Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A atuatu i te haehaa mau

A atuatu i te haehaa mau

A atuatu i te haehaa mau

“O te feia [haehaa], e faaorahia ïa e oe ra.”—SAMUELA 2, 22:28; MN.

1, 2. Eaha te taairaa e vai ra i rotopu e rave rahi faatere o te ao?

 TE FAAITE ra te mau pyramides o Aiphiti o vai te mau taata i faatere na i taua fenua ra i tahito ra. O Senakeriba no Asura, o Alexandre le Grand no Heleni, e o Jules César no Roma te tahi atu feia tuiroo o te tuatapaparaa. Hoê mea e taai pauroa ra i tera mau faatere. Aita ratou i vaiiho mai i te hoê faatiaraa o te haehaa mau.—Mataio 20:25, 26.

2 E nehenehe anei outou e manaˈo e e peu matauhia e te feia faatere i faahitihia i nia nei te imiraa i roto i to ratou basileia i te mau taata riirii e hinaaro ra i te tamahanahana? Eita roa ˈtu! Eita atoa outou e nehenehe e manaˈo e e haere ratou i te mau nohoraa rii o te huiraatira i teimaha no te faaitoito ia ratou. Auê te taa ê to ratou huru i nia i te taata riirii i to te Faatere Mana hope o te ao taatoa, te Atua ra o Iehova!

Te hiˈoraa rahi roa ˈˈe o te haehaa

3. E nafea te Faatere Mana hope e haa ˈi i nia i to ˈna mau taata?

3 Eita e itea ia imi i te rahi e te teitei o Iehova, tera râ ‘te hiˈo nei to ˈna mata i to te ao atoa nei, ia horoa mai oia i te etaeta i te feia i tia te aau ia ˈna.’ (Paraleipomeno 2, 16:9) E e nafea Iehova ia ite oia i te feia haamori haehaa te taiâ ra te aau no te mau ati rau? I roto i te hoê auraa, ‘te parahi ra’ oia i rotopu ia ratou na roto i to ˈna varua moˈa, “ei faaanaanaea [aore ra tamahanahana] i te aau o tei haehaa ra, ei faaitoito hoi i te aau o tei tatarahapa.” (Isaia 57:15) E na reira ïa to ˈna feia haamori faaitoitohia e nehenehe ai e tavini tamau maitai aˈe ia ˈna ma te oaoa. Auê mau â te Atua i te haehaa!

4, 5. (a) Eaha te manaˈo o te fatu salamo i ta te Atua huru faatereraa? (b) Eaha te auraa ia “tuu haehaa” te Atua ia ˈna no te tauturu i “tei haehaa”?

4 Aita hoê aˈe o te ao taatoa i faahaehaa ia ˈna iho mai te Fatu e Arii no te tauturu i te taata hara. Ua nehenehe te fatu salamo e papai e: “E teitei to Iehova i to te mau fenua atoa! e ua hau to ˈna hanahana i te teitei i to te mau raˈi atoa ra! O vai tei au i to tatou Atua ia Iehova? o tei teitei e ua parahi i te raˈi teitei. Te tuu haehaa nei râ oia i te hiˈoraa mai i raro i nia i te mau raˈi, e i nia atoa i te fenua. Te faateitei nei oia i tei haehaa ra no raro mai i te repo ra; e ua faateitei i tei ati no raro i te tiriapera ra.”—Salamo 113:4-7.

5 A tapao na i te parau “tuu haehaa.” Ia faahitihia no te taata, e auraa ino to teie parau, ‘e faateitei ïa ia ˈna i nia i te hoê taata haehaa aore ra riirii.’ Eita roa ˈtu teie huru teoteo e nehenehe e faataa ia Iehova, te Atua viivii ore e te moˈa e te “teoteo” ore hoi. (Mareko 7:22, 23) Tera râ, e nehenehe atoa te parau “tuu haehaa” e faataa i te faafaitoraa i te taata riirii i te pae totiare aore ra te pouraa mai nia mai i to ˈna tiaraa aore ra tura na roto i te haaraa i nia i te hoê taata haehaa aˈe. No reira vetahi mau Bibilia e huri ai i te Salamo 113:6 ma te parau e te faahaehaa nei te Atua ia ˈna iho. Te faaite maitai ra te reira i te huru o to tatou Atua haehaa o te haapao ra ma te here i te mau hinaaro o to ˈna feia haamori tia ore!—Samuela 2, 22:36.

