Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E tauturu mai te parau tohu a Hosea ia haere e te Atua

E tauturu mai te parau tohu a Hosea ia haere e te Atua

E tauturu mai te parau tohu a Hosea ia haere e te Atua

“E pee ratou ia Iehova.”—HOSEA 11:10.

1. Eaha te darama taipe e vai ra i roto i te buka a Hosea?

 MEA au anei na outou te mau darama hautihia e te mau taata faahiahia e ma te mau opuaraa iino huru ê? Te faatia ra te buka bibilia a Hosea i te hoê darama taipe. * No nia tera darama i te huru tupuraa utuafare o Hosea, te peropheta a te Atua, e ua taaihia te reira i te faaipoiporaa taipe i rotopu ia Iehova e o Iseraela i tahito ra maoti te faufaa o te Ture a Mose.

2. Eaha ta tatou i ite no nia ia Hosea?

2 I roto i te Hosea pene 1 e ite ai tatou i te huru tupuraa o teie darama. E au ra e i ora na Hosea i te tuhaa fenua o te basileia o na opu fetii 10 o Iseraela (parau-atoa-hia Epheraima, no to ˈna opu fetii rahi roa ˈˈe). I peropheta na oia a faatere ai na arii hopea e hitu o Iseraela e na arii no Iuda o Uzia, Iotama, Ahaza, e Hezekia. (Hosea 1:1) No reira, i peropheta na Hosea e 59 aˈe matahiti i te maoro. Noa ˈtu e ua hope te buka a Hosea i muri iti aˈe i te matahiti 745 H.T.T., e tano noa te reira i teie anotau, a tapi ai te mau mirioni taata i te haerea i tohuhia i roto i teie mau parau: “E pee ratou ia Iehova.”—Hosea 11:10.

Ta te hoê haapotoraa e faaite mai

3, 4. A faataa poto na i te Hosea pene 1 e tae atu i te pene 5.

3 E haapapu te hoê haapotoraa o te Hosea pene 1 e tae atu i te pene 5 i ta tatou faaotiraa e haere e te Atua ma te faahotu i te faaroo e ma te tapi i te hoê haerea e tuati i to ˈna hinaaro. Noa ˈtu e ua faaturi to te basileia o Iseraela i te pae varua, e aroha te Atua ia ratou mai te peu e e tatarahapa ratou. Ua faahohoˈahia te reira e ta Hosea i rave i nia i ta ˈna vahine o Gomera. I muri aˈe i to ˈna fanauraa i te hoê tamarii ia Hosea, e au ra e e piti tamarii tiamâ ore ta Gomera. Ua rave faahou mai râ Hosea ia ˈna, mai ia Iehova i aroha noa i te mau Iseraela tatarahapa.—Hosea 1:1–3:5.

4 Ua mârô Iehova ia Iseraela no te mea aore e parau mau, aore e aroha, aore e ite i te Atua i te fenua nei. Ua tahoo oia ia Iseraela haamori idolo e i te basileia orure hau o Iuda. A roohia ˈi râ te nunaa o te Atua “i te ati ra,” ua imi vave ratou ia Iehova.—Hosea 4:1–5:15.

Te tupu ra te darama

5, 6. (a) Mai te aha te rahi o te taiata i roto i te basileia o na opu fetii 10 o Iseraela? (b) No te aha te faaararaa i horoahia ia Iseraela i tahito ra e mea faufaa ˈi no tatou?

5 “A haere,” ta te Atua ïa i faaue ia Hosea, “e rave i te hoê vahine i mataro i te taiata, e haafanau hoi i te tamarii i mataro i te taiata; tei te taiata ˈtura hoi te fenua nei, e ua taiva roa ia Iehova.” (Hosea 1:2) Mai te aha te rahi o te taiata i Iseraela? Te parauhia maira e: “Na te aau taiata i hape ai [to te basileia o na opu fetii 10], e ua faarue ratou i to ratou Atua. . . . Te taiata nei ta outou mau tamahine, e te faaturi nei ta outou mau vahine [aore ra hunoa vahine]. . . . Ua amui hoi ratou [te mau tane] i roto i te mau taiata ra, e ua faatusia ratou e te mau faaturi atoa ra.”—Hosea 4:12-14.

6 Ua parare haere te taiata i Iseraela i te pae varua e i te pae tino atoa. No reira Iehova i “tahoo” ai i te mau Iseraela. (Hosea 1:4; 4:9) E faufaaraa to teie faaararaa no tatou no te mea e tahoo Iehova i te feia e rave ra i te peu morare ore e te haamoriraa viivii i teie tau. Te haapao nei râ te feia e haere ra e te Atua i ta ˈna mau ture aveia no nia i te haamoriraa viivii ore e ua ite ratou e ‘aore e aiˈa to te faaturi i te basileia o te Mesia ra e o te Atua.’—Ephesia 5:5; Iakobo 1:27.

