Eaha to roto?

Tapura tumu parau

O Iehova to tatou tiai

O Iehova to tatou tiai

O Iehova to tatou tiai

“O Iehova to ˈu tiai, e ore roa vau e ere.”—SALAMO 23:1.

1-3. No te aha e ere ai i te mea maere ia faaau Davida ia Iehova i te hoê tiai?

 MAI te peu e e anihia outou ia faataa e nafea Iehova e aupuru ai i to ˈna nunaa, eaha ta outou e parau? E faaau outou i ta ˈna aupuru î i te here i ta ˈna mau tavini haapao maitai i te aha? A 3 000 tiahapa matahiti aˈenei, ua papai te fatu salamo e arii Davida i te hoê faataaraa nehenehe no nia ia Iehova, na roto i te hoê faaauraa no roto mai i ta ˈna ohipa i to ˈna apîraa.

2 Ei taurearea, e tiai mamoe o Davida, ua ite ïa oia i te aupuru i te mau mamoe. Ua ite maitai oia e ia ore te mau mamoe ia haapaohia, e moe oioi noa ratou, a noaa ˈtu ai i te eiâ aore ra te animara oviri. (Samuela 1, 17:34-36) Eita ratou e ite i te vahi e nehenehe ai ratou e amu i te aihere, aita anaˈe e tiai mamoe aupuru. I to ˈna ruhiruhiaraa, aita e feaaraa e i manaˈo noa na Davida ma te au i to ˈna aratairaa, parururaa, e faaamuraa i te mau mamoe e rave rahi hora i te maoro.

3 E ere i te mea maere i manaˈo ai Davida i te ohipa tiai mamoe ia ˈna i faataa ma te faaurua i ta Iehova aupuru i to ˈna nunaa. E haamata te Salamo 23, i papaihia e Davida, mai teie: “O Iehova to ˈu tiai, e ore roa vau e ere.” E hiˈo mai na tatou no te aha e parau tano ai teie. I muri iho, maoti te Salamo 23, e ite mai tatou e nafea Iehova e aupuru ai i to ˈna feia haamori mai te hoê tiai e aupuru i ta ˈna mau mamoe.—Petero 1, 2:25.

Te hoê faaauraa tano

4, 5. E nafea te Bibilia e faataa ˈi i te huru o te mau mamoe?

4 Mea rahi te tiaraa iˈoa o Iehova i roto i te mau Papai, o te “Tiai” râ te tiaraa iˈoa î roa ˈˈe i te here. (Salamo 80:1) No te taa maitai aˈe no te aha e tano ai ia parau ia Iehova ei Tiai, e mea faufaa ia ite tatou e piti mea: a tahi, te huru o te mau mamoe e a piti, te mau hopoia e te mau huru maitatai o te hoê tiai mamoe maitai.

5 E faahitihiti pinepine te Bibilia i te huru o te mau mamoe, mai te pahono-oioi-raa i te here o te tiai (Samuela 2, 12:3), te haavî ore (Isaia 53:7), e te paruru ore. (Mika 5:8) Teie ta te hoê taata papai, tei faaamu na i te mamoe e rave rahi matahiti i te maoro, i tapao: “Eita te mau mamoe ‘e haapao noa ia ratou iho’ mai ta vetahi e nehenehe e manaˈo. E hinaaro ratou, hau aˈe i te tahi atu mau huru animara, ia haapaohia e ia aupuru-maitai-noa-hia ratou.” No te ora ˈtu, e hinaaro tera mau animara ravea ore i te hoê tiai hamani maitai.—Ezekiela 34:5.

