Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E haere anei outou e te Atua?

E haere anei outou e te Atua?

E haere anei outou e te Atua?

“Haere ma te haehaa i te aro o to Atua.”—MIKA 6:8.

1, 2. E nafea e nehenehe ai e faaau i to Iehova mau huru aau no tatou i to te hoê metua o te haapii ra i ta ˈna tamarii ia haere?

 TE TORO ra te hoê pepe iti e tia ra ma te ruru te avae, i to ˈna rima no te tapea i te rima o to ˈna metua e te haamata ra i te haere rii. E ere paha i te haapaoraa ohipa ia hiˈohia, no te metua vahine e te metua tane râ, e ohipa faufaa ïa, e taime î i te tiaturiraa no a muri aˈe. E tiai ru na metua ma te aau tae i te haere amui e ta raua tamarii i te mau avaˈe e te mau matahiti a muri aˈe. Na roto e rave rahi ravea, e tiai raua i te horoa na te tamarii i te aratairaa e te turu a muri roa ˈˈe.

2 Tera atoa to te Atua ra o Iehova mau huru aau no ta ˈna mau tamarii i te fenua nei. I parau na oia no nia i to ˈna nunaa Iseraela, aore ra Epheraima, e: “I haapii noa vau i te ati Epheraima i te haere, i te raveraa i to ratou rima . . . Ua aratai au ia ratou i te taura a te taata nei, i te taamu ra i te aroha.” (Hosea 11:3, 4) I ǒ nei, te faataa ra Iehova ia ˈna iho mai te hoê metua î i te here o te haapii ra ma te faaoromai i te hoê tamarii ia haere, ma te rave atoa mai paha ia ˈna i roto i to ˈNa rima ia topa oia. Te hinaaro nei Iehova, te Metua maitai roa ˈˈe, e haapii ia tatou e nafea ia haere. E oaoa atoa oia i te apee ia tatou a tamau ai tatou i te haere i mua. Mai ta tatou irava tumu e faaite ra, e nehenehe tatou e haere e te Atua! (Mika 6:8) Eaha râ te auraa e haere e te Atua? No te aha e titauhia ˈi ia na reira tatou? E nafea e nehenehe ai? E eaha te mau haamaitairaa e noaa mai ia haere e te Atua? E hiˈopoa hoê hoê mai tatou i teie na uiraa e maha.

Eaha te auraa e haere e te Atua?

3, 4. (a) Eaha te mea faahiahia no nia i te faataaraa e haere e te Atua? (b) Eaha te auraa e haere e te Atua?

3 Parau mau, eita ta te hoê taata tino iˈo e nehenehe e haere tino roa e o Iehova, te hoê varua. (Exodo 33:20; Ioane 4:24) No reira, ia faahiti te Bibilia i te mau taata o te haere ra e te Atua, e parau taipe ïa. Te horoa ra te Bibilia i te hoê faataaraa faahiahia, o te na nia ˈˈe i te mau otia aiˈa e te taˈere e o te tano no te mau tau atoa. Inaha, aita e vahi e aita e tau e ore ai te taata e taa i te auraa ia haere apipiti e piti taata. Te horoa ra teie faataaraa i te manaˈo o te mahanahana e te auhoaraa piri, e ere anei? Te faataa rii maira tera nau huru aau i te auraa e haere e te Atua. E tatara ˈtu â râ tatou i te reira.

4 A haamanaˈo na i na taata haapao maitai ra o Enoha raua o Noa. No te aha i parauhia ˈi e ua haere raua e te Atua? (Genese 5:24; 6:9) Te auraa pinepine o te taˈo “e haere” i roto i te Bibilia, oia ïa e pee i te tahi huru haerea. Ua maiti Enoha raua Noa i te hoê huru oraraa tei tuati i te hinaaro o te Atua ra o Iehova. Taa ê roa i te feia o te ao e haaati ra ia raua, ua ani raua ia Iehova i te aratairaa e ua auraro atu raua. Ua tiaturi raua ia ˈna. Te auraa anei e na Iehova i rave i te faaotiraa no raua? Eita. Ua horoa Iehova i te taata i te tiamâraa e maiti, e te hinaaro ra oia ia faaohipa tatou i taua ô ra ma to tatou iho “feruriraa.” (Roma 12:1, MN) Ia rave râ tatou i te mau faaotiraa, te vaiiho ra ïa tatou ma te haehaa i to tatou feruriraa ia arataihia e to Iehova manaˈo hope i te teitei. (Maseli 3:5, 6; Isaia 55:8, 9) Oia mau, a haere ai tatou i roto i te oraraa, e rave tatou i taua tere ra ma te piri roa e o Iehova.

