Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A haere e te Atua e a ooti i te mea maitai

A haere e te Atua e a ooti i te mea maitai

A haere e te Atua e a ooti i te mea maitai

“Ua ueue ratou i te mataˈi e ua ooti i te puahiohio.”—HOSEA 8:7.

1. E nafea tatou e nehenehe ai e haere e o Iehova?

 MEA papu aˈe te hoê tere na te hoê tuhaa fenua atâta mai te peu e te vai ra te aratai aravihi o te faaite mai i te eˈa. E mea paari ia haere e taua aratai ra, eiaha râ o tatou noa to tatou haereraa. I roto i te tahi mau tuhaa, te faataa ra te reira i to tatou huru tupuraa. Te pûpû maira hoi Iehova, ei auraa parau, i te aratai ia tatou na roto i te medebara aano o teie nei ao ino. E mea paari ia haere tatou e o ˈna, eiaha râ ia tamata i te aratai i to tatou iho mau taahiraa. E nafea tatou e nehenehe ai e haere e te Atua? Na roto ïa i te peeraa i ta ˈna aratairaa i roto i ta ˈna Parau.

2. Eaha te tatarahia i roto i teie tumu parau?

2 Ua tatara mai to na mua ˈtu tumu parau i te darama taipe i roto i te Hosea pene 1 e tae atu i te pene 5. Mai ta tatou i ite, e haapiiraa to roto i taua darama ra o te nehenehe e tauturu ia tatou ia haere e te Atua. E tauaparau na tatou i teie nei i te tahi mau manaˈo faufaa o te pene 6 e tae atu i te pene 9. E mea tano ia haamata tatou ma te hoê haapotoraa o taua na pene e maha ra.

Te hoê haapotoraa

3. A faataa poto na i te Hosea pene 6 e tae atu i te pene 9.

3 Ua tono Iehova ia Hosea e tohu na mua i te basileia apatoerau o na opu fetii 10 o Iseraela. Ua faarue taua nunaa ra tei parau-atoa-hia Epheraima, no te mea to ˈna te opu fetii rahi roa ˈˈe, i te Atua. Te faaite ra te Hosea pene 6 e tae atu i te pene 9 e ua taiva te nunaa ma te faahapa i te faufaa a Iehova e ma te rave i te ino. (Hosea 6:7) Ua tiaturi ratou i te mau faufaa a teie nei ao, aita râ i hoˈi ia Iehova ra. No te mea ua ueue noa ratou i te mea ino, ua ooti ïa ratou i te mea ino, oia hoi te faautuaraa i tae mai. Tera râ, e poroi mahanahana atoa ta te parau tohu a Hosea. Ua haapapuhia i te nunaa e e nehenehe ratou e hoˈi ia Iehova ra e e fanaˈo i to ˈna aroha, mai te peu e e tatarahapa ratou ma te aau haavare ore.

4. Eaha na haapiiraa e au ia faaohipa o te parau tohu a Hosea ta tatou e hiˈopoa?

4 I roto i taua na pene e maha ra o te parau tohu a Hosea, e nehenehe tatou e ite i te tahi atu â aratairaa o te tauturu ia tatou ia haere e te Atua. E hiˈopoa mai tatou e maha haapiiraa e au ia faaohipa: (1) E itehia te tatarahapa mau na roto i te ohipa, eiaha noa te parau; (2) eita te Atua e mauruuru i te mau tusia noa; (3) e mauiui Iehova ia faarue to ˈna feia haamori ia ˈna; e (4) no te ooti i te mea maitai, e titauhia ia ueue tatou i te mea maitai.

E nafea e itehia ˈi te tatarahapa mau

5. A horoa i te manaˈo faufaa roa ˈˈe o te Hosea 6:1-3.

5 Te haapii rahi maira ta Hosea parau tohu i te tatarahapa e te aroha. I roto i te Hosea 6:1-3, te taio nei tatou: “E haere mai, tatou e hoˈi ia Iehova ra: na ˈna tatou i hahae, e na ˈna tatou e faaora; na ˈna i tairi, e na ˈna tatou e vehî. Ia mahemo aˈe na mahana e piti e faaora ˈi oia ia tatou: e ia tae i te toru o te mahana e faatia ˈi oia ia tatou, a ora ˈi tatou i mua i tana aro. E ite tatou, e titau hoi tatou ia ite ia Iehova: ua haapaohia to ˈna haerea mai mai te poipoi nei; e mai te ûa oia i te taeraa mai i nia ia tatou nei, mai te ûa i oteu ai te raau e te ûa auhune i nia i te fenua nei.”