6. E nafea te hoê titionare bibilia e faataa ˈi i te mahana ohipa matauhia a te hoê tiai mamoe no tahito ra?

6 Mai te aha te huru o te mahana ohipa matauhia a te hoê tiai mamoe no tahito ra? Te faataa ra te hoê titionare bibilia e: “I te poipoi roa, e aratai oia i te nǎnǎ ma te haere na mua ia ratou i rapae au i te aua e tae atu i te vahi e amu ai ratou i te aihere. I reira, e haapao oia ia ratou e ahiahi noa ˈtu, e hiˈo maitai oia e aita hoê aˈe mamoe i atea ê, e mai te peu e ua atea ê hoê, e vaiiho rii oia i te nǎnǎ no te imi haere i tei moe a itehia ˈtu ai, e e faahoˈi atu oia i te nǎnǎ ra. . . . Ia ahiahi, e faahoˈi oia i te nǎnǎ i roto i te aua, a taio ai ia ratou a haere ai ratou na raro aˈe i te raau i te uputa ia papu maitai ia ˈna e aita hoê aˈe e ere ra. . . . E pinepine e titauhia ia tiai oia i te nǎnǎ i te po no te paruru ia ratou i te mau animara oviri, aore ra i te mau eiâ e tamoemoe haere ra i te haru.” *

7. No te aha e titauhia ˈi ia faaite te hoê tiai i te tahi taime i te faaoromai e te here rahi atu â?

7 Te vai ra te taime e hinaaro ai te mamoe, te ufa hapû e te pinia iho â râ, i te faaoromai e te here rahi atu â. (Genese 33:13) Te na ô ra te hoê papai bibilia e: “I roto i te hoê nǎnǎ, e pinepine te fanauˈa i te fanauhia i te atea ê i te pae mouˈa. E haapao maitai te tiai i te ufa i to ˈna mau taime ravea ore, e rave mai oia i te fanauˈa, e e hopoi atu i roto i te aua. Mai te fanauraa e tae atu i te taime e nehenehe ai te fanauˈa e haere, e amo oia ia ˈna i roto i to ˈna rima aore ra te tufetu fatafata o to ˈna ahu rapae.” (Isaia 40:10, 11) Mea maramarama maitai, e hinaaro te hoê tiai mamoe maitai i te puai e te here atoa.

8. Eaha te mau tumu ta Davida e faahiti ra o to ˈna tiaturi ia Iehova?

8 “O Iehova to ˈu tiai”—e tano maitai teie faataaraa i to tatou Metua i te raˈi, e ere anei? A hiˈopoa ˈi tatou i te Salamo 23, e ite tatou e nafea te Atua e aupuru ai ia tatou ma te puai e te here o te hoê tiai mamoe. I te irava 1, te faaite ra Davida i to ˈna tiaturi e e rave te Atua i te mau faanahoraa atoa e titauhia no ta ˈNa mau mamoe ia “ore roa” ratou “e ere.” I to muri iho mau irava, te faahiti ra Davida e toru tumu o taua tiaturi ra: E aratai, e paruru, e e faaamu Iehova i ta ˈNa mau mamoe. E hiˈopoa hoê hoê tatou i te reira.

‘E aratai oia ia ˈu’

9. Eaha te huru tupuraa hau ta Davida e faataa ra, e e nafea te mau mamoe e ite ai i taua vahi ra?

9 A tahi, e aratai Iehova i to ˈna nunaa. Te papai ra Davida e: “Te faataoto nei oia ia ˈu i te mau aua heeuri ra, te aratai nei oia ia ˈu na pihaiiho i te pape atatia ra. E faahoˈi oia i tau [nephe], e aratai oia ia ˈu na te eˈa titiaifaro, no to ˈna ra iˈoa.” (Salamo 23:2, 3; MN) Te hoê nǎnǎ e parahi hau ra i te vahi heeuri roa—te faataa ra Davida i ǒ nei i te hoê huru tupuraa oaoa, te haumârû, e te panaˈonaˈo ore. E nehenehe e faataa i te taˈo Hebera tei hurihia ei “aua,” mai te hoê “vahi au roa.” Eita iho â te mau mamoe e ite o ratou anaˈe i te hoê vahi haumârû no te parahi hau noa. E mea tia ia aratai to ratou tiai ia ratou i tera “vahi au roa.”