5. No te aha Iesu i parau ai e e haamaoro i te oraraa o te hoê taata ia hoê aˈe kubiti?

5 E faaau pinepine te Bibilia i te oraraa i te hoê tere aore ra te hoê ori-haere-raa. I roto i te tahi mau tupuraa, mea tanai te faaauraa, i roto râ i te tahi atu, eita ïa. Ei hiˈoraa, ua parau Iesu: “O vai hoi to outou e tia ia haamaoro i to ˈna iho [oraraa] e ia hoê aˈe kubiti ia tapitapi ia ˈna iho?” (Mataio 6:27; MN) E maere paha outou i teie parau. No te aha Iesu i parau ai e e haamaoro i to te hoê taata “oraraa,” te faito o te tau, ia “hoê aˈe kubiti,” te faito o te atea? * Te faahohoˈa ra ïa Iesu i te oraraa i te hoê tere. Oia mau, ua haapii oia e eita te tapitapiraa e tauturu ia outou i te faaroa i te tere o to outou oraraa i te hoê aˈe taahiraa iti. E tano anei râ ia faaoti tatou e aita e ravea no te faaroa ˈtu â i taua tere ra? Eita roa ˈtu! E hiti mai ïa te piti o ta tatou uiraa, No te aha e titauhia ˈi ia haere tatou e te Atua?

No te aha e titauhia ˈi ia haere tatou e te Atua?

6, 7. E hinaaro roa te taata tia ore i te aha, e no te aha e titauhia ˈi ia fariu tatou ia Iehova ra ia mâha taua hinaaro ra?

6 Te faataahia ra te hoê tumu e titauhia ˈi ia haere tatou e te Atua ra o Iehova, i roto i te Ieremia 10:23: “Ua ite . . . au, e Iehova, e ere tei te taata iho to ˈna haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.” No reira, eita ta tatou te taata e nehenehe e aita atoa to tatou e tiaraa e aratai i to tatou iho oraraa. E hinaaro roa tatou i te aratairaa. Te feia e onoono ra i te pee i to ratou iho eˈa, ma te faaatea ê mai i te Atua, ua hape ïa ratou mai ia Adamu raua Eva. Ua haru na hoa faaipoipo matamua i te tiaraa e faaoti no raua iho eaha te mea maitai e eaha te mea ino. (Genese 3:1-6) “E ere tei” ia tatou tera tiaraa.

7 Aita anei outou e manaˈo ra e mea hinaarohia te aratairaa i roto i te tere o te oraraa? I te mau mahana atoa, e faaotiraa haihai e te rahi ta tatou e rave. E faaotiraa fifi vetahi o te nehenehe e ohipa i nia i to tatou oraraa no a muri aˈe—e te oraraa o to tatou feia here atoa. A manaˈo noa na râ i te hoê taata hope i te paari e te maramarama o te oaoa ra i te aratai ia tatou ma te here no te rave i tera mau faaotiraa! Te mea peapea, mea au aˈe na te rahiraa o te taata i teie mahana e tiaturi i to ratou iho manaˈo e e aratai i to ratou iho taahiraa. Aita ratou e tâuˈa ra i te parau mau i roto i te Maseli 28:26: “O tei tiaturi i to ˈna iho aau, e maamaa ïa; o tei haapaari maite râ i to ˈna haerea, e ora ïa i te reira.” Te hinaaro ra Iehova ia ora ˈtu tatou i te mau ati e tupu mai no te tiaturiraa i to tatou aau haavare. (Ieremia 17:9) Te hinaaro ra oia ia haapaari maite tatou i to tatou haerea, ia tiaturi ia ˈna mai to tatou Aratai e Orometua paari. Ia na reira tatou, e riro to tatou tere i roto i te oraraa ei mea panaˈonaˈo ore, mea oaoa e mea au roa.

