te hoê parau tuite i roto e ono matahiti—e faito manuïaraa ino roa ïa. Hau atu â râ, e noaa mai iho â anei te hoê ohipa maitai maoti tera parau tuite? A tapao na i teie mau maimiraa e titorotororaa i ravehia aˈenei.

“Eita te haereraa i [na haapiiraa tuatoru] Harvard aore ra Duke e horoa noa mai i te hoê ohipa maitai aˈe e te aufau-rahi-hia. . . . Aita te mau taiete i matau maitai i te feia apî e imi ra i te ohipa. Mea faahiahia paha te hoê haapapuraa hanahana (te hoê parau tuite tuatoru). Te mea faufaa aˈe râ i muri aˈe, o ta te taata ïa e nehenehe aore ra e ore e nehenehe e rave.”—Newsweek, 1 no Novema 1999.

“Noa ˈtu e e titau te mau ohipa matauhia i te mau aravihi rahi aˈe i teie mahana i na mua ˈˈe . . . , o te mau aravihi haapiiraa tuarua papu te hinaarohia—te matematika, te taioraa, e te papairaa i te ivaraa o te matahiti haapiiraa . . . , eiaha te mau aravihi tuatoru. . . . Aita e faufaa ia haere te mau piahi i te haapiiraa teitei no te fanaˈo i te hoê ohipa maitai, e titauhia râ ia noaa ia ratou te mau aravihi haapiiraa tuarua.”—American Educator, tau uaaraa tiare 2004.

“Ua atea ê roa te rahiraa o te fare haapiiraa tuatoru i te ao mau no te faaineine i te mau piahi ia riro ei rave ohipa i muri aˈe i te faatuiteraa. Te ruperupe taue nei . . . te mau fare haapiiraa toroa. Ua maraa te tapaoraa iˈoa i reira i nia i te 48 % mai 1996 e tae atu i 2000. . . . I te hoê â taime, ua iti mai te faufaaraa o te mau parau tuite tuatoru moni rahi e te haapau taime.”—Time, 24 no Tenuare 2005.

“Te faaite ra te mau faaararaa a te faatereraa hau ohipa Marite no te matahiti 2005 i te tupuraa peapea e hoê aˈe i nia i te toru o te feia faatuitehia i te haapiiraa teitei e maha matahiti, o te ore e ite i te tahi ohipa e tuati i ta ratou parau tuite.”—The Futurist, Tiurai/Atete 2000.

No teie mau mea atoa, te rahi noa ˈtura te mau tahuˈa haapii o te feaa roa ra i te faufaaraa o te haapiiraa teitei i teie mahana. “Te haapii nei matou i te taata no te mau fa tano ore,” ia au i te parau faataa a te hoê vea (Futurist). A tapao na râ i ta te Bibilia e parau ra no nia i te Atua: “O vau to Atua ra, o Iehova; o tei faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra; o tei aratai ia oe na te eˈatia maitai ia haere oe ra. Ahiri oe i faaroo mai i te mau faaue na ˈu e; ua riro ïa to oe [hau] mai te pape pue ra; e ta oe [parau-tia] mai te are moana ra.”—Isaia 48:17, 18; MN.

[Hohoˈa i te api 31]

Te horoa ra te mau metua Kerisetiano ma te paari na ta ratou mau tamarii mai to ratou nainairaa mai â i te hoê huru tupuraa pae varua papu