10. E nafea te Atua e faaite ai i to ˈna tiaturi ia tatou?

10 E nafea Iehova e aratai ai ia tatou i teie mahana? Na roto ïa i te hiˈoraa. Te faaue maira ta ˈna Parau ia ‘pee i te Atua.’ (Ephesia 5:1) Te faahiti ra te mau irava tapiri i te aumihi, te faaoreraa hara, e te aroha. (Ephesia 4:32, MN; 5:2) Papu roa, o Iehova te hiˈoraa maitai roa ˈˈe i roto i te faaiteraa i tera mau huru maitatai au mau. Ua hape anei o ˈna i te aniraa ia tatou ia pee ia ˈna? Aita. E faaiteraa faahiahia mau â taua aˈoraa faaurua ra i to ˈna tiaturi ia tatou. E nafea hoi? Ua hamanihia tatou ma to te Atua huru, te auraa e ua tuuhia i roto ia tatou te mau huru maitatai morare e te neheneheraa e faahotu i te ea pae varua. (Genese 1:26) No reira, ua ite Iehova e noa ˈtu to tatou mau huru tia ore, e nehenehe ta tatou e faahotu i te mau huru maitatai ta ˈna e faaite ra ei hiˈoraa. A hiˈo na—te tiaturi ra to tatou Atua î i te here e e nehenehe tatou e pee ia ˈna. Ia pee tatou i to ˈna hiˈoraa, e aratai oia ia tatou, ei auraa parau, i te hoê “vahi au roa.” I roto i teie nei ao haavî uˈana, e ‘parahi tatou ma te ora [aore ra panaˈonaˈo ore],’ a ite atu ai i te hau no ǒ mai i te iteraa e te farii maitai ra te Atua ia tatou.—Salamo 4:8; 29:11.

11. Ia aratai Iehova i ta ˈna mau mamoe, eaha ta ˈna e hiˈo, e e nafea te reira e itehia ˈi i roto i ta ˈna e ani ra ia tatou?

11 E aratai Iehova ia tatou ma te here e te faaoromai. E haapao te hoê tiai i te mau taotiaraa o ta ˈna mau mamoe, ma te aratai “e au i te mau puaa.” (Genese 33:14) E aratai atoa Iehova “e au i” ta ˈna mau mamoe. E hiˈo oia i ta tatou e nehenehe e rave e to tatou huru tupuraa. Oia mau, e faatano oia i te tere, ma te ore roa e ani hau aˈe i ta tatou e nehenehe e horoa. Ta ˈna e ani mau ra, oia ïa ia haa tatou ma te aau, aore ra nephe, atoa. (Kolosa 3:23) E nafea râ mai te peu e ua paari roa outou e eita e maraa ia outou ia rave mai ta outou i matau na? Aore ra e maˈi rahi to outou e taotia ra ia outou? I reira ïa e itehia ˈi te nehenehe roa o te titauraa e haa ma te nephe atoa. Aita e piti taata e hohoˈa roa. Te auraa e tavini ma te nephe atoa, e faaohipa ïa i to outou puai e itoito atoa ia au i tei maraa roa ˈˈe ia outou i roto i te taviniraa a te Atua. Noa ˈtu te mau paruparu o te nehenehe e faataere ia tatou, e haafaufaa Iehova i ta tatou haamoriraa ma te aau atoa.—Mareko 12:29, 30.

12. Eaha te hiˈoraa o te Ture a Mose e faataa ra e e aratai Iehova ia “au i” ta ˈna mau mamoe?

12 No te faataa i ta Iehova aratairaa “e au i” ta ˈna mau mamoe, a hiˈo na i tei parauhia no nia i te tahi mau tusia taraehara o te Ture a Mose. Ua hinaaro Iehova i te mau tusia maitai roa e pûpûhia ma te aau mehara. I te hoê â taime, ua tuhahia te mau tusia ia au i ta te taata pûpû e nehenehe e horoa. Te na ô ra te Ture e: “Ia ore ia tia ia ˈna ia hopoi mai i te pinia mamoe, . . . ei uupa ta ˈna e hopoi mai ia Iehova ia piti aˈe, e aore ïa, ia piti aˈe uuairaˈo.” E mai te peu e aita atoa ta ˈna e piti uuairaˈo? E “faraoa hua” ïa ta ˈna e nehenehe e hopoi mai. (Levitiko 5:7, 11) Te faaite ra te reira e aita te Atua i ani i te hoê mea eita e maraa i te taata pûpû ia rave. I te mea e aita te Atua i taui, e nehenehe tatou e tamahanahanahia i te iteraa e eita roa ˈtu oia e ani mai hau aˈe i ta tatou e nehenehe e horoa; e mauruuru râ oia i te farii i tei maraa ia tatou. (Malaki 3:6) Mea au mau â ia arataihia e te hoê Tiai aumihi mai tera te huru!