No te aha mea haehaa ˈi o Iesu

6. Eaha te faaiteraa rahi roa ˈˈe i te haehaa a Iehova?

6 Te faaiteraa rahi roa ˈˈe i te haehaa e te aroha a te Atua, o te tonoraa ïa i ta ˈna Tamaiti here fanau tahi ia fanauhia oia i te fenua nei e ia paari mai ei taata no te faaora i te huitaata. (Ioane 3:16) Ua haapii mai Iesu i te parau mau no nia i to ˈna Metua i te raˈi e i muri iho ua horoa oia i to ˈna ora taata tia roa no te hopoi ê atu “i te hara o te ao.” (Ioane 1:29; 18:37) Na roto i te faaiteraa ma te tia roa i te huru o to ˈna Metua, oia atoa to Iehova haehaa, ua ineine Iesu i te rave i ta te Atua i ani ia ˈna. Tera te hiˈoraa rahi roa ˈˈe o te haehaa e te aroha i horoahia aˈenei e te hoê mea ora poietehia a te Atua. E ere o te taatoaraa tei au i to Iesu haehaa, e ua faariro atoa to ˈna mau enemi ia ˈna ei ‘taata haehaa roa.’ (Daniela 4:17) Ua taa râ i te aposetolo Paulo e mea titauhia ia pee to ˈna mau hoa i roto i te faaroo ia Iesu e ia haehaa i roto i ta ratou mau haaraa i nia te tahi i te tahi.—Korinetia 1, 11:1; Philipi 2:3, 4.

7, 8. (a) Mea nafea to Iesu haapiiraa i te haehaa? (b) Eaha ta Iesu faaitoitoraa i te feia e nehenehe e riro ei pǐpǐ na ˈna?

7 Ua haamahitihiti Paulo i to Iesu hiˈoraa faahiahia roa, i te papairaa e: “Ia hoê atoa o outou huru aau e to te Mesia ra to Iesu; o te huru ïa oia no te Atua, e aore oia i parau e haru toroa ia faito atoa oia i te Atua, haapae atura râ i to ˈna iho, rave atura i to te tavini ra huru, i te fanauraa mai ma te huru o te taata nei. E no te mea oia i itea mai te taata nei i te huru, ua faahaehaa oia ia ˈna iho, i te haapao-maite-raa e tae noa ˈtura i te pohe i te pohe [i nia i te pou haamauiuiraa] ra.”—Philipi 2:5-8; MN.

8 E ui paha vetahi, ‘Mea nafea to Iesu haapiiraa i te haehaa?’ Mea na roto i te maitai faahiahia o to ˈna taairaa piri e to ˈna Metua i te raˈi ehia maororaa, a tavini ai oia ei “rave ohipa aravihi” a te Atua i roto i te poieteraa i te mau mea atoa. (Maseli 8:30, MN) I muri aˈe i te orureraa hau i Edene, ua nehenehe te Tamaiti fanau tahi a te Atua e ite i te mau haaraa haehaa a to ˈna Metua i nia i te mau taata hara. No reira, i to ˈna parahiraa mai i te fenua nei, ua faaite Iesu i te haehaa o to ˈna Metua e ua faaitoito: “A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te ora i to outou [nephe].”—Mataio 11:29; MN; Ioane 14:9.

9. (a) Eaha ta Iesu i au roa i ǒ te mau tamarii? (b) Ma te rave i te hoê tamaiti iti, eaha ta Iesu i haapii atu?

