Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“Ua tia te mau haerea o Iehova”

“Ua tia te mau haerea o Iehova”

“Ua tia te mau haerea o Iehova”

“Ua tia te mau haerea o Iehova, e te feia parau-tia e na reira ïa i te haere.”—HOSEA 14:9.

1, 2. Ua horoa Iehova na te mau Iseraela i teihea huru haamataraa, eaha râ tei tupu i nia ia ratou?

 UA HOROA Iehova na te mau Iseraela i te hoê haamataraa parau-tia i te tau o te peropheta Mose. Tera râ, i te omuaraa o te senekele 8 H.T.T., ua ino roa to ratou huru tupuraa, ua itea mai hoi i te Atua e e hara iti rahi ta ratou. Ta te Hosea pene 10 e tae atu i te pene 14 ïa e faaite maitai ra.

2 Ua haavarevare te aau o Iseraela. Ua “arote” te nunaa o taua basileia ra o na opu fetii 10 “i te ino” e ua ooti i te pohe, aore ra te parau-tia ore. (Hosea 10:1, 13) “I vai tamarii noa na Iseraela i aroha ˈtu ai au ia ˈna,” ta Iehova ïa i parau, “e ua tii au i tau tamaiti i Aiphiti.” (Hosea 11:1) Noa ˈtu e ua faaora te Atua i te mau Iseraela i te faatîtîraa Aiphiti, o te parau haavare e te ohipa haavare ta ratou i faahoˈi ia ˈna ra. (Hosea 11:12) No reira Iehova i horoa ˈi na ratou i teie aˈoraa: “E fariu oe i to oe ra Atua: e haapao i te [aau aroha e te parau-tia].”—Hosea 12:6; MN.

3. Eaha tei tupu i nia ia Samaria orure hau, e nafea râ te mau Iseraela e nehenehe ai e arohahia?

3 Ua faaruru Samaria orure hau e to ˈna arii i te hoê hopea ino mau. (Hosea 13:11, 16) Te haamata ra râ te pene hopea o te parau tohu a Hosea ma teie taparuparuraa: “E Iseraela e, e fariu mai oe i to Atua ra ia Iehova.” Ahiri te mau Iseraela i imi i te faaoreraa hara ma te tatarahapa, e aroha ïa te Atua. Parau mau, ua titauhia ia ite ratou e “ua tia te mau haerea o Iehova” e ia haere na reira.—Hosea 14:1-6, 9.

4. E hiˈopoa mai tatou i teihea mau manaˈo tumu o ta Hosea parau tohu?

4 Mea rahi te manaˈo tumu i roto i teie tuhaa o ta Hosea parau tohu, o te nehenehe e tauturu ia tatou ia haere e te Atua. E hiˈopoa mai tatou i teie: (1) Te titau ra Iehova i te hoê haamoriraa haavarevare ore, (2) te faaite ra te Atua i te aroha taiva ore i to ˈna nunaa, (3) ia tiai tamau maite tatou ia Iehova e tia ˈi, (4) ua tia noa te mau haerea o Iehova, e (5) e nehenehe te feia hara e hoˈi ia Iehova ra.

Te titau ra Iehova i te hoê haamoriraa haavarevare ore

5. Teihea huru taviniraa ta te Atua e titau maira?

5 Te titau maira Iehova i te hoê taviniraa moˈa ma te viivii ore e te haavarevare ore. Ua riro râ Iseraela ei “vine amaa toro” hotu ore. Ua ‘faarahi te mau Iseraela i te fata’ no te faaohipa i roto i te haamoriraa hape. Ua faatia atoa teie mau apotata i te mau hohoˈa—e ofai puroroa paha e faaohipahia i roto i te haamoriraa viivii. Ua faaoti Iehova i te haaparari i teie mau fata e i te haamou i teie mau hohoˈa.—Hosea 10:1, 2.

6. No te haere e te Atua, ia haapae tatou i teihea huru e tia ˈi?

6 Eita te huru haavarevare e faatiahia i rotopu i te mau tavini a Iehova. Eaha râ tei tupu i nia i te mau Iseraela? Teie ïa, “ua feaa piti [aore ra ua haavarevare] to ratou aau”! Noa ˈtu e i faaau na ratou i te hoê faufaa ia Iehova ei nunaa pûpûhia na ˈna, ua parau oia e ua haavarevare ratou. Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai? Mai te peu e ua pûpû tatou ia tatou i te Atua, eiaha ïa tatou e haavarevare. Te faaara ra te Maseli 3:32 (MN) e: “E mea faufau . . . na Iehova te feia mârô ra, tei te feia parau-tia ra [to ˈNa auhoaraa piri roa].” No te haere e te Atua, e mea tia ia faahotu tatou i te aroha “no roto i te aau viivii ore ra, e te aau maitai, e te faaroo haavare ore.”—Timoteo 1, 1:5.