“E ore â vau e mǎtaˈu i te ino, tei pihai-atoa-iho oe ia ˈu”

13. I roto i te Salamo 23:4, e nafea Davida e paraparau ai ma te auhoa ˈtu â, e no te aha e ere ai i te mea maere?

13 Te horoa ra Davida i te piti o te tumu o to ˈna tiaturi: e paruru Iehova i ta ˈna mau mamoe. Te taio nei tatou: “Ia haere noa ˈtu vau na te peho ra, o te maru pohe, e ore â vau e mǎtaˈu i te ino, tei pihai-atoa-iho oe ia ˈu: to raau e te tootoo tei haamahanahana mai ia ˈu.” (Salamo 23:4) Te paraparau nei Davida ma te auhoa ˈtu â, ma te parau “oe” ia Iehova. E ere i te mea maere, no te mea te faahiti ra Davida mea nafea te Atua i te tautururaa ia ˈna ia faaoromai i te ati. I haere na Davida na te mau peho rumaruma—te mau taime i fifihia ˈi to ˈna iho ora. Aita râ oia i vaiiho i te riaria ia faatere ia ˈna, no te mea ua taa ia ˈna e tei pihai iho te Atua ia ˈna, ua ineine hoi ta ˈNa raau e tootoo. No to ˈna iteraa e e paruruhia oia, ua tamahanahanahia Davida e aita e feaaraa, ua haafatata roa ˈtu â te reira ia ˈna ia Iehova ra. *

14. Eaha ta te Bibilia e haapapu maira no nia i ta Iehova parururaa, e ere râ i te auraa o te aha?

14 E nafea Iehova e paruru ai i ta ˈna mau mamoe i teie mahana? Te haapapu maira te Bibilia e aita e patoi—demoni aore ra taata—e manuïa i te iriti ê i ta ˈna mau mamoe i nia i te fenua. Eita roa ˈtu Iehova e faatia i te reira. (Isaia 54:17; Petero 2, 2:9) E ere râ i te auraa e e paruru to tatou Tiai ia tatou i te mau ati atoa. Te faaruru nei tatou i te mau ati matauhia e te taata, e te faaû nei tatou i te patoiraa ta te mau Kerisetiano mau atoa e farerei nei. (Timoteo 2, 3:12; Iakobo 1:2) Te vai ra te taime e “haere” ai paha tatou, ei auraa parau, ‘na te peho o te maru pohe.’ Ei hiˈoraa, mai pohe paha tatou no te hamani-ino-raa aore ra no te maˈi. Aore ra mai pohe paha te hoê taata here aore ra ua faarue roa mai paha oia. I taua mau taime rumaruma roa ˈˈe ia hiˈohia, tei pihai iho to tatou Tiai ia tatou, e e paruru oia ia tatou. E nafea?

15, 16. (a) E nafea Iehova e tauturu ai ia tatou ia faaruru i te mau haafifiraa ta tatou e nehenehe e farerei? (b) A faatia i te hoê tupuraa no te faaite e nafea Iehova e tauturu ai ia tatou i te mau taime ati.

