Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Mea papu anei to outou tiaturi i te Atua?

Mea papu anei to outou tiaturi i te Atua?

Mea papu anei to outou tiaturi i te Atua?

“E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua.”—MATAIO 6:33.

1, 2. Eaha te faatanoraa i te pae ohipa ta te hoê taata apî i rave, e no te aha?

 UA HINAARO te hoê taata apî e tauturu atu â i ta ˈna amuiraa. Ua haafifi ta ˈna ohipa ia ˈna ia haere tamau i ta ˈna putuputuraa. Ua nafea oia i te faatitiaifaro i teie tupuraa? Ua faaohie oia i to ˈna oraraa, ua faaea i ta ˈna ohipa, e i muri aˈe, ua itehia mai te ohipa o tei ore i haafifi i ta ˈna mau ohipa Kerisetiano. I teie mahana, mea iti aˈe ta ˈna moni e noaa mai i na mua ˈtu, teie râ te haapao noa ra oia i te mau hinaaro o to ˈna utuafare e e nehenehe oia e tauturu maitai atu â i te amuiraa.

2 Te taa ra anei ia outou no te aha tera taata apî i rave ai i tera mau faatanoraa? Te manaˈo ra anei outou e rave i te hoê â mau faatanoraa ahiri to roto outou i te mau tupuraa mai to ˈna? Te vahi oaoa, ua na reira e rave rahi Kerisetiano, e te faaite ra ta ratou mau ohipa i to ratou tiaturi i ta Iesu parau fafau: “E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou.” (Mataio 6:33) Te tiaturi ra ratou ia Iehova no te panoonoo ore eiaha râ i teie nei ao.—Maseli 3:23, 26.

3. No te aha paha vetahi e uiui ai e au anei ia tuu i te Basileia o te Atua na mua i teie mahana?

3 Ia hiˈohia te anotau fifi ta tatou e ora nei, e uiui paha vetahi e ua rave anei tera taata apî i te hoê faaotiraa paari. I teie mahana, te ora ra hoê tuhaa o te huitaata i roto i te veve rahi roa ino, area te tahi atu, te fanaˈo ra ïa i te faito oraraa teitei roa ˈˈe o te tuatapaparaa. Te hinaaro ru ra te rahiraa o te taata, i roto i te mau fenua veve, e faaohipa i te mau ravea atoa no te faaohie rii aˈe i to ratou oraraa. I te tahi aˈe pae, te faaruru ra e rave rahi i roto i te mau fenua ona aˈe i te faateimaharaa e tapea noa i to ratou faito oraraa noa ˈtu te toparaa i te pae faaravairaa faufaa, te tauiraa te mau matete o te ohipa, e te mau paoti ohipa o te titau rahi roa ra i te taime e te puai. Ia hiˈohia te mau fifi i te pae o te ohipa, e uiui paha vetahi, ‘E au noa anei ia mata na i te imi i te Basileia?’ No te tauturu i te pahono i tera uiraa, a feruri na o vai te taata ta Iesu i paraparau atu.

“Eiaha e tapitapi”

4, 5. Mea nafea Iesu i te faahohoˈaraa e mea tano ia ore te nunaa o te Atua e tapitapi rahi roa i te mau haapeapearaa o te mau mahana atoa?

4 Tei Galilea Iesu, te paraparau ra oia i te hoê nahoa rahi taata no te fenua e rave rahi mai. (Mataio 4:25) Mea iti roa, mai te peu iho â râ e te vai ra, te feia ona i rotopu i taua mau taata atoa ra. Mea veve paha te rahiraa. Ua faaitoito râ Iesu ia ratou ia tuu na mua, eiaha i te imiraa i te faufaa materia, i te haapueraa râ i te tahi mea faufaa roa ˈtu â—te faufaa pae varua. (Mataio 6:19-21, 24) Ua na ô oia e: “Eiaha e tapitapi i to outou ora, i ta outou e amu, e ta outou e inu; e te ahu no to outou tino. E ere anei e rahi te ora i te maa, e te tino i te ahu?”—Mataio 6:25.

