Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E paruru mai te imiraa i te parau-tia

E paruru mai te imiraa i te parau-tia

E paruru mai te imiraa i te parau-tia

“E mata na râ outou i te imi i . . . [ta te Atua] parau-tia.”—MATAIO 6:33.

1, 2. Eaha te faaotiraa ta te hoê vahine apî Kerisetiano i rave, e no te aha oia i rave ai i tera faaotiraa?

 TE RAVE ra te hoê vahine apî Kerisetiano i Asia i te ohipa ei papai parau i roto i te hoê piha ohipa a te hau. Mea haapao maitai oia, e tae oioi mai oia i ta ˈna raveraa ohipa e eita oia e haamarirau i roto i ta ˈna ohipa. Teie râ, i te mea e e ere to ˈna parahiraa i te mea tamau, ua hiˈopoa-faahou-hia ˈtura te reira. Ua parau atu te raatira o te piha ohipa e e rave tamau oia ia ˈna e e horoa atoa oia na ˈna i te hoê tiaraa teitei aˈe, ia rave te vahine apî Kerisetiano i te taatiraa morare ore e o ˈna. O ta ˈna ïa i patoi etaeta ˈtu, noa ˈtu e e nehenehe oia e ere i ta ˈna ohipa.

2 Ua hape anei te vahine apî Kerisetiano? Aita, ua pee maitai oia i ta Iesu mau parau: “E mata na râ outou i te imi i . . . [ta te Atua] parau-tia.” (Mataio 6:33) Mea faufaa roa ˈtu â no ˈna te peeraa i te mau faaueraa tumu parau-tia i te noaaraa te hoê fanaˈoraa maoti te raveraa i te taatiraa morare ore.—Korinetia 1, 6:18.

Te faufaaraa o te parau-tia

3. Eaha te parau-tia?

3 E titau te “parau-tia” i te hoê tiaraa morare hapa ore e te haavare ore. I roto i te Bibilia, te auraa o te mau taˈo Heleni e Hebera, oia ïa “afaro” aore ra “haerea tia.” E ere te reira i te faatiaraa ia ˈna iho, a haava ˈtu ai oia ia ˈna iho ia au i ta ˈna iho mau ture aveia. (Luka 16:15) E haerea tia te reira ia au i ta Iehova mau ture aveia. O ta te Atua ïa parau-tia.—Roma 1:17; 3:21.

4. No te aha mea faufaa ˈi te parau-tia no te hoê Kerisetiano?

4 No te aha mea faufaa ˈi te parau-tia? No te mea te aroha ra, aore ra te haamaitai ra, Iehova, te ‘Atua o te parau-tia’ i to ˈna nunaa ia rave ratou i te parau-tia. (Salamo 4:1; Maseli 2:20-22; Habakuka 1:13) Eita te hoê taata o te ohipa ma te parau-tia ore e nehenehe e fanaˈo i te hoê taairaa piri roa e o ˈna. (Maseli 15:8) Tera te tumu i faaitoito ai te aposetolo Paulo ia Timoteo: “E maue ê oe i te mau hinaaro o te apîraa ra, e tapi râ i te parau-tia,” oia atoa vetahi mau huru maitatai faufaa roa. (Timoteo 2, 2:22) No te reira atoa Paulo i faaô ai i “te tapoˈi ouma o te parau-tia” ia ˈna i faahiti i te mau tuhaa rau o ta tatou haana tamaˈi pae varua.—Ephesia 6:14.

5. E nafea te mau taata tia ore e nehenehe ai e imi i te parau-tia?

5 Parau mau, aore e taata parau-tia i roto i te auraa taatoa. Ua raea pauroa i te huru tia ore no ǒ mai ia Adamu ra, e mea hara, mea parau-tia ore anaˈe mai te fanauraahia mai. Ua parau râ Iesu e mea tia ia imi tatou i te parau-tia. E nafea ïa? E nehenehe ta tatou no te mea ua horoa Iesu i to ˈna ora tia roa ei hoo no tatou, e mai te peu e e faahotu tatou i te faaroo i taua tusia ra, ua ineine Iehova i te faaore i ta tatou mau hara. (Mataio 20:28; Ioane 3:16; Roma 5:8, 9, 12, 18) I nia i taua niu ra, a haapii ai tatou i ta Iehova mau ture aveia parau-tia e a faaitoito hua ˈi tatou i te haapao atu i te reira—ma te pure no te ani i te tauturu no te faaruru i to tatou mau paruparu—e farii Iehova i ta tatou haamoriraa. (Salamo 1:6; Roma 7:19-25; Apokalupo 7:9, 14) Auê te mahanahana te reira e!