15 Aita iho â Iehova e fafau maira i te ohipa semeio mai. * Teie râ ta tatou e nehenehe e tiaturi: E tauturu Iehova ia tatou ia faaruru i te mau haafifiraa atoa ta tatou e nehenehe e farerei. E nehenehe ta ˈna e horoa mai i te paari no te faaû i “te ati e rave rahi te huru.” (Iakobo 1:2-5) E faaohipa te hoê tiai i ta ˈna raau aore ra tootoo eiaha noa no te tiahi i te mau aaiora, no te faahaere atoa râ i ta ˈna mau mamoe na te eˈa tano. E nehenehe Iehova e “faahaere” ia tatou, maoti paha te hoê hoa haamoriraa, ia faaohipa i te hoê aˈoraa bibilia o te taui roa paha i to tatou huru tupuraa. Hau atu â, e nehenehe Iehova e horoa mai i te puai no te faaoromai. (Philipi 4:13, MN) Maoti to ˈna varua moˈa, e tia ia ˈna ia horoa mai i “te puai i hau aˈe i tei matauhia.” (Korinetia 2, 4:7, MN) E tia i te varua o te Atua ia tauturu ia tatou ia faaoromai i ta Satani mau tamataraa atoa ia tatou. (Korinetia 1, 10:13) E ere anei i te mea tamahanahana te iteraa e ua ineine noa Iehova i te tauturu ia tatou?

16 Oia, noa ˈtu eaha te peho rumaruma to roto paha tatou, eita e titauhia ia haere o tatou anaˈe. Tei pihai iho to tatou Tiai ia tatou, a tauturu mai ai ma te mau ravea eita paha tatou e taa maitai i te omuaraa. A hiˈo na i te tupuraa o te hoê matahiapo e oru ino to roto i to ˈna roro. “E mea tia ia faˈi au e i te omuaraa, ua uiui au aita anei Iehova e riri ra ia ˈu aore ra te here ra anei o ˈna ia ˈu. Ua faaoti papu râ vau eiaha e faarue ia Iehova. Ua faaite au i to ˈu mau tapitapi ia ˈna. E ua tauturu mai Iehova ia ˈu, ma te tamahanahana pinepine mai maoti to ˈu mau taeae e tuahine Kerisetiano. Mea rahi tei horoa mai i te mau manaˈo faufaa niuhia i nia i to ratou iho faaoromai i te maˈi rahi. Ua haamanaˈo mai ta ratou mau parau faito noa e aita e mea huru ê no nia i ta ˈu e faaruru ra. Ua tamahanahana mai ta ratou tauturu au noa, e te tahi mau pûpûraa tauturu hamani maitai e te putapû, e aita Iehova e au ore ra ia ˈu. Parau mau, e mea tia ia tamau vau i te aro i to ˈu maˈi, e aita vau i ite eaha te faahopearaa. Ua papu râ ia ˈu e tei pihai iho Iehova ia ˈu e e tamau oia i te tauturu mai i roto i to ˈu ati.”

“Ua faanahonaho oe i te tahi amuraa maa na ˈu”

17. E nafea Davida e faataa ˈi ia Iehova i roto i te Salamo 23:5, e no te aha te reira e tuati ai i te faahohoˈaraa o te hoê tiai mamoe?

17 I teie nei, te faahiti nei Davida i te toru o te tumu o to ˈna tiaturi i to ˈna Tiai: e faaamu Iehova i ta ˈna mau mamoe, e te na reira rahi nei oia. Te papai ra Davida e: “Ua faanahonaho oe i te tahi amuraa maa na ˈu i mua i te aro o tau mau enemi; ua faatavai oe i tau upoo; e te î nei tau auˈa.” (Salamo 23:5) I roto i teie irava, te faataa ra Davida i to ˈna Tiai mai te hoê farii manihini aau horoa o te horoa rahi i te maa e te inu. E tuati na faahohoˈaraa e piti, te hoê tiai mamoe aupuru e te hoê farii manihini aau horoa. Inaha, e titauhia ia ite te hoê tiai mamoe maitai teihea te vahi heeuri e te pape inu e navai ia “ore roa” ta ˈna nǎnǎ “e ere.”—Salamo 23:1, 2.