5 No e rave rahi o te taata e faaroo ra, e au ra e aita e nehenehe e faaohipa i ta Iesu mau parau. Ua ite ratou e ia ore ratou e rave puai i te ohipa, e fifihia to ratou mau utuafare. Ua haamanaˈo râ Iesu ia ratou i te mau manu. E mea titauhia ia imi te mau manu i te maa i te mau mahana atoa, teie râ te haapao ra Iehova ia ratou. Ua faaite atoa Iesu e nafea Iehova e haapao ai i te mau tiare, o tei hau ê hoi i te nehenehe ia Solomona ma to ˈna unauna rahi. Mai te peu e te haapao ra Iehova i te mau manu e te mau tiare, eita anei ïa oia e haapao roa ˈtu â ia tatou? (Mataio 6:26-30) Mai ta Iesu i parau, mea faufaa roa ˈtu â to tatou ora (nephe) e tino i te maa ta tatou e hoo mai no te atuatu i to tatou ora e te ahu e noaa mai no te tapoˈi i to tatou tino. Mai te peu e e horoa tatou i to tatou puai atoa no te faaamu e no te faaahu noa ia tatou iho, aita rea mea no te tavini ia Iehova, aita ïa tatou e taa ra i te tumu mau o te oraraa.—Koheleta 12:13.

Te hoê manaˈo faito noa

6. (a) Eaha te hopoia a te mau Kerisetiano? (b) E tiaturi taatoa te mau Kerisetiano ia vai?

6 Parau mau, aita Iesu i faaitoito i te feia e faaroo ra ia ˈna ia faaea i te rave i te ohipa e ia tiai e na te Atua e horoa ˈtu i te mau mea faufaa o te oraraa na ta ratou mau utuafare. E mea titau-atoa-hia ia imi te mau manu i te maa na ratou iho e na ta ratou fanauˈa. Ua titauhia ïa ia haa te mau Kerisetiano mai te peu e e hinaaro ratou e tamaa. Ua titauhia ia amo ratou i ta ratou mau hopoia utuafare. Ua titauhia ia rave maite te mau tavini Kerisetiano e tîtî i te ohipa na to ratou mau fatu. (Tesalonia 2, 3:10-12; Timoteo 1, 5:8; Petero 1, 2:18) Ua rave pinepine te aposetolo Paulo i te ohipa ei taata hamani fare ie no te turu ia ˈna iho. (Ohipa 18:1-4; Tesalonia 1, 2:9) Aita râ tera mau Kerisetiano i tiaturi i te ohipa no te panoonoo ore. Ua tiaturi ratou ia Iehova. Ei faahopearaa, ua fanaˈo ratou i te hau o roto ta vetahi ê i ore i ite. Teie ta te fatu salamo i parau: “Te feia i tiaturi ia Iehova ra, e riro ïa mai te mouˈa ra mai ia Ziona, e ore e arori [aore ra aueue] ra, e tia ïa i te vai-maite-raa.”—Salamo 125:1.

7. Eaha paha te manaˈo o te hoê taata o te ore e tiaturi papu ia Iehova?

7 Mea taa ê paha te manaˈo o te hoê taata o te ore e tiaturi papu ia Iehova. Te hiˈo ra te rahiraa o te taata i te faufaa materia mai te hoê ravea faufaa roa no te panoonoo ore. No reira, ua faaitoito te mau metua i ta ratou tamarii ia haa rahi i te mau matahiti matamua o to ratou oraraa taata paari i roto i te haapiiraa teitei, ma te tiaturi e e faaineine te reira ia ratou no te mau toroa moni maitai roa. Te vahi peapea, ua pau rahi vetahi mau utuafare Kerisetiano i te horoa-rahi-raa i te taime e te puai i roto i te haapiiraa teitei, area ta ratou mau tamarii ra, ua ere ïa i ta ratou hiˈoraa pae varua e ua tapi i te mau fa materia.