9 No to Iesu haehaa mau, aita ïa te mau tamarii rii i mǎtaˈu ia ˈna. Tera râ, mea au roa na ratou ia ˈna. I to ˈna aˈe pae, ua au roa oia i te mau tamarii e ua haapao atu ia ratou. (Mareko 10:13-16) Eaha ta Iesu i au roa i ǒ te mau tamarii? Papu maitai, e huru maitatai au roa to ratou ta vetahi o ta ˈna mau pǐpǐ taata paari i ore i faaite noa. Mea matau-maitai-hia e e faariro te mau tamarii rii i te feia paari ei mea teitei aˈe ia ratou. E nehenehe outou e ite i te reira i te uiraa e rave rahi ta ratou e ui. Oia, ia faaauhia i te taata paari e rave rahi, mea ohie aˈe te mau tamarii i te haapiihia e eita e teoteo mai. I te hoê taime, ua maiti Iesu i te hoê tamaiti iti e ua parau oia i ta ˈNa mau pǐpǐ e: “Ia ore outou ia faahuru-ê-hia e ia riro mai te tamarii rii ra, e ore roa outou e ô i te basileia ra o te ao.” Ua na ô â oia e: “E teie nei, o tei faahaehaa ia ˈna iho e mai teie nei tamaiti iti, oia te rahi i te basileia o te ao ra.” (Mataio 18:3, 4) Teie te ture ta Iesu i faahiti: “O tei faateitei . . . ia ˈna ihora, e faahaehaahia ïa; e o tei faahaehaa ia ˈna ihora, e faateiteihia ïa.”—Luka 14:11; 18:14; Mataio 23:12.

10. Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa?

10 E faatupu teie parau mau i te mau uiraa faufaa. I nia i te tahi faito, ua taaihia to tatou tiaturiraa i te ora mure ore i to tatou atuaturaa i te haehaa mau, tera râ no te aha mea fifi ai no te mau Kerisetiano i te tahi taime ia haehaa? No te aha e tautooraa no tatou ia horomii, ei auraa parau, i to tatou teoteo, e ia faaruru i te mau ati ma te haehaa? E na te aha e tauturu ia tatou ia manuïa i te atuaturaa i te haehaa mau?—Iakobo 4:6, 10.

No te aha mea fifi ai ia haehaa

11. No te aha e ere ai i te mea maere e ia tutava tatou i te haehaa?

11 Mai te peu e te tutava ra outou i te haehaa, e ere o outou anaˈe. I te matahiti 1920 ra, ua hiˈopoa teie vea i te aˈoraa bibilia no nia i te faufaaraa o te haehaa, i te na ôraa e: “A ite ai tatou e te haafaufaa rahi ra te Fatu i te haehaa e mea tia ia faaitoito te reira i te mau pǐpǐ mau atoa ia atuatu i teie huru maitai i te mau mahana atoa.” I muri iho ua horoa teie vea i teie faˈiraa huna ore: “Noa ˈtu teie mau aˈoraa atoa o te mau Papai, e au ra e no te huru ino o te natura taata e riro atu â te reira ei haafifiraa, ei tutavaraa no te feia o te riro mai ei nunaa o te Fatu e o te faaoti e pee i to ˈna eˈa no nia i teie tumu parau i te tahi atu huru maitai.” Te haamataratara ra te reira i te hoê tumu e mea tia ˈi ia tutava te mau Kerisetiano mau i te haehaa—e hinaaro to tatou natura taata hara i te hanahana tano ore. No te mea ïa e tamarii tatou na Adamu e o Eva, na hoa faaipoipo hara, i hema na i te mau hinaaro miimii.—Roma 5:12.

12, 13. (a) E nafea te ao nei e haafifi ai i te haehaa Kerisetiano? (b) O vai te haafifi roa ˈtu â ra i ta tatou tutavaraa i te atuatu i te haehaa?