7. Te faahohoˈahia ra te faaipoiporaa o Hosea ia Gomera i te aha?

7 I to Hosea faaipoiporaa ia Gomera, e paretenia iho â oia, e e vahine haapao maitai oia i to ˈna ‘fanauraa mai i te hoê tamaroa.’ (Hosea 1:3) Mai tei faataahia i roto i te darama taipe, i muri iti aˈe i to ˈna faaoraraa i te mau Iseraela i te faatîtîraa Aiphiti i te matahiti 1513 H.T.T., ua faaau atoa te Atua i te hoê faufaa ia ratou, mai te hoê faufaa no te hoê faaipoiporaa tura. Ma te farii i taua faufaa ra, ua fafau Iseraela i te ore e taiva i to ratou fatu e “tane” ra o Iehova. (Isaia 54:5) Oia, o teie faaipoiporaa taipe o Iseraela i te Atua te faahohoˈahia ra e te faaipoiporaa tura o Hosea ia Gomera. Ua taui râ te mau mea!

8. Mea nafea te basileia o na opu fetii 10 o Iseraela i te faraa mai, e eaha ta outou e nehenehe e parau no nia i ta ˈna haamoriraa?

8 “Ua tô faahou ihora” te vahine a Hosea “e fanau maira e tamahine.” Ua fanauhia paha tera tamahine e te tahi atu tamarii i muri aˈe e Gomera i roto i te taiata. (Hosea 1:6, 8) I te mea e te faahohoˈa ra Gomera ia Iseraela, e ui paha outou, ‘Mea nafea Iseraela i te mataroraa i te taiata?’ I te matahiti 997 H.T.T., ua faarue 10 o na opu fetii o Iseraela i na opu fetii apatoa o Iuda raua o Beniamina. Ua haamauhia te haamoriraa i te kafa i roto i te basileia apatoerau o na opu fetii 10 o Iseraela ia ore te nunaa e haere i Iuda e haamori ia Iehova i to ˈna hiero i Ierusalema. Ua mau roa te haamoriraa i te atua hape o Baala, e ta ˈna mau oroa taiata, i Iseraela.

9. Mai tei tohuhia i roto i te Hosea 1:6, eaha tei tupu i nia ia Iseraela?

9 I te fanauraa o te piti o te tamarii tiamâ ore paha a Gomera, ua parau te Atua ia Hosea e: “Ia mairihia oia ia Lo-ruhama [“Aita oia i arohahia” te auraa], e ore hoi au e aroha faahou i te utuafare o Iseraela; e hopoi-ê-roa-hia râ ratou e au.” (Hosea 1:6) Ua ‘hopoi ê’ Iehova ia ratou i to Asura hopoi-tîtî-raa ia Iseraela i te matahiti 740 H.T.T. Ua aroha râ te Atua i te basileia o na opu fetii e 2 o Iuda e ua faaora ia ratou eiaha i te fana, te ˈoˈe, te tamaˈi, te puaahorofenua, aore ra te faahoro puaahorofenua. (Hosea 1:7) I te hoê noa rui i te matahiti 732 H.T.T., ua haapohe hoê noa melahi 185 000 faehau Asura tei haamǎtaˈu ia Ierusalema, te oire pu o Iuda.—Te mau arii 2, 19:35.

Ta Iehova mârôraa ia Iseraela

10. Te faahohoˈa ra to Gomera haerea taiata i te aha?

10 Ua faarue Gomera ia Hosea e ua riro ei “vahine i mataro i te taiata,” ma te ora taiata e te tahi atu tane. Te faahohoˈa ra te reira mea nafea to te basileia o Iseraela faaauraa i te mau faufaa poritita e te mau nunaa haamori idolo e haamataraa i te tiaturi ia ratou iho. Aita Iseraela i haamauruuru ia Iehova no ta ˈna mau maitai materia, ua haamauruuru râ i te mau atua o taua mau nunaa ra e ua ofati ratou i ta ˈna faufaa faaipoiporaa e te Atua ma te rave i te haamoriraa hape. No reira Iehova i mârô ai i te nunaa taiata i te pae varua!—Hosea 1:2; 2:2, 12, 13.