8. E vai faito noa te mau Kerisetiano i te aha?

8 Te ite ra ïa te mau Kerisetiano paari e e tano roa ta Iesu aˈoraa no teie mahana mai i to te senekele matamua, e te tutava ra ratou i te vai faito noa. Noa ˈtu e mea tia ia horoa rahi ratou i te taime i roto i te ohipa no te amo i te mau hopoia e au i te mau Papai, eita roa ˈtu ratou e vaiiho i te hinaaro e imi i te moni e turai ia ratou ia tâuˈa ore i te mau mea pae varua faufaa ˈtu â.—Koheleta 7:12.

“Eiaha outou e tapitapi noa”

9. E nafea Iesu e tamǎrû ai i te feia e tiaturi taatoa ia Iehova?

9 I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua faaitoito Iesu i te feia e faaroo ra ia ˈna e: “Eiaha outou e tapitapi noa, a na ô ai ra, Eaha ta matou ia amu? e, Eaha ta matou ia inu? e Eaha to matou ahu ia ahu? (Te imi [maite] nei hoi te mau Etene i taua mau mea atoa nei:) ua ite hoi to outou Metua i te ao ra, e ia noaa taua mau mea ra ia outou e tia ˈi.” (Mataio 6:31, 32; MN) Auê ïa parau faaitoito e! Mai te peu e e tiaturi taatoa tatou ia Iehova, e ineine noa oia i te turu ia tatou. Te haaferuri atoa ra râ ta Iesu mau parau. Te haamanaˈo maira te reira e mai te peu e e imi “maite” tatou i te mau mea materia, e au to tatou feruriraa i to “te mau Etene,” te mau taata e ere i te mau Kerisetiano mau.

10. I to te hoê taata apî haafatataraa ˈtu ia Iesu no te ani i te aˈoraa, mea nafea Iesu i te faaite-roa-raa ˈtu i ta te taata apî i hinaaro roa ˈˈe?

10 I te hoê taime, ua ui te hoê taata apî ona roa ia Iesu ia aha oia e noaa ˈi te ora mure ore e tia ˈi. Ua haamanaˈo Iesu ia ˈna i te mau titauraa a te Ture, o tei ohipa noâ i taua taime ra. Ua haapapu te taata apî ia Iesu e: “Ua hope te reira i te haapaohia e au, mai to ˈu apîraa mai â, e eaha iho â tei toe ia ˈu?” Eita paha e au ia faaohipa i ta Iesu pahonoraa no e rave rahi. Teie ta ˈna i parau: “Ia hinaaro oe e ia maitai roa, a tii a hoo i ta oe atoa ra, a hopoi atu ai na te taata rii, e e taoˈa ta oe i te ao i reira a haere mai ai a pee mai ia ˈu.” (Mataio 19:16-21) Ua hoˈi atura te taata apî ma te oto, no te mea eita e tia ia ˈna ia farii i te manaˈo e haapae i ta ˈna faufaa. Noa ˈtu e ua hinaaro rahi oia ia Iehova, ua hinaaro atu â râ oia i ta ˈna mau taoˈa.

11, 12. (a) Eaha te mau parau haaferuri no nia i te faufaa ta Iesu i faahiti? (b) E nafea te mau taoˈa e nehenehe ai e haafifi ia tavini ia Iehova?

11 Ua turai tera tupuraa ia Iesu ia parau i te tahi mea manaˈo-ore-hia: “E faaô taiata te taata taoˈa i te basileia ra o te ao. . . . E faaô ohie aˈe te kamela na roto i te apoo au [aore ra nira], i te taata taoˈa ia faaô i roto i te basileia o te Atua ra.” (Mataio 19:23, 24) Ua hinaaro anei Iesu e parau e eita te hoê aˈe taata ona e parahi i te Basileia? Aita, ua na ô atoa hoi oia e: ‘E tia te mau mea atoa nei i te Atua.’ (Mataio 19:25, 26) Inaha, maoti te tauturu a Iehova i te tahi mau taata ona i mutaa iho i riro mai ai ratou ei Kerisetiano faatavaihia. (Timoteo 1, 6:17) Atira noa ˈtu, e tumu papu Iesu i parau ai i tera mau parau maere. Ua horoa oia i te hoê faaararaa.