8. E afai iho â te hara e te huru tia ore i te taata ihea, eaha râ ta Iehova e hinaaro ra no tatou?

8 Te tahi atu tumu e titauhia ˈi ia haere tatou e te Atua, ua taaihia ïa i te roa o te tere ta tatou e hinaaro e rave. Te faahiti ra te Bibilia i te hoê parau mau peapea. I roto i te hoê auraa, te haere nei te taata tia ore atoa i te hoê â vahi. Teie ta te Koheleta 12:5 e parau ra no nia i te mau ati e tupu mai no te matahiti rahi: “Ia reva te taata i to ˈna parahiraa roa, e ia haere te feia oto ra na roto i te mau aroâ.” Eaha teie “parahiraa roa”? Te menema ïa, i reira hoi te hara e te huru tia ore e afai ai ia tatou. (Roma 6:23) Te hinaaro ra râ Iehova hau atu i te hoê tere poto e te arepurepu no tatou mai te fanauraa e tae atu i te menema. (Ioba 14:1) Na roto noa i te haereraa e te Atua e nehenehe ai tatou e tiaturi e haere maoro atu â mai ta ˈna i opua no tatou—a muri noa ˈtu. E ere anei tera ta outou e hinaaro ra? Papu maitai ïa e mea tia ia haere outou e to outou Metua.

E nafea tatou e nehenehe ai e haere e te Atua?

9. No te aha Iehova i huna ˈi ia ˈna i te tahi taime i to ˈna nunaa, eaha râ te haapapuraa ta ˈna e horoa ra ia au i te Isaia 30:20?

9 E au ia haapao maite roa tatou i te toru o te uiraa, E nafea tatou e nehenehe ai e haere e te Atua? E ite tatou i te pahonoraa i roto i te Isaia 30:20, 21 (MN): “E ore . . . ta outou [Orometua Rahi roa ˈˈe] e hopoi-ê-faahou-hia, e ite râ to outou mata i ta outou [Orometua Rahi roa ˈˈe]. E na to outou tariˈa e faaroo i te hoê reo i muri mai ia outou, i te na ôraa e, Teie te eˈa: e na reira i te haere, ia haapehao ê i te pae atau e te pae aui.” I roto i teie irava faaitoito, ua haamanaˈo paha ta Iehova mau parau i te irava 20 i to ˈna nunaa e i to ratou orure-hau-raa ia ˈna, ua huna-mau-hia oia ia ratou. (Isaia 1:15; 59:2) I ǒ nei râ, te parauhia ra e aita Iehova e huna ra ia ˈna, te tia roa ra râ oia i mua i to ˈna nunaa haapao maitai. E nehenehe tatou e manaˈo i te hoê orometua e tia ra i mua i ta ˈna mau piahi, o te faaite ra ia ratou eaha ta ˈna e hinaaro ra ia haapii ratou.

10. I roto i teihea auraa e nehenehe ai outou “e faaroo i te hoê reo i muri mai ia outou” no ǒ mai i to outou Orometua Rahi roa ˈˈe?