11. Eaha tei tupu i nia i te faufaa o te Ture i to Iehova faatiaraa ia hopoi-ê-hia Iseraela e Iuda?

11 Eaha te utua a Iseraela no te faarueraa i to ˈna Fatu e Tane? Ua ‘aratai te Atua ia ˈna i te medebara’ o Babulonia, te nunaa i haruhia e to Asura, i reira to Iseraela hopoi-ê-raahia i te matahiti 740 H.T.T. (Hosea 2:14) I to Iehova raveraa e ia haamouhia te basileia o na opu fetii 10, aita oia i faaore i ta ˈna faufaa faaipoiporaa e te nunaa matamua o na opu fetii 12 o Iseraela. Inaha, i to te Atua vaiihoraa ia haamouhia Ierusalema e to Babulonia i te matahiti 607 H.T.T. e faatiaraa ia hopoi-ê-hia te nunaa o Iuda, aita oia i faaore i te faufaa o te Ture a Mose maoti hoi te reira i ô ai na opu fetii 12 o Iseraela i roto i te hoê faaipoiporaa taipe e o ˈna. Ua faaorehia taua taairaa ra i muri aˈe noa i to te mau aratai ati Iuda faarueraa ia Iesu Mesia e raveraa e ia haapohehia oia i te matahiti 33 T.T.—Kolosa 2:14.

E aˈo Iehova ia Iseraela

12, 13. Eaha te manaˈo faufaa o te Hosea 2:6-8, e mea nafea taua mau parau ra i te tupuraa i nia ia Iseraela?

12 Ua aˈo te Atua ia Iseraela ia ‘tuu ê atu i ta ˈna taiata,’ ua hinaaro râ Iseraela e pee i tei hinaaro mai ia ˈna ra. (Hosea 2:2, 5) “E teie nei,” ta Iehova ïa i parau, “inaha, e arai au i to ˈna eˈa i te raau taratara, e aua vau ia ˈna i te aua ofai, e ore oia e ite i tana haereraa ˈtu. E pee hoi oia i tei hinaaro mai ia ˈna ra, e ore râ e roohia ˈtu ia ˈna: e imi hoi oia, e ore râ e ite; ei reira oia e parau ai e, E hoˈi faahou vau i tau tane metua ra, e maitai hoi to ˈu i reira i teie nei. Aita râ oia i ite e, o vau tei ho atu ia ˈna i te sitona, e te uaina, e te monoˈi, e ario e rave rahi ta ˈu i hopoi na ˈna, e te auro ta ratou i hopoi no Baala [aore ra “ta ratou i hamani ei hohoˈa o Baala,” nota i raro i te api].”—Hosea 2:6-8.

13 Ua ani Iseraela i te tauturu a te mau nunaa “tei hinaaro mai ia ˈna ra,” aita râ hoê aˈe o ratou i tia ia tauturu atu. Ua araihia oia mai te mea ra i te raau rii meumeu, a ore atu ai i tia ia ratou ia tauturu ia ˈna. I muri aˈe e toru matahiti haruraa a to Asura, ua topa Samaria, to ˈna oire pu, i te matahiti 740 H.T.T., e aita roa ˈtu te basileia o na opu 10 i haamau-faahou-hia. Te tahi noa mau taata i rotopu i te mau Iseraela tei hopoi-tîtî-hia tei taa e mea maitai aˈe te tupuraa a tavini ai to ratou mau tupuna ia Iehova. Ua faarue taua toea ra i te haamoriraa a Baala e ua fafau faahou i te hoê faufaa e o Iehova.

E hiˈo â i te darama

14. No te aha Hosea i rave faahou ai ia Gomera?

14 No te taa roa ˈtu â i te taairaa i rotopu i te huru tupuraa utuafare o Hosea e to Iseraela auraa e o Iehova, a hiˈo na i teie mau parau: “Ua parau maira Iehova ia ˈu, E haere â, a aroha ˈtu i te tahi vahine hinaarohia e to ˈna ra taua e te faaturi.” (Hosea 3:1) Ua faaroo Hosea i teie faaueraa ma te hoo faahou mai ia Gomera i te tane ta ˈna i faaea na. I muri iho, ua aˈo maitai Hosea i ta ˈna vahine e: “Ei ǒ nei oe ia ˈu nei e ia rahi noa ˈtu te mahana; eiaha oe e taiata, e eiaha ta oe ei tane ê.” (Hosea 3:2, 3) Ua farii Gomera i te aˈoraa, e ua rave faahou Hosea ia ˈna. Mea nafea teie tupuraa i au ai i te taairaa o te Atua e te nunaa o Iseraela e o Iuda?