6-8. Eaha te fifi o te tatarahapa o Iseraela?

6 Na vai i faahiti i te mau parau i papaihia i roto i teie mau irava? Te parau ra vetahi e na te mau Iseraela taiva ïa, e te faahua tatarahapa ra te nunaa faaroo ore e te faaohipa hua ra i te aroha o te Atua. Te parau ra râ te tahi atu e na te peropheta Hosea, o te taparuparu ra i te nunaa ia hoˈi ia Iehova ra. Noa ˈtu e o vai tei faahiti i tera mau parau, teie te uiraa faufaa roa, Ua hoˈi anei te rahiraa o to te basileia o na opu fetii 10 o Iseraela ia Iehova ra, ma te tatarahapa mau? Te pahonoraa, aita ïa. Te parau ra Iehova na roto ia Hosea: “E Epheraima e, e nahea ˈtu vau ia oe? E Iuda e, e nahea ˈtu vau ia oe? e au hoi to outou [aau aroha] mai te ata poipoi, e mai te hau e pee vave ra.” (Hosea 6:4; MN) Auê ïa faaiteraa peapea i te huru tupuraa ino pae varua o te nunaa o te Atua! Ua fatata te aau aroha, aore ra aroha taiva ore, i te moe—mai te ata poipoi o te pee vave ia hiti mai te mahana. E au ra e ua faahua tatarahapa te nunaa, aita râ e tumu e aroha ˈi Iehova ia ratou. Eaha te fifi?

7 Aita Iseraela i tatarahapa mau ma te aau atoa. Teie ta te Hosea 7:14 e parau ra no nia i te mauruuru ore o Iehova i to ˈna nunaa: “Aore . . . ratou i tiaoro mai ia ˈu ma te aau atoa ra, a auê noa ˈi ratou i nia i to ratou mau roi.” Te na ô atoa ra te irava 16: “Ua fariu ratou, aore râ ia ˈu nei”—oia hoi “eiaha i te hoê huru haamoriraa teitei.” (Nota i raro i te api) Aita te nunaa i hinaaro e hoˈi i te haamoriraa teitei a Iehova ra ma te rave i te mau tauiraa e hinaarohia no te faatupu faahou i to ratou taairaa e o ˈna. Aita mau â ratou i hinaaro e haere e te Atua.

8 E fifi ê atu to te tatarahapa o Iseraela. Te rave noa ra te nunaa i te hara—ua rau hoi te hara mai te ohipa taviri, te taparahi taata, te eiâ, te haamoriraa idolo, e te faaauraa i te mau faufaa paari ore i te tahi atu mau nunaa. I roto i te Hosea 7:4, ua faaauhia te nunaa i “te umu,” aore ra umu eu faraoa, no te mau hinaaro iino e ura ra i roto ia ratou. Ia hiˈohia tera huru tupuraa ino pae varua, e tano anei ia arohahia te nunaa? Eita ïa! Te parau ra Hosea i te nunaa orure hau e e “manaˈo [Iehova] i ta ratou parau ino” e e “tahoo hoi oia i ta ratou hara.” (Hosea 9:9) Eita ratou e arohahia!

9. Eaha ta te mau parau a Hosea e haapii maira no nia i te tatarahapa e te aroha?

9 A taio ai tatou i ta Hosea mau parau, eaha ta tatou e haapii no nia i te tatarahapa e te aroha? Te haapii maira te hiˈoraa faaara o te mau Iseraela faaroo ore e no te fanaˈo i te aroha o Iehova, e titauhia ia tatarahapa tatou ma te aau haavare ore. E nafea e itehia ˈi tera huru tatarahapa? Eita Iehova e vare i te roimata aore ra te parau noa. E itehia te tatarahapa mau na roto i te ohipa. No te fanaˈo i te aroha, e titauhia ia faarue roa te taata rave hara i to ˈna haerea hara e ia faaau i to ˈna oraraa i nia i te mau ture aveia o te haamoriraa teitei a Iehova.