12 Te tahi atu â tumu mea fifi paha ˈi no tatou ia faaite i te haehaa, oia ïa ua haaatihia tatou e te hoê ao o te faaitoito ra i te taata ia tutava i te riro ei mea teitei aˈe ia vetahi ê. I rotopu i te mau fa matauhia a teie ao, te vai ra te hoê hiaai e haamâha i “te hinaaro tia ore o te tino [hara] nei, e te hinaaro tia ore o te mata nei, e te ahaaha o te oraraa nei.” (Ioane 1, 2:16) Mea titauhia ia tapea te mau pǐpǐ a Iesu i te mata maitai e ia rave i te hinaaro o te Atua, eiaha râ ia faaterehia e te mau hinaaro o teie ao.—Mataio 6:22-24, 31-33; Ioane 1, 2:17.

13 Te toru o te tumu mea fifi ai ia atuatu e ia faaite i te haehaa, oia ïa te faatere ra te tumu o te teoteo ra o Satani te Diabolo i teie ao. (Korinetia 2, 4:4; Timoteo 1, 3:6) Te faaitoito ra Satani i to ˈna mau huru iino. Ei hiˈoraa, ua ani oia ia Iesu ia haamori ia ˈna, ei faahoˈiraa, e horoa ˈtu oia “i te mau basileia atoa i te ao nei e to ratou hinuhinu.” Ma te haehaa roa, ua patoi etaeta Iesu i te pûpûraa a te Diabolo. (Mataio 4:8, 10) E turai atoa Satani i te mau Kerisetiano ia imi i te hinuhinu no ratou iho. E tutava râ te mau Kerisetiano haehaa i te pee i to Iesu hiˈoraa, ma te arue e te faahanahana i te Atua.—Mareko 10:17, 18.

Te atuaturaa e te faaiteraa i te haehaa mau

14. Eaha te “haapeu faahaehaa”?

14 I roto i ta ˈna rata i to Kolosa, ua faaara te aposetolo Paulo no nia i te haavarevare haehaa rapae au noa no te haamaere i te taata. Ua faataa Paulo i te reira mai “te haapeu faahaehaa.” E ere te feia e faahua haehaa noa ra i te feia maitai i te pae varua. Te faaite nei râ ratou e mea “ahaaha” mau ratou. (Kolosa 2:18, 23) Ua faaite Iesu i te mau hiˈoraa o teie huru haehaa haavare. Ua faautua oia i te mau Pharisea no ta ratou mau pure faaahaaha e no ta ratou haapaeraa maa ma te mata faarumaruma e te faahuru-ê-hia ia ite mai te taata. Area râ, ia faufaahia ta tatou iho mau pure i mua i te Atua, ia parauhia ïa ma te haehaa e tia ˈi.—Mataio 6:5, 6, 16.

15. (a) Eaha ta tatou e nehenehe e rave ia ahu noa tatou i te haehaa? (b) Eaha vetahi mau hiˈoraa maitai o te haehaa?

15 E tauturuhia te mau Kerisetiano ia tapea i te aau haehaa mau ma te tiatonu i na hiˈoraa maitai roa ˈˈe o te haehaa, te Atua ra o Iehova e o Iesu Mesia. Ia na reira atoa tatou, e titauhia ïa te hoê haapiiraa tamau i te Bibilia e te mau papai haapiiraa bibilia e horoahia ra e “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45) E mea faufaa roa teie huru haapiiraa no te mau tiaau Kerisetiano, “ia ore ia teitei to [ratou] aau i to [ratou] ra mau taeae.” (Deuteronomi 17:19, 20; Petero 1, 5:1-3) A feruriruri i te hiˈoraa e rave rahi o te feia i haamaitaihia no to ratou huru haehaa mai ia Ruta, Hana, Elisabeta, e mea rahi atu â. (Ruta 1:16, 17; Samuela 1, 1:11, 20; Luka 1:41-43) A manaˈo atoa na i te hiˈoraa maitai roa e rave rahi o te feia tuiroo i haehaa noa i roto i te taviniraa a Iehova, mai ia Davida, Iosia, Ioane Bapetizo, e te aposetolo Paulo. (Paraleipomeno 2, 34:1, 2, 19, 26-28; Salamo 131:1; Ioane 1:26, 27; 3:26-30; Ohipa 21:20-26; Korinetia 1, 15:9) E te hiˈoraa e rave rahi o te haehaa i teie tau e itehia ra i roto i te amuiraa Kerisetiano? Ma te feruriruri i teie mau hiˈoraa, e tauturuhia te mau Kerisetiano mau ‘ia ahu i te haehaa.’—Petero 1, 5:5.