Te faaite ra te Atua i te aroha taiva ore i to ˈna nunaa

7, 8. (a) I roto i teihea mau tupuraa e nehenehe ai tatou e fanaˈo i to te Atua aroha taiva ore? (b) Ia aha tatou e tia ˈi mai te peu e ua rave tatou i te hara rahi?

7 Mai te peu e e haamori tatou ia Iehova ma te haavarevare ore e te parau-tia, e fanaˈo ïa tatou i to ˈna aau aroha, aore ra aroha taiva ore. Ua parauhia i te mau Iseraela faaroo ore: “E ueue i ta outou iho ma te parau-tia, a ooti ai i tei tupu ra i te [aau] aroha: a utaru i to outou iho fenua i vaiiho-noa-hia ra: mai teie nei e tia ˈi ia imi ia Iehova, ia tae mai oia e [haapii ia outou i te parau-tia].”—Hosea 10:12; MN.

8 Ahiri iho â ïa te mau Iseraela i imi ia Iehova ma te tatarahapa! E oaoa ïa oia i ‘te haapii ia ratou i te parau-tia.’ Mai te peu e ua rave tatou i te hara rahi, e imi anaˈe ia Iehova, ma te pure ia ˈna ia faaore mai i ta tatou hara e ma te ani i te tauturu pae varua i te mau matahiapo. (Iakobo 5:13-16) Ia imi atoa tatou i te aratairaa a te varua moˈa o te Atua, no te mea “o te ueue i ta to ˈna ihora tino, o te pohe ta ˈna e noaa i te tino ra; e o te ueue i ta te [v]arua ra, o te ora mure ore ta ˈna e noaa i te [v]arua ra.” (Galatia 6:8; MN) Mai te peu e e ‘ueue tatou i ta te varua,’ e fanaˈo noa ïa tatou i to te Atua aroha taiva ore.

9, 10. E nafea te Hosea 11:1-4 e tano ai i nia ia Iseraela?

9 E nehenehe tatou e tiaturi e e haa noa Iehova i nia i to ˈna nunaa ma te here. Ta te Hosea 11:1-4 ïa e haapapu ra, te na ô ra te taioraa: “I vai tamarii noa na Iseraela i aroha ˈtu ai au ia ˈna; e ua tii au i tau tamaiti i Aiphiti. . . . Ua faatusia ratou i te mau Baala, e ua tutui i te mea noˈanoˈa na te mau idolo. I haapii noa vau i te ati Epheraima [te mau Iseraela] i te haere, i te raveraa i to ratou rima; aita ratou i ite e, o vau tei faaora ia ratou. Ua aratai au ia ratou i te taura a te taata nei, i te taamu ra i te aroha; e ua riro vau ia ratou mai te taata i haamâmâ i te zugo i nia i te aˈî ra; ua tuu vau i te maa ia ratou.”

10 I ǒ nei, te faaauhia ra Iseraela i te hoê tamarii iti. Ma te here ua haapii Iehova i te mau Iseraela i te haere, ma te rave i to ratou rima. E ua aratai noa oia ia ratou ma ‘te taamu o te aroha.’ Auê ïa hohoˈa putapû! A feruri na e e metua outou iho o te tauturu ra i ta outou tamarii iti ia haamata i te haere. Ua toro roa paha to outou rima. Ahiri outou i ora na i Iseraela i tahito ra, e rave paha ïa outou mai te metua e rave rahi i tera ra tau i te taura ia tapea ˈtu ta outou tamarii iti ia ore oia e topa. Oia atoa, e here aupuru to Iehova ia outou. Te oaoa ra oia i te aratai ia outou ma ‘te taamu o te aroha.’