Eita Iehova e mauruuru i te mau tusia noa

10, 11. Ia au i te tupuraa o Iseraela, no te aha Iehova e ore ai e mauruuru i te mau tusia noa?

10 I teie nei, e tauaparau tatou i te piti o te haapiiraa o te nehenehe e tauturu ia tatou ia haere e o Iehova. Oia ïa eita te Atua e mauruuru i te mau tusia noa. Te na ô ra te Hosea 6:6: “Hinaaro hoi au [Iehova] i te aroha [aore ra aau aroha] eiaha te tusia; e te ite i te Atua eiaha te mau tusia taauahi.” A tapao na e e hinaaro Iehova i te aau aroha, aore ra aroha taiva ore—te hoê huru maitai o te aau—e te ite ia ˈna. Te ui nei râ paha outou ia outou iho: ‘No te aha te irava e parau ai e eita Iehova e hinaaro i “te tusia” e “te mau tusia taauahi”? Aita anei te reira i titauhia i raro aˈe i te Ture a Mose?’

11 E titauraa te tusia i raro aˈe i te Ture, e fifi rahi râ to te feia o te tau o Hosea. E au ra e te vai ra te mau Iseraela o tei pûpû maite i taua mau tusia ra ma te hohoˈa paieti. I tera atoa râ taime, te rave noa ra ratou i te hara. Na roto i ta ratou hara i faaite ai ratou e aita e aroha taiva ore i roto i to ratou aau. Ua faaite atoa ratou e ua faarue ratou i te ite i te Atua, aita roa ˈtu hoi ratou e pee ra i te reira. Mai te peu e e ere te huru aau e te huru oraraa o te nunaa i te mea maitai, eaha ïa te faufaa o ta ratou mau tusia? E tusia au ore ïa ta ratou i te aro o te Atua ra o Iehova.

12. Eaha te faaararaa a te Hosea 6:6 no te feia e ora nei i teie tau?

12 E faaararaa ta te mau parau a Hosea no te taata haere pure e rave rahi i teie tau. Te pûpû ra ratou i te tusia na te Atua ma te rave i te mau ohipa faaroo. Aita râ ta ratou haamoriraa e ohipa roa ra, aore ra aita roa ˈtu, i nia i to ratou haerea i te mau mahana atoa. Te faaoaoa mau ra anei tera mau taata i te Atua mai te peu e aita to ratou aau e turai ra ia ratou ia titau i te ite mau ia ˈna e ia faaohipa i taua ite ra ma te haapae i te mau ohipa hara? Eiaha tatou e manaˈo e e mauruuru te Atua i te mau ohipa faaroo noa. Eita Iehova e au i te feia e titau ra i ta ˈna farii maitai ma te hoê noa huru haamoriraa, aita râ e pee mau ra i ta ˈna Parau.—Timoteo 2, 3:5.

13. Teihea huru tusia ta tatou e pûpû, eaha râ te haamanaˈo no nia i to ratou faufaaraa?

13 Ei Kerisetiano mau, e haamanaˈo tatou e eita te Atua e mauruuru i te mau tusia noa. Parau mau, aita tatou e pûpû ra i te mau tusia animara na Iehova. Teie râ, e ‘pûpû tatou i te tusia haamaitai i te Atua, oia hoi ta te vaha nei, i te haamaitairaa i to ˈna ra iˈoa.’ (Hebera 13:15) E mea faufaa roa eiaha tatou e riro mai te mau Iseraela rave hara i te tau o Hosea, ma te manaˈo e e tapoˈihia ta tatou hara ia pûpû tatou i tera mau tusia pae varua na te Atua. A hiˈo na i te hoê potii tei rave omoe i te taatiraa morare ore. Ua faˈi oia i muri aˈe: “Ua faarahi au i ta ˈu taviniraa, ma te manaˈo e e tapoˈi te reira i te hara.” Tera atoa ta te mau Iseraela faaroo ore i tamata i te rave. E farii râ Iehova i ta tatou mau tusia haamaitai mai te peu noa e e na reira tatou ma te aau maitai e te haerea paieti.