15, 16. (a) I roto i teihea mau tupuraa i nehenehe ai te nunaa aˈohia o te Atua e fanaˈo i to ˈna aroha? (b) Mea nafea te Hosea 2:18 i te tupuraa?

15 A vai tîtî ai Iseraela e Iuda tei hopoi-ê-hia i Babulonia, ua faaohipa te Atua i ta ˈna mau peropheta no te ‘parau maitai atu ia ratou.’ No te fanaˈo i to te Atua aroha, i titauhia na ia tatarahapa to ˈna nunaa e ia hoˈi i to ratou Fatu e Tane, mai ia Gomera i hoˈi i ta ˈna tane. I reira ïa Iehova e rave ai i to ˈna nunaa e au i te hoê vahine faaipoipo i aˈohia, mai roto mai i te “medebara” Babulonia no te faahoˈi i Iuda e i Ierusalema. (Hosea 2:14, 15) Ua faatupu oia i taua parau fafau ra i te matahiti 537 H.T.T.

16 Ua faatupu atoa te Atua i teie parau fafau: “Ia tae i taua mahana ra e fafau ai au i te tahi faufaa no ratou i te mau manu o te fenua nei, e te mau manu o te raˈi ra, e te mau mea rii e nee i nia i te fenua nei; e te fana e te ˈoˈe, e te tamaˈi, e faaorehia e au i nia i te fenua nei; e faataoto atu vau ia ratou ma te ora [aore ra panaˈonaˈo ore].” (Hosea 2:18) Ua ora te toea ati Iuda tei hoˈi i to ratou fenua tumu ma te panaˈonaˈo ore, ma te riaria ore i te mau animara. Ua tupu atoa teie parau tohu i te matahiti 1919 T.T., i to te toea o te Iseraela pae varua faatiamâraahia ia “Babulonia Rahi,” te hau emepera o te ao atoa o te haapaoraa hape. Te parahi nei ratou ma te panaˈonaˈo ore e te ora nei i roto i te hoê paradaiso pae varua e to ratou mau hoa, o te tiaturi nei e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua. Aita e huru mai to te animara i rotopu i teie mau Kerisetiano mau.—Apokalupo 14:8; Isaia 11:6-9; Galatia 6:16.

A haafaufaa i te mau haapiiraa

17-19. (a) Eaha na huru maitatai o te Atua e faauehia ra tatou ia pee? (b) Ia aha te aroha e te aumihi o Iehova i nia ia tatou e tia ˈi?

17 Mea aroha te Atua e te aumihi, mai tera atoa ïa tatou e tia ˈi. Tera te hoê haapiiraa i roto i te mau pene matamua o te Hosea. (Hosea 1:6, 7; 2:23) Te tuati ra to te Atua ineine i te aroha i te mau Iseraela tatarahapa e teie maseli faaurua: “O tei tapoˈi i ta ˈna hara, e ore ïa e maitai; o tei faˈi râ e ua faarue, e arohahia ïa.” (Maseli 28:13) Mea tamahanahana atoa te mau parau a te papai salamo no te feia rave hara tatarahapa: “O ta te Atua tusia hinaaro ra, o te aau paruparu ra ïa; o te aau paruparu ra e te oto ra, e ore roa te Atua e vahavaha i te reira.”—Salamo 51:17.

18 Te haamahitihiti ra te parau tohu a Hosea i te aumihi e te aroha o te Atua ta tatou e haamori ra. Noa ˈtu e e hahi ê vetahi i to ˈna mau eˈa tia, e nehenehe ratou e tatarahapa e e fariu mai. Ia na reira ratou, e farii Iehova ia ratou. Ua aroha oia i te mau melo tatarahapa o te nunaa Iseraela, ta ˈna i faaipoipo taipe. Noa ˈtu e ua faaroo ore ratou ia Iehova e ua ‘aa ˈtu i Tei Moˈa i Iseraela, ua î oia i te aroha e ua manaˈo ia ratou e e taata.’ (Salamo 78:38-41) Ia turai ïa taua aroha ra ia tatou ia haere noa e to tatou Atua aumihi ra o Iehova e tia ˈi.

19 Noa ˈtu e ua parare te mau hara mai te taparahi taata, te eiâ, e te faaturi i Iseraela, ua “parau maitai” Iehova ia ratou. (Hosea 2:14; 4:2) A feruri ai tatou i to Iehova aroha e aumihi, ia faaitoito ïa te reira ia tatou e ia haapaari i to tatou iho taairaa e o ˈna e tia ˈi. No reira, e ui anaˈe ia tatou iho: ‘E nafea vau e nehenehe ai e pee maitai atu â i to Iehova aroha e aumihi i roto i to ˈu taairaa e vetahi ê? Ia ani mai te hoê hoa Kerisetiano tei faainoino mai ia faaore i ta ˈna hapa, ua ineine anei au i te faaore atu mai te hiˈoraa o te Atua?’—Salamo 86:5.