Te parau-tia i roto i te hoê ao parau-tia ore

6. No te aha e vahi atâta ˈi te ao no te mau Kerisetiano matamua?

6 I to te mau pǐpǐ a Iesu faaueraahia e riro ei ite no ˈna “e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua,” ua û ratou i te hoê tupuraa fifi. (Ohipa 1:8) ‘Te vai noa ra ’ te tuhaa fenua taatoa i tonohia ˈi ratou ‘i raro aˈe i te varua ino ra’ o Satani. (Ioane 1, 5:19) Ua peehia te ao e te feruriraa ino ta ˈna e paturu ra, e e faaruru te mau Kerisetiano i to ˈna mana viivii. (Ephesia 2:2) E vahi atâta te ao no ratou. Ma te mata noa na i te imi i ta te Atua parau-tia e nehenehe ai ratou e faaoromai e e tapea i to ratou hapa ore. Ua faaoromai te rahiraa, mea iti râ tei fariu ê i “te eˈa parau-tia.”—Maseli 12:28; Timoteo 2, 4:10.

7. No teihea mau hopoia e titauhia ˈi ia patoi te hoê Kerisetiano i te mau mana e haapiˈo?

7 Mea papu anei te ao no te mau Kerisetiano i teie mahana? E ere roa ˈtu. Mea piˈo roa atoa ˈtu â i to te senekele matamua. Hau atu â, ua hurihia Satani i te hiti o te fenua e te aro ra oia ma te aroha ore i te mau Kerisetiano faatavaihia, “te toea o to [te vahine] huaai, o tei haapao i te parau a te Atua ra, o tei mau maite i te [“ohipa faaiteraa ia,” MN] Iesu.” (Apokalupo 12:12, 17) Te aro atoa ra Satani i te taata atoa e paturu ra i taua “huaai” ra. Eita râ te mau Kerisetiano e nehenehe e ape i teie ao. Noa ˈtu e e ere ratou i to teie nei ao, e mea tia ia ora ratou i roto i te reira. (Ioane 17:15, 16) E e mea tia ia poro ratou i roto i te reira no te imi i te feia aau farii e tano e ia haapii atu ia ratou ia riro ei pǐpǐ a te Mesia. (Mataio 24:14; 28:19, 20) No reira, i te mea e eita te mau Kerisetiano e nehenehe e ape roa i te mau mana e haapiˈo i roto i teie ao, e mea tia ia patoi atu ratou i te reira. E hiˈopoa anaˈe e maha o taua mau mana ra.

Te marei o te morare ore

8. No te aha te mau Iseraela i haamata ˈi i te haamori i te mau atua o to Moabi?

8 I te pae hopea o na matahiti e 40 o to ratou hahaereraa na te medebara, ua faarue e rave rahi i te eˈa parau-tia. Ua ite mata ˈtu ratou e rave rahi ohipa faaoraraa a Iehova, e aita i maoro, e tomo atura ratou i te Fenua tǎpǔhia. Tera râ, i taua taime faufaa roa ra, ua haamata ratou i te tavini i te mau atua o to Moabi. No te aha? Ua hema ratou i “te hinaaro tia ore o te tino.” (Ioane 1, 2:16) Te na ô ra te faatiaraa e: “Ua haaviivii ihora taua feia ra ia ratou iho i te mau vahine Moabi ra.”—Numera 25:1.

9, 10. No teihea tupuraa i teie mahana e titauhia ˈi ia haamanaˈo noa tatou i te mana e haapiˈo o te mau hinaaro tia ore o te tino?

9 Te faaite ra teie tupuraa e nafea te mau hinaaro tia ore o te tino e nehenehe ai e haapiˈo i te feia aita e ara ra. Ia huti tatou i te haapiiraa na roto i te reira e tia ˈi, i te mea e ua faariro-roa-hia iho â râ te morare ore ei huru oraraa fariihia. (Korinetia 1, 10:6, 8) Te na ô ra te hoê parau faataa a te Hau Amui e: “Na mua ˈtu i te matahiti 1970, eita te ture e faatia ia faaea amui (te peu a te mau hoa faaipoipo-ore-hia e ora amui nei) i te Hau Amui taatoa no Marite. Mea matau-roa-hia te reira i teie nei. Ua hau atu i te 50 % o te feia faaipoipo atoa tei faaea amui hou to ratou faaipoiporaa.” Aita tera e oia atoa te mau peu morare tia ore i taotiahia i te hoê noa fenua. Te itehia ra te reira e ati aˈe te ao taatoa nei, e te vahi peapea, ua pee vetahi mau Kerisetiano i teie peu—ma te ere atoa i to ratou tiaraa i roto i te amuiraa Kerisetiano.—Korinetia 1, 5:11.