16. E nafea te taviniraa Kerisetiano e tauturu ai ia tatou ia haehaa?

16 E nehenehe atoa te apiti-tamau-raa i te taviniraa Kerisetiano e tauturu ia tatou ia haehaa. E nehenehe atoa te aau haehaa e haamanuïa ia tatou ia paraparau tatou i te feia ěê ta tatou e ite i tera fare i tera fare e i te tahi atu mau vahi. E parau mau iho â râ ia tâuˈa ore aore ra ia vahavaha mai te mau fatu fare i te omuaraa i te poroi o te Basileia. E pinepine te aimârôhia ra ta tatou mau tiaturiraa, e e nehenehe te haehaa e tauturu i te Kerisetiano ia pahono noa i te mau uiraa “ma te mǎrû e te auraro maite atu.” (Petero 1, 3:15) Ua haere te mau tavini haehaa a te Atua i te mau tuhaa fenua apî e ua tauturu i te mau taata mea taa ê to ratou mau taˈere e faito oraraa. E faaruru paha teie mau tavini haehaa i te ohipa fifi o te haapiiraa i te hoê reo apî ia nehenehe ratou e tauturu roa ˈtu â i te feia o ta ratou e poro atu i te parau apî maitai. Auê ïa i te popou!—Mataio 28:19, 20.

17. Eaha te mau hopoia Kerisetiano o te titau ra i te haehaa?

17 Ma te haehaa, ua rave e rave rahi i ta ratou mau hopoia Kerisetiano, ma te haapao i te maitai o vetahi ê na mua ˈˈe i to ratou iho. Ei hiˈoraa, e titauhia te haehaa ia faaherehere te hoê metua tane Kerisetiano i te taime i nia i ta ˈna iho mau tapiraa no te faaineine e no te faatere maitai i te hoê haapiiraa bibilia e ta ˈna mau tamarii. E tauturu atoa te haehaa i te mau tamarii ia faatura e ia faaroo i to ratou mau metua tia ore. (Ephesia 6:1-4) E pinepine te mau vahine aita ta ratou mau tane i roto i te parau mau i te faaû i te mau tupuraa e titau ra ia faaite ratou i te haehaa a tamata ˈi ratou i te faataui i to ratou hoa faaipoipo maoti te “haapaoraa viivii ore i apiti-atoa-hia i te mǎtaˈu.” (Petero 1, 3:1, 2) E mea faufaa atoa te haehaa e te here haapae ia haapao tatou ma te î i te here i te mau hinaaro o te mau metua maˈi e te ruhiruhia.—Timoteo 1, 5:4.

E faaafaro te haehaa i te mau fifi

18. E nafea te haehaa e nehenehe ai e tauturu ia tatou ia faaafaro i te mau fifi?

18 E taata tia ore pauroa te mau tavini a te Atua. (Iakobo 3:2) I te tahi mau taime, e nehenehe te peapea aore ra te taa ore e tupu mai i rotopu e piti Kerisetiano. E tumu papu paha ta te hoê no te amuamu i te tahi atu. E pinepine teie mau huru tupuraa i te afaro ia faaohipahia teie aˈoraa: “E faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa, ia pariraahia ta te tahi i te tahi; mai [ia Iehova] atoa i faaore i ta outou na, e na reira atoa outou.” (Kolosa 3:13; MN) Parau mau, e ere i te mea ohie ia pee i teie aˈoraa, na te haehaa râ e tauturu i te hoê taata ia faaohipa i te reira.