12 Mai te peu e mea faufaa rahi roa na te hoê taata ta ˈna mau taoˈa mai te taata apî ona, e nehenehe te reira e riro ei haafifiraa rahi no ta ˈna taviniraa ia Iehova ma te aau taatoa. E parau mau atoa te reira no te hoê o tei ona aˈena e te hoê o tei “mârǒ e ia rahi te taoˈa.” (Timoteo 1, 6:9, 10) E nehenehe te tiaturi-rahi-roa-raa i te mau mea materia e aratai i te hoê taata ia ore e ‘ite i to ˈna veve i te pae varua.’ (Mataio 5:3, MN) Ei faahopearaa, eita paha oia e hinaaro i ta Iehova noâ tauturu. (Deuteronomi 6:10-12) Te tiaturi ra paha oia e fanaˈo i te hoê haamaitairaa taa ê i roto i te amuiraa. (Iakobo 2:1-4) E e nehenehe oia e horoa i te rahiraa o to ˈna taime ia noaa ta ˈna faufaa eiaha râ ia tavini ia Iehova.

A atuatu i te manaˈo tano

13. Eaha to Laodikea manaˈo hape?

13 Te hoê pǔpǔ e manaˈo hape to ˈna no nia i te mau taoˈa, o te ekalesia, aore ra amuiraa, ïa no te senekele matamua i Laodikea. Ua na ô Iesu ia ratou e: “Te parau na oe, E taoˈa rahi ta ˈu, ua faarahi au i ta ˈu taoˈa, e aore e mea toe ia au; e aita oe i ite e, e pohe rahi to oe, e mai te mea arohahia ra, e te faufaa ore, e te matapo, e te veve.” E ere na ta ratou faufaa i aratai i to Laodikea i teie huru tupuraa e mai te mea arohahia ra i te pae varua. Oia ïa, ua tiaturi ratou i te faufaa eiaha ia Iehova. Ei faahopearaa, ua pumahana ratou i te pae varua, ua fatata roa ratou i te ‘haapuaihia ˈtu i rapae i to Iesu vaha.’—Apokalupo 3:14-17.

14. No te aha i au ai ta Paulo haapopouraa i te mau Kerisetiano Hebera?

14 I te tahi aˈe pae, ua haapopou Paulo i te mau Kerisetiano Hebera no to ratou haerea i te roaraa o te hamani-ino-raa i na mua ˈˈe. Ua na ô oia e: “Ua aroha mai . . . outou ia ˈu i tau tapearaahia ra, e ua farii noa outou i te haruraa i ta outou taoˈa ma te oaoa; ua ite hoi outou e, e taoˈa maitai hau ê ta outou e tia i te vai-maite-raa.” (Hebera 10:34) Aita tera mau Kerisetiano i vavahihia e te ereraa o ta ratou mau taoˈa. Ua oaoa noa ratou no to ratou tapea-noa-raa i ta ratou taoˈa faufaa roa ˈˈe, ta ratou ‘taoˈa maitai hau ê e tia i te vai-maite-raa.’ Mai te taata hoohoo o ta Iesu parabole o tei haapae i te mau mea atoa no te hoê poe maitai roa, ua faaoti papu ratou eiaha e faarue i te tiaturiraa o te Basileia noa ˈtu eaha te haamâuˈaraa. (Mataio 13:45, 46) Auê ïa haerea maitai roa e!