E mauiui Iehova ia faarue to ˈna feia haamori ia ˈna

14. Ia au i te parau tohu a Hosea, eaha te huru aau o te Atua?

14 Te toru o te haapiiraa ta tatou e huti mai na roto i te Hosea pene 6 e tae atu i te pene 9, oia ïa eaha to Iehova huru aau ia faarue to ˈna feia haamori ia ˈna. E huru aau puai e te mǎrû to te Atua. E huru aau oaoa e te aumihi to ˈna i te feia o te tatarahapa i ta ratou mau hara. Ia ore râ to ˈna nunaa e tatarahapa, e faaoti maite oia e faautua. No to ˈna tapitapi rahi ia tatou, e oaoa te Atua ia haere tatou e o ˈna ma te haapao maitai. “Te au ra Iehova i to ˈna taata,” ta te Salamo 149:4 ïa e parau ra. Eaha râ to te Atua huru aau ia taiva ta ˈna mau tavini?

15. Ia au i te Hosea 6:7, ua aha te tahi mau Iseraela?

15 Teie ta Iehova e parau ra no nia i te mau Iseraela taiva: “Ua hapa . . . ratou i te faufaa, mai ia Adamu ra; ua haavare mai ratou ia ˈu i te reira.” (Hosea 6:7) Te auraa atoa o te taˈo Hebera i hurihia ei “haavare,” oia ïa e “taiva.” I roto i te Malaki 2:10-16, tera atoa te taˈo e faaohipahia ra no te faataa i te haerea haapao ore o tera mau Iseraela o tei taiva i to ratou hoa faaipoipo. No nia i te faaohiparaa o teie taˈo i roto i te Hosea 6:7, te na ô ra te hoê papai e “e parau taipe [teie] no nia i te faaipoiporaa o te faataa ra i te mau huru maitatai i roto i taua taairaa ra . . . E huru tupuraa hohonu teie ua ofatihia te here.”

16, 17. (a) Ua aha Iseraela i te faufaa ta te Atua i faaau i taua nunaa ra? (b) E mea tia ia haamanaˈo tatou i te aha no nia i ta tatou mau ohipa?

16 Ua faariro Iehova ia Iseraela ei vahine taipe na ˈna no ta ˈna faufaa i faaau i te nunaa. No reira, i te ofatiraa to ˈna nunaa i te mau parau o taua faufaa ra, mai te huru ra ïa e te faaturi ra ratou. E au te Atua i te hoê tane haapao maitai, ua faarue râ to ˈna nunaa ia ˈna!

17 E o tatou? Te tapitapi ra te Atua e te haere ra anei tatou e o ˈna aore ra aita. E mea tia ia haamanaˈo tatou e “e aroha te Atua” e e faahopearaa to ta tatou mau ohipa i nia ia ˈna. (Ioane 1, 4:16) Ia tapi tatou i te hoê haerea ino, e nehenehe tatou e haamauiui ia Iehova e eita mau â oia e mauruuru. E nehenehe te haamanaˈoraa tatou i te reira e tapea ia tatou eiaha ia hema.

E nafea tatou e nehenehe ai e ooti i te mea maitai

18, 19. Eaha te manaˈo tumu ta tatou e ite nei i roto i te Hosea 8:7, e mea nafea te tanoraa taua manaˈo tumu ra i nia i te mau Iseraela?

18 E hiˈopoa mai tatou i te maha o te haapiiraa o ta Hosea parau tohu—e nafea tatou e nehenehe ai e ooti i te mea maitai. Teie ta Hosea e papai ra no nia i te mau Iseraela e te maamaa e te faufaa ore o to ratou haerea faaroo ore: “Ua ueue ratou i te mataˈi e ua ooti i te puahiohio.” (Hosea 8:7) I ǒ nei, te ite nei tatou i te hoê manaˈo tumu e mea tia ia haamanaˈo tatou: E taairaa piri roa to rotopu i ta tatou e rave ra i teie nei e te mea e tupu i nia ia tatou i muri aˈe. Mea nafea te tanoraa teie manaˈo tumu i nia i te mau Iseraela taiva?

