Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te ite ra anei outou i te tapao o te vairaa mai o Iesu?

Te ite ra anei outou i te tapao o te vairaa mai o Iesu?

Te ite ra anei outou i te tapao o te vairaa mai o Iesu?

AITA hoê aˈe taata e hinaaro ia roohia i te maˈi rahi aore ra ia topa i roto i te ati. No te ape i taua mau fifi ra, e hiˈo te hoê taata paari i te mau tapao o te faaara i te ati e e ohipa ia au i te reira. Ua faataa Iesu Mesia i te hoê tapao taa ê e titauhia ia ite tatou. E tupuraa rahi to te tapao ta ˈna e manaˈo ra e e ohipa mai i nia i te huitaata atoa, ia outou atoa e to outou utuafare.

Ua paraparau Iesu no nia i te Basileia o te Atua, o te faaore i te ino e o te faariro i te fenua ei paradaiso. Ua hinaaro ta ˈna mau pǐpǐ e ite no nia i te reira e afea tera Basileia e tae mai ai. Ua ui ratou: “[Eaha] te tapao o to oe [vairaa] mai e te hopea o teie nei ao?”—Mataio 24:3; MN.

Ua ite Iesu e i muri aˈe i to ˈna haapoheraahia e to ˈna tia-faahou-raa, e senekele te mahemo hou o ˈna i faateronohia ˈi i te raˈi ei Arii Mesia no te faatere i te huitaata. I te mea e e mea itea ore i te mata taata to ˈna faateronoraa, ua horoa Iesu i te hoê tapao o te tauturu i ta ˈna mau pǐpǐ ia ite i to ˈna “vairaa mai” e tae noa ˈtu i “te hopea o teie nei ao.” Mea rahi tuhaa to te tapao, e e faataa te taatoaraa o te tapao i te taime o te vairaa mai o Iesu.

Ua papai maitai te mau fatu Evanelia taitahi o Mataio, Mareko, e o Luka i te pahonoraa a Iesu. (Mataio, pene 24 e 25; Mareko, pene 13; Luka, pene 21) Ua amui te tahi atu mau papai bibilia i te mau haamaramaramaraa o te tapao. (Timoteo 2, 3:1-5; Petero 2, 3:3, 4; Apokalupo 6:1-8; 11:18) Eita e navai te api no te hiˈopoa i te mau tuhaa rii atoa, e hiˈo râ tatou e pae tuhaa faufaa o te tapao tuhaa rau ta Iesu i faahiti. E ite mai outou e mea tano e mea faufaa te reira no outou iho.—A hiˈo i te tumu parau tarenihia i te api 6.

“Te hoê tauiraa tei avari i te hoê tau apî”

“E tia mai . . . te tahi fenua e aro mai i te tahi fenua, e te tahi basileia e aro mai i te tahi basileia.” (Mataio 24:7) Te na ô ra te vea Heremani Der Spiegel e hou 1914, “ua tiaturi” te mau taata “i te hoê tau manuïa no a muri aˈe e te tiamâ, te haere i mua, e te ruperupe atu â.” E ua taui te mau mea atoa. “E tupuraa peapea mau te tamaˈi o tei haamata i Atete 1914 e o tei hope i Novema 1918. Ua faatupu te reira i te hoê tauiraa taue i roto i te tuatapaparaa o te huitaata, o te faataa ê mai te tahito i te apî,” ta te vea GEO ïa e parau ra. Hau atu i te 60 mirioni faehau no e pae fenua rarahi o tei faaô i roto i te aroraa haavî uˈana. I te faito au noa, e 6 000 faehau o tei pohe i te mahana hoê. Mai reira mai, ua hiˈo te feia tuatapapa o te ui taitahi e o te tiaturiraa poritita atoa “i te mau matahiti 1914 e tae atu i 1918 mai te hoê tauiraa tei avari i te hoê tau apî.”

Ua hopoi mai te Tamaˈi rahi Matamua i te mau tauiraa o te ore e au ia faaorehia i roto i te totaiete taata e ua aratai i te huitaata i te anotau hopea o teie nei ao. Ua rahi roa te mau tamaˈi, aroraa ma te mauhaa tamaˈi, e te ohipa totoaraa i te toea o te senekele 20. Aita te mau mea i maitai mai i te mau matahiti matamua o teie senekele. Hau atu i te tamaˈi, te ite-mata-hia ra te tahi atu mau tuhaa o te tapao.