10 Hau atu â, e au ra e tei te mau vahi atoa te faatianianiraa e paturu ra i te morare ore. Te horoa ra te mau hohoˈa tavirihia e porotarama afata teata i te manaˈo e e fariihia ma te tia roa ia taati te feia apî hou te faaipoiporaa. Ua faataahia te mau taairaa mahu ei ohipa matauhia. Te rahi noa ˈtura te faaanaanataeraa o te faaite huˈahuˈa maitai ra i te mau ohipa taatiraa. Mea ohie atoa ia hiˈo i te mau hohoˈa taatiraa i nia i te Internet. Ei hiˈoraa, ua faataa te hoê taata papai vea e ua hoˈi atu ta ˈna tamaiti e hitu matahiti i te fare i muri aˈe i te haapiiraa e ua parau atu ia ˈna ma te hitahita e ua itea i te hoê hoa haapiiraa te hoê afata poroi Internet e faaite ra i te mau vahine vai tahaa noa o te rave ra i te mau ohipa taatiraa. Ua faufau roa te metua tane, ehia râ rahiraa tamarii o te ite ra i tera mau poroi afata ma te ore e faaite i to ratou mau metua? Hau atu â, ehia rahiraa metua o te ite ra i te mau mea e vai ra i roto i te mau hauti video a ta ratou mau tamarii? E morare hairiiri, oia atoa e peu demoni e te haavî uˈana tei roto e rave rahi hauti matauhia.

11. E nafea te hoê utuafare e nehenehe ai e paruruhia i te morare ore o teie ao?

11 E nafea te hoê utuafare e nehenehe ai e patoi i tera mau “faaanaanataeraa” faufau? Ma te mata na i te imi i ta te Atua parau-tia, ma te patoi i te rave i te tahi mea morare ore. (Korinetia 2, 6:14; Ephesia 5:3) Te haapuai ra te mau metua, o te hiˈopoa roa ra i te mau ohipa a ta ratou mau tamarii e o te haapii tamau maite ra ia ratou i te hinaaro ia Iehova e ta ˈna mau ture parau-tia, ia ratou no te patoi i te mau hohoˈa hairiiri, hauti video hohoˈa faufau, hohoˈa tavirihia morare ore, e te tahi atu mau faahemaraa parau-tia ore.—Deuteronomi 6:4-9. *

Te atâtaraa o te faaheporaa a te taata e haaati ra

12. Teihea fifi i tupu i te senekele matamua?

12 Ia Paulo i parahi i Lusetera i Asia Iti, ua faaora semeio oia i te hoê taata. Te na ô ra te faatiaraa e: “Ite aˈera taua nahoa rahi ra i ta Paulo i rave ra, ua faateitei aˈera i to ratou reo i te parau Lukaonia, na ô aˈera, Ua pou mai te mau atua i raro i ǒ tatou nei mai te taata ra te huru. E mairi aˈera ratou ia Baranaba ia Dia, e o Paulo ra Hereme ïa, no te mea oia te taata e parau.” (Ohipa 14:11, 12) I muri aˈe, ua hinaaro taua noa feia rahi ra e haapohe ia Paulo raua Baranaba. (Ohipa 14:19) Papu maitai e ua hema roa taua feia ra i te faaheporaa a te taata e haaati ra. E au ra e i te taime a riro ai vetahi o taua tuhaa fenua ra ei Kerisetiano, ua tapea noa ratou i ta ratou mau peu niu ore. I roto i ta ˈna rata i te mau Kerisetiano i Kolosa, ua faaara Paulo no nia i te “haamori melahi.”—Kolosa 2:18.

13. Eaha vetahi mau taˈere e titauhia ia ape te hoê Kerisetiano, e e nafea oia e nehenehe ai e ite i te puai no te na reira?