15. Mea nafea te hoê vahine Kerisetiano i Liberia i te tuuraa i te mau faufaa a te Basileia na mua?

15 Ua atuatu e rave rahi i teie mahana i te hoê â haerea maitai roa. I Liberia, ei hiˈoraa, ua pûpûhia na te hoê vahine apî Kerisetiano te ravea e haapii i te fare haapiiraa tuatoru. I roto i taua fenua ra, te hiˈohia ra teie pûpûraa mai te hoê ravea no te hoê oraraa panoonoo ore no a muri aˈe. Teie râ, e pionie oia, te hoê poro evanelia taime taatoa, e ua titau-manihini-hia oia e tavini ei pionie taa ê no te hoê taime poto. Ua maiti oia i te mata na i te imi i te Basileia e ua faaea noa i roto i te taviniraa taime taatoa. Ua haere oia i ta ˈna tuhaa fenua e ua haamata e 21 haapiiraa bibilia i roto e toru avaˈe. Te mata na ra teie tuahine apî e tau tausani mai ia ˈna i te imi i te Basileia, noa ˈtu e e nehenehe ratou e ere i te mau fanaˈoraa pae materia. E nafea ratou e tapea ˈi i tera huru haerea i roto i teie ao nounou taoˈa? Ua atuatu ratou e rave rahi huru maitatai roa. E tauaparau anaˈe no nia i te tahi o te reira.

16, 17. (a) No te aha mea faufaa ˈi te aau faahaihai no te tiaturi ia Iehova? (b) No te aha mea tia ˈi ia atuatu tatou i te tiaturi i ta te Atua mau parau fafau?

16 Te aau faahaihai: Te na ô ra te Bibilia e: “E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa ra; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora [maramarama]. Eiaha e haamoe ia ˈna i to oe atoa ra mau haerea; e na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea. Eiaha oe ia paari i to oe iho manaˈoraa.” (Maseli 3:5-7; MN) I te tahi mau taime, e au ra e e mea tano te tahi huru haerea ia au i te manaˈo o teie nei ao. (Ieremia 17:9) E fariu râ te hoê Kerisetiano haavare ore ia Iehova ra no te ani i te aratairaa. (Salamo 48:14) ‘I roto i to ˈna mau haerea atoa’—i roto i te mau ohipa a te amuiraa, te haapiiraa aore ra te ohipa, te faaanaanataeraa, aore ra te tahi atu mea—e imi oia ma te aau faahaihai i ta Iehova aˈoraa.—Salamo 73:24.

17 Te tiaturi i ta Iehova mau parau fafau: Ua parau Paulo e: “O te [haafatata ˈtu] i te Atua ra, e faaroo oia e, e Atua, e tia ˈi, e o oia te faautua [maitai] i te feia i imi papu ia ˈna ra.” (Hebera 11:6; MN) Mai te peu e te feaa ra tatou e e faatupu Iehova i ta ˈna mau parau fafau, e au ra paha e mea tano ia “rave i to teie nei ao.” (Korinetia 1, 7:31) I te tahi aˈe pae, mai te peu e mea puai to tatou faaroo, e faaoti papu tatou i te mata na i te imi i te Basileia. E nafea e nehenehe ai e faatupu i te hoê faaroo puai? Maoti te haafatata-noa-raa ˈtu ïa ia Iehova ma te pure tamau e ma te aau atoa e na roto i ta tatou iho haapiiraa tamau. (Salamo 1:1-3; Philipi 4:6, 7; Iakobo 4:8) Mai te arii Davida, e nehenehe tatou e pure e: “Te tiaturi nei au ia oe, e Iehova: te parau nei au e, O oe tau Atua! I te rahi hoi o te mau mea maitatai na oe.”—Salamo 31:14, 19.

18, 19. (a) E nafea te tamau-maite-raa e haapuai ai i to tatou tiaturi ia Iehova? (b) No te aha mea tia ˈi ia ineine te hoê Kerisetiano i te rave i te mau haapaeraa?