20. A horoa i te hoê hiˈoraa no te faaite e mea maitai ia tiaturi tatou i te tiaturiraa ta te Atua e horoa ra.

20 E horoa te Atua i te tiaturiraa mau. Ei hiˈoraa, ua fafau oia e: “E horoa ˈtu hoi au i . . . te peho o Akora ei uputa tiaturiraa.” (Hosea 2:15) I tiaturi papu na ta Iehova faanahonahoraa i tahito ra e au i te vahine faaipoipo e e faahoˈihia oia i to ˈna fenua tumu, to reira “te peho o Akora.” Te horoa maira te tupuraa o taua parau fafau ra, i te matahiti 537 H.T.T., i te tumu maitai e oaoa ˈi i te tiaturiraa papu ta Iehova e tuu ra i mua ia tatou.

21. Eaha te tuhaa a te ite i roto i ta tatou haereraa e te Atua?

21 No te tamau i te haere e te Atua, e mea tia ia titau noa tatou i te ite ia ˈna e ia faaohipa i te reira i roto i to tatou oraraa. Te ere rahi ra te ite ia Iehova i Iseraela. (Hosea 4:1, 6) Ua haafaufaa roa râ vetahi i te haapiiraa a te Atua, ua haa ia au i te reira, e ua haamaitai-rahi-hia ratou. O Hosea hoê o ratou, oia atoa na taata e 7 000 tei ore i tuu i te turi i raro ia Baala i to Elia tau. (Te mau arii 1, 19:18; Roma 11:1-4) E tauturu to tatou iho mauruuru no te haapiiraa a te Atua ia tatou ia tamau i te haere e te Atua.—Salamo 119:66; Isaia 30:20, 21.

22. E nafea tatou ia hiˈo i te ohipa apotata e tia ˈi?

22 E hinaaro Iehova ia haapae te mau aratai i rotopu i to ˈna nunaa i te ohipa apotata. Te na ô ra râ te Hosea 5:1: “E faaroo mai na i teie, e te feia tahuˈa; e fariu mai i to outou tariˈa, e te utuafare o Iseraela; e faaroo mai outou, e te fare o te arii e; ua faaitehia te parau e au ia outou, no te mea ua riro outou ei marei i Mizepe, e ei upeˈa hohorahia i nia ia Tabora.” E marei e e upeˈa te mau aratai apotata no te mau Iseraela, o te huti ia ratou ia rave i te haamoriraa idolo. Peneiaˈe e pu o te haamoriraa hape te mouˈa Tabora e te vahi parauhia Mizepe.

23. Eaha ta outou i fanaˈo i roto i te haapiiraa i te Hosea pene 1 e tae atu i te pene 5?

23 E tae mai i teie mahana, te faaite maira te parau tohu a Hosea e e Atua aroha o Iehova, o te horoa i te tiaturiraa e o te haamaitai i te feia e faaohipa ra i ta ˈna haapiiraa e o te patoi ra i te ohipa apotata. Mai te mau Iseraela tatarahapa no tahito ra, e imi anaˈe ïa ia Iehova e e tutava noa anaˈe i te faaoaoa ia ˈna. (Hosea 5:15) Ia na reira tatou, e ooti tatou i te mea maitai e e fanaˈo tatou i te oaoa e te hau aita e faaauraa o te feia atoa e haere ra ma te haapao maitai e te Atua.—Salamo 100:2; Philipi 4:6, 7.

[Nota i raro i te api]

^ Te faaitehia ra te hoê darama taipe i roto i te Galatia 4:21-26. No nia i te reira, a hiˈo i te buka 2, api 677-8, o te Étude perspicace des Écritures, neneihia e te mau Ite no Iehova.

Eaha ta outou e pahono?

• Eaha ta te faaipoiporaa o Hosea ia Gomera i faahohoˈa?

• No te aha Iehova i mârô ai ia Iseraela?

• Eaha te haapiiraa i roto i te Hosea pene 1 e tae atu i te pene 5 ta outou i au roa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 8]

Ua ite anei outou o vai te faahohoˈa ra i te vahine a Hosea?

[Hohoˈa i te api 10]

Te nunaa oaoa e hoˈi ra i to ratou fenua tumu