13 I teie mahana, e mea tia atoa ia ape te mau Kerisetiano mau i te mau taˈere i farii-rahi-hia o tei niuhia i nia i te mau manaˈo faaroo o te ofati i te mau faaueraa tumu Kerisetiano. I te tahi mau fenua, ei hiˈoraa, ua niuhia e rave rahi oroa matauhia i taaihia i te fanauraa e te pohe i nia i te haavare e e varua to tatou o te ora ˈtu i muri aˈe i te pohe. (Koheleta 9:5, 10) Te vai ra te mau fenua i reira e taˈere ia tâpû i te teo o te mau tamahine apî. * E peu aroha ore e te faufaa ore te reira e ore e tuati i te aupururaa î i te here e titauhia i te mau metua Kerisetiano no ta ratou mau tamarii. (Deuteronomi 6:6, 7; Ephesia 6:4) E nafea te mau Kerisetiano e nehenehe ai e patoi i te mau faaheporaa a te taata e e faarue i tera mau peu? Ma te tiaturi taatoa ia Iehova. (Salamo 31:6) E haapuai e e aupuru te Atua parau-tia i te feia o te parau atu ia ˈna ma to ratou aau atoa e: “To ˈu ïa haapuraa e to ˈu pare, tau Atua, e ta ˈu e tiaturi nei.”—Salamo 91:2; Maseli 29:25.

Eiaha e haamoina ia Iehova

14. Eaha ta Iehova i faaara i te mau Iseraela hou rii ratou a tomo ai i te Fenua tǎpǔhia?

14 Hou rii te mau Iseraela a tomo ai i te Fenua tǎpǔhia, ua faaara Iehova ia ratou eiaha e haamoina ia ˈna. Teie ta ˈna i parau: “E ara o te moina to Atua ra o Iehova ia oe, i te haapao ore i ta ˈna ra mau parau, e ta ˈna mau ture, e ta ˈna mau haapaoraa, i ta ˈu e faaite atu ia oe i teie nei mahana; o te amu hoi oe i te maa e fiu ihora, e ua faatia i te fare maitatai e ua parahi i roto: e ia rahi hoi to mau puaatoro e to mau mamoe; e ia rahi hoi ta oe ario e ta oe auro, e ia rahi hoi to mau taoˈa atoa ra; o te teitei hoi to aau na, moe ihora to Atua ra o Iehova.”—Deuteronomi 8:11-14.

15. E nafea e nehenehe ai e papu ia tatou e aita tatou e haamoina ra ia Iehova?

15 E nehenehe anei te reira e tupu atoa i teie mahana? E, mai te peu e mea tano ore ta tatou mau fa matamua. Mai te peu râ e e mata na tatou i te imi i ta te Atua parau-tia, o te haamoriraa viivii ore ïa te mea faufaa roa ˈˈe i roto i to tatou oraraa. ‘E faaherehere’ tatou, mai ta Paulo i faaitoito mai ia na reira, “i te taime” e ia tuutuu ore tatou i roto i ta tatou taviniraa. (Kolosa 4:5; Timoteo 2, 4:2) Mai te peu râ e e ere i te mea faufaa aˈe te haereraa i te putuputuraa e te taviniraa no tatou i te taime tamǎrûraa aore ra te imiraa i te mau ravea no te faaanaanatae ia tatou, e nehenehe tatou e haamoina ia Iehova i roto i te auraa e e tuu tatou ia ˈna i te piti o te parahiraa i roto i to tatou oraraa. Ua parau Paulo e i te anotau hopea, e ‘hinaaro te taata i te mau mea e navenave ai eita râ e hinaaro i te Atua.’ (Timoteo 2, 3:4) E hiˈopoa tamau te mau Kerisetiano haavare ore ia ratou iho ia papu ia ratou e aita ratou e faahemahia ra e tera huru feruriraa.—Korinetia 2, 13:5.

A ara i te feruriraa tiamâ

16. Eaha te feruriraa tano ore i faaitehia e Eva e vetahi i to Paulo tau?

16 I Edene, ua faaohipa Satani ma te manuïa roa i te hinaaro miimii o Eva i te tiamâraa. Ua hinaaro Eva e faaoti no ˈna iho no nia i te mea maitai e te mea ino. (Genese 3:1-6) I te senekele matamua, tera atoa te feruriraa tiamâ o vetahi i roto i te amuiraa o Korinetia. Ua manaˈo ratou e ua ite maitai aˈe ratou ia Paulo, e ua parau oia ia ratou ma te faaooo te mau aposetolo rarahi.—Korinetia 2, 11:3-5; Timoteo 1, 6:3-5.