19. E mea tia ia haamanaˈo tatou i te aha i te taime a paraparau ai tatou i te hoê taata i faainoino mai?

19 I te tahi mau taime e nehenehe te hoê Kerisetiano e manaˈo e ua rahi roa te tumu papu no te amuamu ia haamoehia te reira. E tauturu ïa te haehaa ia ˈna ia haafatata ˈtu i te taata i faainoino ia ˈna, ma te manaˈo e faatupu faahou i te hau. (Mataio 18:15) Hoê tumu e vai maoro ai te mau fifi i rotopu i te mau Kerisetiano i te tahi mau taime, oia ïa e mea teoteo roa te hoê aore ra na pae e piti atoa ra no te farii e ua hapa raua. Aore ra e faataata parau-tia te taata o tei faaoti i te haafatata ˈtu i te tahi ma te faahapa ˈtu. Area râ, e manuïa roa te hoê huru haehaa mau i te faaafaro e rave rahi peapea.

20, 21. Eaha hoê o te mau tauturu rahi roa ˈˈe no te riro ei taata haehaa?

20 Te taahiraa faufaa roa no te faatupu i te haehaa, o te pureraa ïa no te ani i te tauturu e te varua o te Atua. A haamanaˈo râ, “e horoa mai . . . [te Atua] i te maitai [tae noa ˈtu to ˈna varua moˈa] i te feia haehaa.” (Iakobo 4:6) Mai te peu e e peapea to oe e te hoê hoa i roto i te faaroo, a pure ia Iehova ia tauturu mai ia oe ia farii ma te haehaa i to oe mau hape rii aore ra rahi. Mai te peu e ua haamauiuihia oe e e na ô te taata i hape ma te aau tae e, “A faaore mai i ta ˈu hape,” a faaore ïa ma te haehaa. Mai te peu e e mea fifi ia na reira, a tutava i te ani na roto i te pure i ta Iehova tauturu no te iriti i roto i to oe aau i te huru teoteo e vai noa mai ra.

21 Ia turai te taaraa i te haamaitairaa e rave rahi ta te haehaa e hopoi mai ia tatou ia atuatu e ia tapea i teie huru maitai faufaa roa e tia ˈi. Ia naea te reira, te fanaˈo mau ra tatou i na hiˈoraa faahiahia o te Atua ra o Iehova e o Iesu Mesia! Eiaha roa e haamoe e te haapapu ra te Atua e: “Te utua o te faahaehaa e te mǎtaˈu ia Iehova, o te taoˈa rahi ïa, o te tura ïa, o te ora ïa.”—Maseli 22:4.

Manaˈo ei feruriruriraa

• O vai na hiˈoraa maitai roa ˈˈe o te haehaa?

• No te aha mea fifi ai ia atuatu i te haehaa?

• Eaha te nehenehe e tauturu ia tatou ia haehaa?

• No te aha mea faufaa roa ˈi ia haehaa noa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 12]

Mea haehaa mau o Iesu

[Hohoˈa i te api 13]

Te faaitoito ra te ao i te taata ia tutava i te riro ei mea teitei aˈe ia vetahi ê

[Faaiteraa i te tumu]

Hohoˈa OMS a L. Almasi/K. Hemzǒ

[Hohoˈa i te api 14]

E tauturu te haehaa ia tatou ia paraparau i te feia ěê i roto i ta tatou taviniraa

[Hohoˈa i te api 15]

E pinepine e nehenehe te mau peapea e afaro na roto i to tatou haamoeraa ma te haehaa i te hapa ma te here

[Hohoˈa i te api 16]

E rave rahi ravea e faaite ai te mau Kerisetiano i te haehaa