10 I te irava 21, e hohoˈa ê te faataahia ra. Te parauhia ra e te haere ra Iehova na muri mai i to ˈna nunaa, a horoa ˈi i te aratairaa no nia i te eˈa tano e rave. Ua tapao te tahi mau aivanaa bibilia e ua niuhia paha teie parau i nia i te apeeraa te hoê tiai i te tahi taime i ta ˈna mau mamoe, a aratai ai ia ratou e a ara ˈi ia ore ratou ia haapehao ê. E nafea teie faahohoˈaraa e tano ai i nia ia tatou? Ia imi tatou i te aratairaa i roto i te Parau a te Atua, te taio ra ïa tatou i tei papaihia a tausani matahiti aˈenei. E na muri mai te reira ia tatou, ei auraa parau, i roto i te tereraa o te tau. E tano noa râ te reira no tatou i teie mahana mai i te tau a papaihia ˈi te reira. E nehenehe te mau aˈoraa bibilia e aratai ia tatou i roto i ta tatou mau faaotiraa e rave i te mau mahana atoa, e e tauturu ia tatou ia faanaho i te tereraa o to tatou oraraa i te tau a muri aˈe. (Salamo 119:105) Ia imi maite e ia faaohipa tatou i tera mau aˈoraa, e riro ïa Iehova ei Aratai no tatou. Te haere ra ïa tatou e te Atua.

11. Ia au i te Ieremia 6:16, ua faaohipa Iehova i teihea hohoˈa tamahanahana no to ˈna nunaa, e ua aha ratou?

11 Te vaiiho mau ra anei tatou i te Parau a te Atua ia aratai maitai ia tatou? E hoona ia faaea rii tatou i te tahi taime e ia hiˈopoa maitai ia tatou iho. A hiˈo na i teie irava o te tauturu ia tatou ia na reira: “Ua na ô mai . . . Iehova, Tia noa outou i te pae eˈatia, a hiˈo ai; a ui ai i te mau eˈa tahito ra, i te eˈa maitai ra, a haere ai outou na reira, e itea ia outou te faaearaa no to outou [nephe].” (Ieremia 6:16; MN) Te haamanaˈo maira paha teie mau parau i te hoê ratere o te faaea rii i te hoê amaa purumu no te ani i to ˈna eˈa. I te pae varua, ua titauhia ia na reira atoa te nunaa orure hau o Iehova i Iseraela. Ua titauhia ia imi ratou i to ratou “mau eˈa tahito ra.” I haere na hoi to ratou mau tupuna haapao maitai na “te eˈa maitai ra,” te eˈa ta te nunaa i faarue na ma te paari ore. Te mea peapea, ua patoi etaeta ratou i tera haamanaˈoraa î i te here a Iehova. Teie ta tera noa irava e parau ra: “Ua na ô râ ratou, E ore matou e na reira.” I teie nei râ tau, ua farii maitai te nunaa o te Atua i tera aˈoraa.

12, 13. (a) Ua aha te mau pǐpǐ faatavaihia a te Mesia i te aˈoraa o te Ieremia 6:16? (b) E nafea tatou e nehenehe ai e hiˈopoa i ta tatou huru haereraa i teie mahana?

12 I te pae hopea o te senekele 19, ua faaohipa te mau pǐpǐ faatavaihia a te Mesia i te aˈoraa o te Ieremia 6:16 i nia ia ratou iho. Ei pǔpǔ, ua haamata ratou i te hoˈi ma te aau atoa na “te mau eˈa tahito ra.” Taa ê roa i te Amuiraa faaroo Kerisetiano apotata, ua pee maite ratou i “te hiroa parau [ora]” tei haamauhia e Iesu Mesia e tei paturuhia e ta ˈna mau pǐpǐ haapao maitai i te pae hopea o te senekele matamua T.T. (Timoteo 2, 1:13; MN) E tae mai i teie mahana, te tauturu nei te feia faatavaihia te tahi i te tahi e i to ratou mau hoa atoa o te “mamoe ê atu” ia tapi i te huru oraraa maitai e te oaoa ta te Amuiraa faaroo Kerisetiano i faarue.—Ioane 10:16.