11. Mea nafea te Atua ‘i riro ai mai te taata i haamâmâ i te zugo’?

11 I nia i te mau Iseraela, ‘ua riro Iehova mai te taata i haamâmâ i te zugo i nia i te aˈî ra e ua tuu oia i te maa ia ratou.’ Ua haa te Atua mai tei tatara aore ra tei faanuu i te zugo i muri ia nehenehe te hoê animara e tamaa ma te au. I to ratou noa râ ofatiraa i ta ratou zugo e auraro ia Iehova i topa ˈi ratou i raro aˈe i te zugo teimaha a to ratou mau enemi. (Deuteronomi 28:45, 48; Ieremia 28:14) Eiaha roa ˈtu tatou e topa i raro aˈe i te mana o to tatou enemi rahi ra o Satani, a faaruru atu ai i te mauiui o ta ˈna zugo teimaha. E tamau anaˈe râ i te haere e to tatou Atua î i te here ma te taiva ore.

A tiai tamau maite ia Iehova

12. Ia au i te Hosea 12:6, e titauhia ia aha tatou no te haere noa e te Atua?

12 No te haere noa e te Atua, e titauhia ia tiai tamau maite tatou ia ˈna. Teie tei parauhia i te mau Iseraela: “E fariu oe i to oe ra Atua: e haapao i te [aau aroha e te parau-tia], e [tiai] tamau maite i to oe ra Atua.” (Hosea 12:6; MN) E nehenehe te mau Iseraela e haapapu i to ratou hoˈiraa tatarahapa ia Iehova ra, ma te faahotu i te aau aroha, te parau-tia, e ma te ‘tiai tamau maite i te Atua.’ Noa ˈtu eaha te maoro to tatou haereraa e te Atua, e mea tia ia faaoti maite tatou i te faahotu i te aau aroha, te parau-tia, e i te tiai tamau maite i te Atua.—Salamo 27:14.

13, 14. Mea nafea Paulo i faaohipa ˈi i te Hosea 13:14, a horoa mai ai i teihea tumu e tiai ai ia Iehova?

13 Te horoa maira ta Hosea parau tohu no nia i te mau Iseraela i te hoê tumu taa ê e tiai ai tatou i te Atua. “E faaora vau ia ˈna i te apoo ra,” ta Iehova ïa i parau, “e hoo faahou atu vau ia ratou mai te pohe mai; E te pohe e, Eihea to oe tara? E te apoo e, Eihea to oe pohe?” (Hosea 13:14) Aita Iehova i faaora i te mau Iseraela i te pohe pae tino i tera ra tau, e horomii roa râ oia i te pae hopea i te pohe e e faaore i to ˈna re.

14 Ia ˈna i papai i te mau hoa Kerisetiano faatavaihia, ua faahiti Paulo i te parau tohu a Hosea e ua papai e: “Ua riro anaˈe teie nei tino tahuti noa ei tino tahuti ore, e teie nei tino pohe noa ei tino pohe ore, ua tupu ïa te parau papaihia ra i reira, Ua horomii-roa-hia te pohe i te re i riro ra. E te pohe e, teihea to oe tara? E hade e, teihea to oe re? To te pohe nei tara, o te hara ïa: e to te hara nei puai, o te ture ïa. E teie nei, ia haamaitaihia te Atua, o tei horoa mai i te re no tatou, no to tatou Fatu ra no Iesu Mesia.” (Korinetia 1, 15:54-57) Ua faatia mai Iehova ia Iesu mai te pohe mai, a horoa mai ai i te haapapuraa tamahanahana e e faatiahia mai te feia ta te Atua e haamanaˈo ra. (Ioane 5:28, 29) Auê ïa tumu oaoa e tiai ai ia Iehova! Hau atu â râ i te tiaturiraa o te tia-faahou-raa, te vai ra te tahi atu mea o te turai ia tatou ia haere e te Atua.

Ua tia noa te mau haerea o Iehova

15, 16. Eaha tei tohuhia no nia ia Samaria, e mea nafea te parau tohu i te tupuraa?

15 E tauturu to tatou tiaturi papu e “ua tia te mau haerea o Iehova” ia tatou ia haere noa e te Atua. Aita to Samaria i haere na te mau haerea tia o te Atua. Ua faaruru ïa ratou i te mau faahopearaa o ta ratou hara e o te ereraa i te faaroo ia Iehova. Ua tohuhia: “E ano Samaria; no te mea ua patoi oia i te parau a to ˈna ra Atua, e hiˈa to ˈna taata i te ˈoˈe: e taora haapararihia ta ˈna ra mau aruaru rii, e to ratou mau vahine hapu ra, e atorehia ïa.” (Hosea 13:16) Te faaite ra te tuatapaparaa e e tae iho â i to Asura, tei haru ia Samaria, ia rave i tera mau ohipa riaria.