Oˈe, maˈi rahi, e aueueraa fenua

“E oˈe.” (Mataio 24:7) Ua pohe to Europa i te poia i te roaraa o te Tamaˈi rahi Matamua, e ua tairi te oˈe i te huitaata mai reira mai. Ua papai te taata tuatapapa o Alan Bullock e i Rusia e i Ukraine i 1933, “e nahoa taata rahi roa o tei pohe i te poia o tei overe haere na te mataeinaa . . . Ua apapa noa te tino pohe na te hiti purumu.” I 1943, ua ite mata te papai vea o Theodore White i te oˈe i Henan te hoê mataeinaa o te fenua Taina. Ua papai oia e: “I te tau oˈe, fatata te mau mea atoa i te riro ei maa e e nehenehe e faahuˈahuˈahia, e amuhia e e faaitoito atu ai i te tino taata. Na te riaria râ o te pohe e turai i te feruriraa ia amu i te ore e nehenehe e amuhia na mua aˈenei.” Te mea peapea, fatata e mea pinepine te oˈe i Afirika i te mau ahuru matahiti i mairi. Noa ˈtu te faatupu ra te fenua i te maa e navai na te mau taata atoa, te manaˈo ra te faanahonahoraa a te Nunaa Amui no te maa e te faaapu e e 840 mirioni taata na te ao nei e mea iti roa ta ratou maa.

“I tera vahi, i tera vahi . . . te maˈi rahi.” (Luka 21:11) “Ua haapohe te fiva Paniora e 20 mirioni e tae atu 50 mirioni taata i 1918, hau atu i te maˈi pohe aore ra i te Tamaˈi rahi Matamua,” ta te Süddeutsche Zeitung ïa e parau ra. Mai reira mai, mea rahi roa o tei roohia i te mau maˈi ra mai te malaria, maˈi opupu huˈahuˈa, tutoo, polio, e te choléra. Ua horuhoru te ao i te parareraa tamau o te heˈa mate. Tei roto tatou i teie nei i te hoê tupuraa peapea e te vai noa ra teie maˈi noa ˈtu te haereraa i mua faahiahia i te pae rapaauraa. Te faaite ra teie tupuraa maere, ta te huitaata i ore i ite e tae mai i teie nei, ia taa maitai i to tatou anotau taa ê.

“E aueue fenua.” (Mataio 24:7) I te roaraa o na matahiti 100 i mahemo, ua haapohe te mau aueueraa fenua e mau hanere tausani taata. Ia au i te hoê faaiteraa parau, i te mau matahiti atoa mai 1914 mai, fatata 18 te numera au noa o te mau aueueraa fenua puai o te nehenehe e vavahi i te mau fare tahua rau e e faaamaha i te fenua. Ua tupu te mau aueueraa haapohe e te puai atu â o te vavahi roa i te mau fare tahua rau, hoê taime i te matahiti. Noa ˈtu te haereraa i mua o te ihi anohaa, tei nia noa iho â te numera o te feia pohe no te mea e rave rahi oire e mea taata noa ˈtura i te mau vahi e aueue ai te fenua.

Te mau parau oaoa!

Mea hepohepo te rahiraa tuhaa o te tapao o te anotau hopea. Ua faahiti atoa râ Iesu i te mau parau oaoa.

“E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa.” (Mataio 24:14) E naea te ohipa ta Iesu iho i haamata—te pororaa i te evanelia, aore ra parau apî maitai, o te Basileia—i to ˈna faito teitei i te anotau hopea. Te ohipa mau ïa e tupu ra. Te poro ra te mau Ite no Iehova i te poroi o te Bibilia e te haapii ra i te mau taata e anaanatae ra ia faaohipa i ta ratou e haapii ra i te mau mahana atoa o te oraraa. I teie nei, hau atu i te ono mirioni Ite o te poro nei i roto e 235 fenua e na roto e 400 tiahapa reo.

A tapao na e aita Iesu i parau e e faaea te mau ohipa atoa no te tupuraa hepohepo o te ao. Aita atoa o ˈna i parau e e mou roa te ao atoa nei na roto i te hoê noa tuhaa o te tapao. Ua tohu râ o ˈna e e rave rahi tupuraa o te faatupu i te hoê tapao o te nehenehe e itehia i te mau vahi atoa o te fenua.

Maoti i te hiˈoraa i te hoê noa tupuraa aore ra i te hoê tupuraa taa ê, te ite ra anei outou i te hoê hohoˈa, te hoê tapao tuhaa rau e mea faufaa roa? Te ohipa ra te mau mea e tupu nei i nia ia outou e to outou utuafare. E ui paha tatou, no te aha râ e mea iti roa ˈi te taata o te haapao nei i te reira?

Mea faufaa aˈe to tatou iho maitai

“Eiaha e hopu!,” “Faito uira puai,” “Haere mǎrû.” Teie te tahi mau tapao e faaararaa ta tatou e ite nei e pinepine râ i te tâuˈa-ore-hia. No te aha? E pee ohie aˈe tatou i ta tatou e manaˈo e mea maitai aˈe no tatou. Ei hiˈoraa, e hinaaro paha tatou e tere vitiviti aˈe i ta te ture e farii, aore ra e hinaaro puai paha to tatou i te hopu i te hoê vahi i opanihia. E mea paari ore râ ia tâuˈa ore i te mau tapao.