13 Na roto i te horoaraa i te maa i te hora mau e tauturu ai te pǔpǔ o te tavini haapao maitai i te mau mirioni taata ia ite i “te mau eˈa tahito ra” e ia haere e te Atua. (Mataio 24:45-47) To roto atoa anei outou ia ratou? Mai te peu e e, eaha ta outou e nehenehe e rave ia ore outou e painu, a pee atu ai i to outou iho eˈa? E haerea paari ia faaea rii e ia hiˈopoa tamau i ta outou huru haereraa i roto i te oraraa. Mai te peu e te taio maite ra outou i te Bibilia e te mau papai bibilia e te haere ra i te mau porotarama haapiiraa faanahohia e te feia faatavaihia i teie mahana, te faaineinehia ra ïa outou ia haere e te Atua. E ia faaohipa outou ma te haehaa i te mau aˈoraa e horoahia ˈtu, te haere mau ra ïa outou e te Atua, na “te mau eˈa tahito ra.”

E haere mai “te hiˈoraa ˈtu i te Atua, i tei ore e itea ia hiˈo ra”

14. Mai te peu e mea mau Iehova no tatou, e nafea te reira e itehia ˈi i roto i ta tatou iho mau faaotiraa e rave?

14 No te haere e o Iehova, e mea tia ia riro oia ei mea mau no tatou. A haamanaˈo na, ua haapapu Iehova i to ˈna mau taata haapao maitai i Iseraela i tahito ra e aita oia e hunahia ra ia ratou. I teie mahana, te faaite atoa ra oia ia ˈna iho i to ˈna nunaa ei Orometua Rahi roa ˈˈe. Mea mau anei Iehova no outou, mai te huru ra e te tia ra oia i mua ia outou no te haapii ia outou? Tera te huru faaroo e titauhia no te haere e te Atua. Mai tera te faaroo o Mose, “itoito maite atura oia i te hiˈoraa ˈtu i te Atua, i tei ore e itea ia hiˈo ra.” (Hebera 11:27) Mai te peu e mea mau Iehova no tatou, e haapao ïa tatou i to ˈna mau huru aau ia rave tatou i te mau faaotiraa. Ei hiˈoraa, eita tatou e manaˈo noa ˈˈe e rave i te hoê ohipa ino, e huna ˈtu ai i ta tatou mau hara i te mau matahiapo aore ra i te mau melo utuafare. E tutava râ tatou i te haere e te Atua i te taime atoa eita te taata-tupu e ite mai ia tatou. E faaoti papu tatou, mai te arii Davida i tahito ra: “E haere noa vau ma te tia o te aau i roto i to ˈu iho nei fetii.”—Salamo 101:2.

15. E nafea te amuimuiraa i to tatou mau taeae e tuahine Kerisetiano e tauturu ai ia tatou ia hiˈo ia Iehova ei mea mau?

15 Te taa ra ia Iehova e e taata noa tatou e te tia ore e mea fifi no tatou i te tahi taime ia tiaturi i te mau mea eita to tatou mata e ite. (Salamo 103:14) Te tauturu rahi nei oia ia tatou ia tinai i tera paruparu. Ei hiˈoraa, ua haaputu oia i ‘te hoê pae taata no to ˈna iˈoa’ no te mau nunaa atoa o te fenua. (Ohipa 15:14) A tavini amui ai tatou ma te tahoê, e puaihia tatou maoti te tahi i te tahi. Na roto i te faarooraa mea nafea Iehova i tauturu ai i te hoê taeae aore ra tuahine Kerisetiano ia tinai i te tahi paruparu aore ra i te tahi tamataraa fifi, e riro to tatou Atua ei mea mau atu â no tatou.—Petero 1, 5:9.

16. E nafea te haapiiraa no nia ia Iesu e tauturu ai ia tatou ia haere e te Atua?

16 Hau roa ˈtu â, ua horoa mai Iehova i te hiˈoraa o ta ˈna Tamaiti. Ua parau Iesu e: “O vau te eˈa, e te parau mau, e te ora, aore roa e taata e tae i te Metua ra, maori râ ei ia ˈu.” (Ioane 14:6) Te haapiiraa i to Iesu huru oraraa i te fenua nei, o te hoê ïa o te mau ravea maitai roa ˈˈe e riro ai Iehova ei mea mau atu â no tatou. Te mau mea atoa ta Iesu i parau aore ra i rave, e faaiteraa tia roa ïa i te huru e te mau eˈa o to ˈna Metua i te raˈi. (Ioane 14:9) A rave ai tatou i te mau faaotiraa, e titauhia ia feruri maitai tatou i ta Iesu e rave i roto i taua tuhaa ra. Ia faaite ta tatou mau faaotiraa i tera feruriraa maitai i roto i te pure, te pee ra ïa tatou i te mau taahiraa avae o te Mesia. (Petero 1, 2:21) Ei faahopearaa, te haere ra ïa tatou e te Atua.