17. E nafea tatou e nehenehe ai e ape i te faatupu i te hoê feruriraa tiamâ?

17 I roto i te ao o teie mahana, “e mârô, e faateitei” e rave rahi, e ua hema vetahi mau Kerisetiano i tera huru feruriraa. Ua riro atoa vetahi ei taata patoi i te parau mau. (Timoteo 2, 3:4; Philipi 3:18) No nia i te haamoriraa viivii ore, mea faufaa roa ia fariu tatou ia Iehova ra no te ani i te aratairaa e ia ohipa amui e “te tavini haapao maitai e te paari” e te mau matahiapo o te amuiraa. Tera te hoê ravea e imi ai i te parau-tia, e e paruru te reira ia tatou ia ore e faatupu i te hoê feruriraa tiamâ. (Mataio 24:45-47; Salamo 25:9, 10; Isaia 30:21) ‘E pou e e tumu’ te amuiraa o te feia faatavaihia “o te parau mau.” Ua haamau Iehova i te reira no te paruru e no te aratai ia tatou. (Timoteo 1, 3:15) E tauturu mai te fariiraa i ta ˈna tuhaa faufaa roa ‘ia ore roa ei mea e ravehia ma te teoteo faufaa ore,’ a auraro ai tatou ma te haehaa i te hinaaro parau-tia o Iehova.—Philipi 2:2-4; Maseli 3:4-6.

A pee ia Iesu

18. Te faaitoitohia ra tatou ia pee ia Iesu i roto i teihea mau tuhaa?

18 Te tohu ra te Bibilia no nia ia Iesu e: “I hinaaro oe i te parau-tia, e te riaria ra oe i te ino.” (Salamo 45:7; Hebera 1:9) Auê haerea maitai roa ia pee e! (Korinetia 1, 11:1) Aita Iesu i ite noa i te mau ture aveia parau-tia a Iehova; ua hinaaro oia i te reira. No reira, ia Satani i faahema ia ˈna i roto i te medebara, aita Iesu i haamarirau i te patoi e ua mau maite oia i roto i ta ˈna patoiraa eiaha e atea ê i “te eˈa parau-tia.”—Maseli 8:20; Mataio 4:3-11.

19, 20. Eaha te mau faahopearaa maitatai ia imi i te parau-tia?

19 Parau mau, e nehenehe te hinaaro tia ore o te tino e puai mai. (Roma 7:19, 20) Mai te peu râ e mea faufaa te parau-tia no tatou, e haapuai te reira ia tatou i mua i te ino. (Salamo 119:165) E paruru mai te hoê hinaaro hohonu i te parau-tia ia ûhia tatou e te mea ino. (Maseli 4:4-6) A haamanaˈo, i te mau taime atoa e hema ˈi tatou, te faaupootia ra tatou ia Satani. Mea maitai aˈe ia patoi ia ˈna e ia faaupootia ia Iehova!—Maseli 27:11; Iakobo 4:7, 8.

20 No te mea te imi ra ratou i te parau-tia, ‘te faaîhia ra’ te mau Kerisetiano mau “i ta te parau-tia ra, i tei tupu ia Iesu Mesia ra, e turâ ˈtura e haamaitaihia ˈtura te Atua.” (Philipi 1:10, 11) “Te ahu ra” ratou “i te huru taata apî o tei poietehia ia au i te hinaaro o te Atua i roto i te parau-tia e te taiva ore mau.” (Ephesia 4:24, MN) No Iehova ratou e te ora ra ratou no te tavini ia ˈna, eiaha no te faaoaoa ia ratou iho. (Roma 14:8; Petero 1, 4:2) Na te reira e aratai i to ratou feruriraa e ta ratou mau ohipa. Auê ratou i te faaoaoa i te aau o to ratou Metua i te raˈi e!—Maseli 23:24.

[Nota i raro i te api]

^ Te vai ra te mau manaˈo tauturu faufaa no te mau metua no nia i te parururaa i te utuafare i te mau mana morare ore i roto i te buka Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare, neneihia e te mau Ite no Iehova.

^ Ua parauhia na mua ˈˈe te tâpûraa o te teo o te vahine, te peritomeraa o te vahine.

E nehenehe anei outou e faataa?

• No te aha mea faufaa roa ˈi ia imi i te parau-tia?

• E nafea te hoê Kerisetiano tia ore e nehenehe ai e imi i te parau-tia?

• Eaha te tahi mau mea i roto i teie ao e titauhia ia ape te hoê Kerisetiano?

• E nafea te imiraa i te parau-tia e paruru mai ai?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 28]

E vahi atâta te ao no te mau pǐpǐ a Iesu

[Hohoˈa i te api 29]

E haapuaihia te mau tamarii o te haapiihia ra i te hinaaro ia Iehova no te patoi i te morare ore

[Hohoˈa i te api 30]

Ua haamoina vetahi mau Iseraela ia Iehova i muri aˈe i to ratou ruperuperaa i te Fenua tǎpǔhia

[Hohoˈa i te api 31]

Mai ia Iesu, e riaria te mau Kerisetiano i te parau-tia ore