Ei hiˈoraa, i te tahi mau taime, e haapohe te hororaa o te hiona i nia i te mau mouˈa o te mau Alpes o Auteteria, Farani, Italia e o Helevetia i te mau ratere o te tâuˈa ore i te mau faaararaa o te faaue ia ratou ia faahee i te mau vahi noa i paruruhia. Ia au i te vea Süddeutsche Zeitung, e rave rahi ratere o te tâuˈa ore i taua mau faaararaa ra o te pee ra i te huru haerea, e ere i te mea atâta, e ere ïa i te mea arearea. Ma te peapea, e nehenehe te tâuˈa-ore-raa i te mau faaararaa e faatupu i te mau faahopearaa ino roa.

Eaha te mau tumu e tâuˈa ore ai te mau taata i te tapao ta Iesu i faataa? Ua haapoirihia paha ratou e te nounou, ua peehia i te tâuˈa ore, ua paruparu i te taa-ore e nafea, ua teimaha i te oraraa matauhia, aore ra ua faaterehia e te mǎtaˈu ia ere i te tiaraa teitei. E nehenehe anei teie mau mea e turai ia oe ia tâuˈa ore i te tapao o te vairaa mai o Iesu? E ere anei i te mea paari aˈe ia ite i te tapao e ia ohipa ia au i te reira?

Te oraraa i nia i te fenua paradaiso

Te rahi noa ˈtura te taata e pee ra i te tapao o te vairaa mai o Iesu. Teie ta Kristian, te hoê tane faaipoipo apî i Heremani i papai: “E anotau peapea teie. Ma te feaa ore te ora nei tatou i te ‘anotau hopea.’” Te horoa ra o ˈna e ta ˈna vahine i te taime rahi no te paraparau ia vetahi ê no nia i te Basileia Mesia. Te faaea ra o Frank i te hoê â fenua. Te faaitoito ra o ˈna e ta ˈna vahine i te tahi atu maoti te parau apî maitai i roto i te Bibilia. Te na ô ra Frank e: “No te tupuraa na te ao nei, e rave rahi taata i teie mahana o te ahoaho nei no a muri aˈe. Te tamata nei mâua i te faaitoito ia ratou maoti te mau parau tohu bibilia o te hoê fenua paradaiso.” Te tauturu ra hoi o Kristian e o Frank i te faatupu i te hoê tuhaa o ta Iesu tapao—te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia.—Mataio 24:14.

Ua hope anaˈe te anotau hopea, e faaore roa Iesu i teie faanahoraa tahito e te feia e turu ra i te reira. E faatere ïa te Basileia Mesia i te ohipa i te fenua nei, o te faarirohia ei paradaiso mai tei tohuhia. E tiamâ mai te huitaata i te maˈi e te pohe, e e faahoˈihia mai te feia pohe i te ora i nia i te fenua. Tera ïa te tiaturiraa au maitai e tiai maira i te feia o te ite i te tapao o teie anotau. E ere anei i te haerea paari ia haapii atu â no nia i te tapao e no nia i te titauhia ia rave no te ora ˈtu i te hopea o teie faanahoraa? Papu maitai, ia riro te reira e tia ˈi ei ohipa ru no te mau taata atoa.—Ioane 17:3.

[Parau iti faaôhia i te api 4]

Ua tohu Iesu e e rave rahi tupuraa o te faatupu i te hoê tapao o te nehenehe e itehia i te mau vahi atoa o te fenua

[Parau iti faaôhia i te api 6]

Te ite ra anei outou i te hoê hohoˈa, te hoê tapao tuhaa rau e mea faufaa roa?

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 6]

TAPAO FAAITE O TE ANOTAU HOPEA

Tamaˈi aore i itehia aˈenei.—Mataio 24:7; Apokalupo 6:4

Oˈe.—Mataio 24:7; Apokalupo 6:5, 6, 8

Maˈi rahi.—Luka 21:11; Apokalupo 6:8

Maraaraa o te haapao ore i te ture.—Mataio 24:12MN

Aueueraa fenua.—Mataio 24:7

Taime ati rahi faaruru atâ.—Timoteo 2, 3:1MN

Nounou mâha ore i te moni.—Timoteo 2, 3:2

Faaroo ore i te metua.—Timoteo 2, 3:2

Aroha ore.—Timoteo 2, 3:3

Hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua.—Timoteo 2, 3:4

Ereraa i te hitahita ore.—Timoteo 2, 3:3MN

Au ore i te taata maitatai ra.—Timoteo 2, 3:3

Tâuˈa ore i te ati e fatata maira.—Mataio 24:39

E patoi te feia tâhitohito i te haapapuraa o te anotau hopea.—Petero 2, 3:3, 4

Pororaa i te Basileia o te Atua na te ao atoa nei.—Mataio 24:14