16 O Samaria te oire pu o te basileia o na opu fetii 10 o Iseraela. I te tahi râ taime, e parau-atoa-hia Samaria te tuhaa fenua taatoa o taua basileia ra. (Te mau arii 1, 21:1) Ua haaati te arii Asura ra o Salamanesera V i te oire o Samaria i te matahiti 742 H.T.T. I to Samaria pauraa i te matahiti 740 H.T.T., mea rahi o to ˈna mau taata tiaraa teitei tei hopoi-ê-hia i Mesopotamia e i Medai. Aita i papu atura e na Salamanesera V anei i haru ia Samaria aore ra na to ˈna mono o Saragona II. (Te mau arii 2, 17:1-6, 22, 23; 18:9-12) Te faahiti ra râ te mau buka aamu a Saragona i te hopoi-ê-raa o na Iseraela e 27 290 i te vahi rau o te pae nia o Eupharate e i Medai.

17. Eiaha tatou e haafaufaa ore i te mau ture aveia a te Atua, ia aha râ tatou e tia ˈi?

17 Ua faaruru mau â to Samaria i te mau faahopearaa o to ratou oreraa e haere na te mau haerea tia o Iehova. Ei Kerisetiano pûpûhia, e faaruru atoa tatou i te mau faahopearaa peapea roa mai te peu e e riro tatou ei feia rave hara, o te haafaufaa ore i te mau ture aveia parau-tia a te Atua. Eiaha roa ˈtu tatou e tapi i tera huru haerea ino! E faaohipa râ tatou i te aˈoraa a te aposetolo Petero: ‘Eiaha roa to outou pohe i te pohe taparahi taata, e te eiâ, e te rave parau ino, e te haapeapea ia vetahi ê ra. Ei pohe Kerisetiano to ˈna ra, eiaha oia e haama; e haamaitai râ oia i te Atua i te reira.’—Petero 1, 4:15, 16.

18. E nafea tatou e nehenehe ai e ‘haamaitai â i te Atua’?

18 E ‘haamaitai â tatou i te Atua’ ma te haere na to ˈna mau haerea tia, eiaha râ ma te haa mai ta tatou e hinaaro. Ua taparahi Kaina i te taata no te mea ua haa oia mai ta ˈna i hinaaro, aita ˈtura i faaroo i te faaararaa a Iehova e e haru vave te hara ia ˈna. (Genese 4:1-8) Ua farii Balaama i te taoˈa horoa a te arii no Moabi, aita râ oia i manuïa i te faaino ia Iseraela. (Numera 24:10) E ua haapohe te Atua ia Kora te ati Levi e te tahi atu no to ratou mârôraa i te mana faatere o Mose e o Aarona. (Numera 16:1-3, 31-33) Papu roa e eita tatou e hinaaro e haere ‘na te eˈa taparahi taata o Kaina,’ e pee ru noa i “te hapa a Balaama,” aore ra e pohe i “te mârôraa a Kora.” (Iuda 11) Ia hahi ê noa ˈtu râ tatou, e tamahanahana mai te parau tohu a Hosea.

E nehenehe te feia hara e hoˈi ia Iehova ra

19, 20. Ua nehenehe te mau Iseraela tatarahapa e pûpû i teihea tusia?

19 E nehenehe te feia atoa e hiˈa ma te rave i te hara rahi, e hoˈi ia Iehova ra. I roto i te Hosea 14:1, 2, te ite ra tatou i teie taparuparuraa: “E Iseraela e, e fariu mai oe i to Atua ra ia Iehova; no te mea ua hiˈa oe i to oe ra ino. E rave outou i te parau a fariu ai ia Iehova; a parau ai ia ˈna e, E faaore mai i te mau hara atoa, a farii mai ai ia matou ma te aroha; a horoa ˈtu ai matou i te tusia o to matou vaha.”

20 Ua nehenehe te mau Iseraela tatarahapa e pûpû na te Atua i ‘te tusia o to ratou vaha.’ E tusia haamaitai haavare ore tera. Ua faahitihiti Paulo i teie parau tohu ia ˈna i faaitoito i te mau Kerisetiano ia ‘pûpû i te tusia haamaitai i te Atua, oia hoi ta te vaha nei, i te haamaitairaa i to ˈna ra iˈoa.’ (Hebera 13:15) Auê ïa fanaˈoraa taa ê e haere e te Atua e e pûpû i taua tusia ra i teie mahana!

21, 22. Teihea faahoˈiraa ta te mau Iseraela tatarahapa i ite?