19 Ma te rave i te hara, te ueue ra ïa tera mau Iseraela i te mea ino. E nehenehe anei ïa ratou e na reira noa ma te ore e ooti i te mau faahopearaa ino? Eita ïa ratou e ape i te faautuaraa. Te na ô ra te Hosea 8:13: “E teie nei oia [Iehova] e manaˈo ai i to ratou ino, a tahoo atu ai hoi i ta ratou hara.” E i te Hosea 9:17, te taio nei tatou: “E faarue tau Atua ia ratou no te mea aore ratou i faaroo ia ˈna: e riro ratou ei huoi [aore ra ei overe] i roto i te mau etene.” E tahoo Iehova i te mau Iseraela no ta ratou mau hara. No te mea ua ueue ratou i te mea ino, e ooti ïa ratou i te mea ino. Ua faautua te Atua ia ratou i te matahiti 740 H.T.T., i to Asura faatahuriraa i te basileia o na opu fetii 10 o Iseraela e hopoi-ê-raa i to ˈna mau taata.

20. Te haapii maira te ohipa i tupu i nia i te mau Iseraela i te aha?

20 Te haapii maira te ohipa i tupu i nia i taua mau Iseraela ra i te hoê parau mau faufaa roa: E ooti tatou i ta tatou e ueue. Te faaara maira te Parau a te Atua e: “Eiaha e vare, e ore te Atua e noaa i te haavare, o ta te taata e ueue ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai.” (Galatia 6:7) Ia ueue tatou i te mea ino, e ooti ïa tatou i te mea ino. Ei hiˈoraa, e ooti te feia e tapi ra i te hoê huru oraraa morare ore i te mau faahopearaa mauiui. E faahopearaa mauiui to te taata rave hara tatarahapa ore.

21. E nafea tatou e nehenehe ai e ooti i te mea maitai?

21 E nafea ïa tatou e nehenehe ai e ooti i te mea maitai? E nehenehe e pahono i tera uiraa na roto i te hoê noa faahohoˈaraa. Ia hinaaro te hoê taata faaapu e ooti i te to papaa, e tanu anei ïa oia i te sitona? Eita ïa! E titauhia ia tanu oia i te mea ta ˈna e hinaaro e ooti. Oia atoa, ia hinaaro tatou e ooti i te mea maitai, ia ueue ïa tatou e tia ˈi i te mea maitai. Te hinaaro ra anei outou e ooti noa i te mea maitai—te hoê oraraa oaoa i teie nei ma te tiaturi e ora e a muri noa ˈtu i roto i te ao apî a te Atua? Mai te peu e e, e mea tia ia ueue noa outou i te mea maitai ma te haere e te Atua e ma te pee i ta ˈna mau ture aveia parau-tia.

22. Eaha ta tatou i haapii mai i roto i te Hosea pene 6 e tae atu i te pene 9?

22 Mai te Hosea pene 6 e tae atu i te pene 9, ua huti mai tatou e maha haapiiraa o te nehenehe e tauturu ia tatou ia haere e te Atua: (1) E itehia te tatarahapa mau na roto i te ohipa; (2) eita te Atua e mauruuru i te mau tusia noa; (3) e mauiui Iehova ia faarue to ˈna feia haamori ia ˈna; e (4) no te ooti i te mea maitai, e titauhia ia ueue tatou i te mea maitai. E nafea na pene hopea e pae o teie buka bibilia e nehenehe ai e tauturu ia tatou ia haere e te Atua?

Eaha ta outou e pahono?

• E nafea e itehia ˈi te tatarahapa mau?

• No te aha to tatou Metua i te raˈi e ore ai e mauruuru i te mau tusia noa?

• Eaha to te Atua huru aau ia faarue to ˈna feia haamori ia ˈna?

• E titauhia ia ueue tatou i te aha no te ooti i te mea maitai?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 13]

Ua moe to Iseraela aroha taiva ore mai te ata poipoi

[Hohoˈa i te api 13]

Ua ura te mau hinaaro iino o Iseraela i roto ia ratou mai te umu

[Hohoˈa i te api 14]

No te aha Iehova i patoi ai i te mau tusia a to ˈna nunaa?

[Hohoˈa i te api 15]

No te ooti i te mea maitai, e titauhia ia ueue tatou i te mea maitai