18. Eaha te faaite ra e e farii manihini aau horoa o Iehova?

18 E farii manihini aau horoa atoa anei to tatou Tiai? Oia roa! A feruri noa na i te huru maitai, te rahi, e te rau o te maa varua ta tatou e fanaˈo nei. Na roto i te pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te paari, te horoa maira Iehova i te mau papai faufaa e te mau porotarama haapiiraa i te mau putuputuraa e te mau tairururaa—ia mâha to tatou mau hinaaro pae varua. (Mataio 24:45-47) Aita mau â tatou e ere ra i te maa varua. Te nenei nei “te tavini haapao maitai e te paari” e mirioni Bibilia e papai haapiiraa bibilia, e te vai nei tera mau papai na roto e 413 reo. Te horoa maira Iehova i teie maa varua e rave rau te huru—mai “te û,” te mau haapiiraa bibilia tumu, e tae noa ˈtu i “te maa etaeta,” te mau haamaramaramaraa varua hohonu atu â. (Hebera 5:11-14) Ei faahopearaa, ia fifi tatou aore ra ia rave tatou i te faaotiraa, e nehenehe noa tatou e ite i ta tatou mau â e hinaaro. Ahani aita tera maa varua, teihea roa ïa tatou? Oia mau, e Atua aau horoa roa to tatou Tiai!—Isaia 25:6; 65:13.

“E parahi â vau i roto i te fare o Iehova”

19, 20. (a) I roto i te Salamo 23:6, eaha te tiaturi ta Davida e faaite ra, e e nafea tatou e nehenehe ai e fanaˈo i tera tiaturi? (b) Eaha te faataahia i roto i to muri nei tumu parau?

19 I muri aˈe i te feruriraa i te mau eˈa o to ˈna Tiai e Aupuru, te faaoti ra Davida e: “E riro â te maitai e te aroha i te pee mai ia ˈu i te mau mahana atoa o to ˈu nei oraraa: e parahi â vau i roto i te fare o Iehova e maoro noa ˈtu o ˈu pue mahana.” (Salamo 23:6) Te paraparau ra Davida ma te aau î i te mauruuru e te faaroo—te mauruuru no te haamanaˈoraa i te tau tahito e te faaroo no te hiˈoraa i te tau i mua. Te vai hau ra teie tiai mamoe tahito, ua ite hoi oia e a vai piri noa ˈi oia i to ˈna Tiai i te raˈi, ma te parahi i roto i to ˈNa fare, e aupuru noa Iehova ia ˈna ma te here.

20 Auê ïa tatou i te mauruuru no te mau parau nehenehe i papaihia i roto i te Salamo 23! Ua itea ia Davida te ravea tano roa ˈˈe no te faataa e nafea Iehova e aratai, e paruru, e e faaamu ai i ta ˈna mau mamoe. Ua faahereherehia ta Davida mau parau mahanahana no te horoa mai i te tiaturi e e nehenehe tatou atoa e hiˈo ia Iehova ei Tiai no tatou. Oia, a vai piri noa ˈi tatou ia Iehova, e aupuru oia ia tatou mai te hoê Tiai î i te here ‘e maoro noa ˈtu te pue mahana,’ e a muri noa ˈtu atoa. Ei mamoe râ na ˈna, e hopoia ta tatou e haere e to tatou Tiai rahi ra o Iehova. E faataahia te auraa o te reira i roto i to muri nei tumu parau.

[Nota i raro i te api]

^ Ua papai Davida e rave rahi salamo arueraa ia Iehova no te faaoraraa ia ˈna i te fifi atâta.—A hiˈo na i te mau tapaopaoraa o te Salamo 18, 34, 56, 57, 59, e 63.

^ A hiˈo i te tumu parau “L’intervention divine: à quoi peut-on s’attendre?” i roto i te Tour de Garde o te 1 no Atopa 2003.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• No te aha e tano ai ia faaau Davida ia Iehova i te hoê tiai?

• E nafea Iehova e aratai ai ia tatou ma te maramarama?

• E nafea Iehova e tauturu ai ia tatou ia faaoromai i te mau ati?

• Eaha te faaite ra e e farii manihini aau horoa o Iehova?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 20]

Mai te hoê tiai mamoe i Iseraela, e aratai Iehova i ta ˈNa mau mamoe