21 Ua pûpû atu te mau Iseraela, o tei faarue i to ratou haerea faaroo ore e o tei hoˈi i te Atua ra, i ‘te tusia o to ratou vaha.’ Ei faahopearaa, ua ite ratou i te hoê faahoˈiraa pae varua, mai ta te Atua iho â i fafau. Te na ô ra te Hosea 14:4-7: “Na ˈu [Iehova] e faaora i to ratou pahee i muri, na ˈu e aroha noa ˈtu ia ratou: ua ruri-ê-hia hoi tau riri ia ratou. E riro vau mai te hau ia Iseraela: e tiarehia hoi oia mai te lili, e toro hoi to ˈna aa mai ia Lebanona. E aano ê atu to ˈna ra mau ohi, e riro hoi to ˈna nehenehe mai te olive, e to ˈna hauˈa e riro mai te mau arezi i Lebanona. E hoˈi mai ratou o te parahi i raro aˈe i to ˈna iho maru; e ruperupe ratou mai te sitona, e toro ê noa ratou mai te vine: e to ˈna hauˈa, e riro ïa mai te vine i Lebanona ra.”

22 Ua faaorahia te mau Iseraela tatarahapa i te pae varua e ua fanaˈo faahou i te aroha o te Atua. Ua riro Iehova mai te hau no ratou, inaha ua haamaitai rahi oia ia ratou. Ua fanaˈo to ˈna nunaa tei faahoˈihia mai i te “nehenehe mai te olive” e ua haere ratou na te mau haerea o te Atua. I te mea e ua faaoti papu tatou e haere e te Atua ra o Iehova, eaha te titauhia ia rave tatou?

A haere noa na te mau haerea tia o Iehova

23, 24. E faaoti te buka a Hosea ma teihea parau tohu faaitoito, e eaha te faahopearaa o te reira i nia ia tatou?

23 No te haere noa e te Atua, e mea tia ia faahotu tatou i “te paari no nia maira” e ia haa noa ia au i to ˈna mau haerea tia. (Iakobo 3:17, 18) Te na ô ra te irava hopea o te parau tohu a Hosea: “O vai te taata paari e ite ai i teie nei mau parau? e te haapao maitai, e na ˈna e haamanaˈo? ua tia te mau haerea o Iehova, e te feia parau-tia e na reira ïa i te haere: area te feia rave hara ra, e hiˈa ïa i reira.”—Hosea 14:9.

24 Aita tatou e arataihia ra e te paari o teie nei ao e ta ˈna mau ture aveia, ua maiti hoi tatou i te haere na te mau haerea tia o te Atua. (Deuteronomi 32:4) Ua na reira Hosea e 59 matahiti i te maoro aore ra hau atu. Ua faaite haere oia ma te haapao maitai i te mau poroi a te Atua, ma te ite e o te feia paari e te haapao maitai te taa i taua mau parau ra. E o tatou? A faatia noa ˈi Iehova ia tatou ia poro, e tamau tatou i te imi i te feia o te farii ma te paari i to ˈna maitai rahi. E te oaoa nei tatou i te na reira ma te turu roa i “te tavini haapao maitai e te paari.”—Mataio 24:45-47.

25. E mea maitai ia tauturu mai ta tatou hiˈopoaraa i te parau tohu a Hosea ia aha?

25 E mea maitai ia tauturu mai ta tatou hiˈopoaraa i te parau tohu a Hosea ia haere noa e te Atua ma te tiaturi e ora e a muri noa ˈtu i roto i te ao apî ta ˈna i fafau. (Petero 2, 3:13; Iuda 20, 21) Auê ïa tiaturiraa faahiahia roa e! E ite tatou iho i te tupuraa o te reira mai te peu e e tamau tatou i te haapapu na roto i te parau e te ohipa e e parau mau iho â ta tatou: “Ua tia te mau haerea o Iehova.”

Eaha ta outou e pahono?

• Ia haamori tatou i te Atua ma te viivii ore, e aha mai ïa te Atua i nia ia tatou?

• No te aha ia tiai noa ia Iehova e tia ˈi?

• No te aha outou i papu ai e ua tia te mau haerea o Iehova?

• E nafea tatou e nehenehe ai e haere noa na te mau haerea tia o Iehova?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 18]

A farii i te tauturu pae varua a te mau matahiapo

[Hohoˈa i te api 19]

Te horoa maira ta Hosea parau tohu i te tumu e tiaturi ai i ta Iehova mau parau fafau o te tia-faahou-raa