Eaha te mau haamaitairaa e noaa mai?

17. Ia haere tatou na te eˈa o Iehova, e itea ia tatou teihea “faaearaa” no to tatou nephe?

17 E horoa mai te haereraa e te Atua ra o Iehova i te hoê oraraa haamaitaihia. A haamanaˈo i ta Iehova i fafau i to ˈna nunaa no nia i te imiraa i “te eˈa maitai ra.” Teie ta ˈna i parau: “A haere ai outou na reira, e itea ia outou te faaearaa no to outou [nephe].” (Ieremia 6:16; MN) Eaha te auraa o “te faaearaa”? Te hoê oraraa fanaˈo anei tei î i te mau mea navenave e te unauna? Eita. Te horoa maira Iehova i te hoê mea maitai roa ˈˈe, mea varavara te taata ona roa ˈˈe i te ite atu. Ia itea te faaearaa no to outou nephe, oia ïa ia itea te hau, te oaoa, te mauruuru, e te mâha pae varua o roto mai. Te auraa ra, e nehenehe outou e tiaturi e ua maiti outou i te eˈa maitai roa ˈˈe i roto i te oraraa. E haamaitairaa varavara tera hau o te feruriraa i roto i teie ao fifi!

18. Eaha te haamaitairaa ta Iehova e hinaaro ra e horoa na outou, e eaha ta outou faaotiraa papu?

18 Parau mau, e haamaitairaa rahi te ora iho. Mea maitai aˈe te hoê oraraa poto i te ore roa ˈtu. Aita roa ˈtu râ Iehova i opua ia poto to outou oraraa mai te puai o te apîraa e tae atu i te mauiui o te matahiti rahi. Aita, te hinaaro ra Iehova ia fanaˈo outou i te haamaitairaa rahi roa ˈˈe e vai ra. Te hinaaro ra oia ia haere outou e o ˈna e a muri noa ˈtu! Te faataa-maitai-hia ra te reira i roto i te Mika 4:5: “E haere noa te mau taata ěê atoa ma te iˈoa anaˈe o to ˈna iho atua; e haere râ tatou ma te iˈoa o Iehova, o to tatou ïa Atua e a muri noa ˈtu.” E hinaaro anei outou e poihere i tera haamaitairaa? E hinaaro anei outou e fanaˈo i ta Iehova e parau ra ma te au “te ora mau”? (Timoteo 1, 6:19, MN) A faaoti papu ïa e haere e o Iehova i teie mahana, ananahi, e i te mau mahana atoa e a muri noa ˈtu!

[Nota i raro i te api]

^ I roto i te tahi mau huriraa bibilia, ua tauihia te “kubiti” i roto i teie irava na roto i te hoê faito o te tau, mai “te hoê taime” (The Emphatic Diaglott) aore ra “te hoê noa minuti” (A Translation in the Language of the People, a Charles Williams). Te auraa papu râ o te taˈo i faaohipahia i roto i te papai tumu, oia ïa te hoê kubiti, fatata e 45 tenetimetera i te roa.

E nafea outou e pahono ai?

• Eaha te auraa e haere e te Atua?

• No te aha e titauhia ˈi ia haere outou e te Atua?

• Eaha te tauturu ia outou ia haere e te Atua?

• Eaha te mau haamaitairaa e fanaˈo te feia e haere e te Atua?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 24]

I roto i te mau api o te Bibilia, te faaroo ra tatou i to Iehova reo i muri mai ia tatou e na ô ra, “Teie te eˈa”

[Hohoˈa i te api 26]

I te mau putuputuraa e fanaˈo ai tatou i te maa varua i te hora mau