18 Te tuutuu ore i roto i ta Iehova taviniraa: Ua taai Paulo i te tiaturi i ta Iehova mau parau fafau i te tamau-maite-raa ia ˈna i papai: “Te hinaaro nei matou ia faaite tamau maite â outou atoa i taua itoito na, ia noaa te tiai ite papu e tae noa ˈtu i te hopea ra.” (Hebera 6:11) Mai te peu e e haa tatou i roto i ta Iehova taviniraa, e tauturu oia ia tatou. I te mau taime atoa e ite ai tatou i tera tauturu, e puai roa ˈtu â to tatou tiaturi ia ˈna, ‘e itoito tatou e eita e aueue.’ (Korinetia 1, 15:58) E oraorahia to tatou faaroo, e e haapapuhia to tatou tiaturiraa.—Ephesia 3:16-19.

19 Te ineineraa i te haapae: Ua haapae Paulo i te hoê toroa faahiahia no te pee ia Iesu. Ua rave oia i te maitiraa maitai mau, noa ˈtu e e mea fifi roa to ˈna oraraa i te tahi mau taime i te pae materia. (Korinetia 1, 4:11-13) Aita Iehova e fafau ra i te hoê oraraa moni rahi, e i te tahi mau taime e faaoromai ta ˈna mau tavini i te mau fifi. Te haapapu ra to tatou ineineraa i te faaohie i to tatou huru oraraa e te rave i te mau haapaeraa i te puai o ta tatou faaotiraa papu e tavini ia Iehova.—Timoteo 1, 6:6-8.

20. No te aha mea faufaa roa ˈi te faaoromai no te hoê taata o te tuu i te mau faufaa a te Basileia na mua?

20 Te faaoromai: Ua faaitoito te pǐpǐ Iakobo i te mau hoa Kerisetiano e: “E teie nei, e faaoromai, e au mau taeae, e ia tae mai te Fatu ra.” (Iakobo 5:7) I roto i teie ao aehuehu, mea fifi ia faaoromai. Te hinaaro ra tatou e ia tupu oioi mai te mau mea. Te faaitoito maira râ Paulo ia pee i te feia “i noaa tei parauhia maira i te faaroo e te faaoromai.” (Hebera 6:12) Ia ineine tatou i te tiai ia Iehova. Te ora mure ore i nia i te hoê fenua paradaiso—papu maitai e e au ia tiaihia te reira!

21. (a) Eaha ta tatou e faaite ra ia tuu tatou i te mau faufaa a te Basileia na mua? (b) Eaha te tauaparauhia i roto i te tumu parau i muri nei?

21 Oia, e au ia faaohipa i ta Iesu aˈoraa e mata na i te imi i te Basileia. Ia na reira tatou, te faaite ra tatou e te tiaturi mau ra tatou ia Iehova, e te maiti ra tatou i te ravea papu hoê roa e ora ˈi te hoê Kerisetiano. Teie râ, ua aˈo atoa Iesu ia tatou ‘e mata na i te imi i ta te Atua parau-tia.’ I roto i te tumu parau i muri nei, e ite tatou no te aha e hinaarohia iho â ˈi tera faaitoitoraa i teie mahana.

E nehenehe anei outou e faataa?

• No nia i te mau mea materia, eaha te huru faito noa ta Iesu i faaitoito ia tatou ia noaa?

• Eaha ta tatou e haapii na roto i ta Iesu faahohoˈaraa o te kamela e te apoo au, aore ra nira?

• Eaha te mau huru maitatai Kerisetiano o te tauturu ia tatou ia mata na i te imi i te Basileia o te Atua?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 23]

Mea veve e rave rahi o tei faaroo i ta Iesu mau parau

[Hohoˈa i te api 25]

Ua haapae te taata hoohoo o ta Iesu parabole i te mau mea atoa no te hoê poe maitai roa

[Hohoˈa i te api 25]

Ua rahi aˈe te hinaaro o te taata apî ona i ta ˈna mau taoˈa i to ˈna hinaaro i te Atua

[Hohoˈa i te api 26]

Mai te peu e e haa tatou i roto i ta Iehova taviniraa, e tauturu oia ia tatou