Eaha to roto?

Tapura tumu parau

O vai ta outou e faaroo—te Atua aore ra te taata?

O vai ta outou e faaroo—te Atua aore ra te taata?

O vai ta outou e faaroo—te Atua aore ra te taata?

“O te Atua [ei upoo faatere] ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.”—OHIPA 5:29; MN.

1. (a) Eaha te irava tumu o teie haapiiraa? (b) No te aha te mau aposetolo i tapeahia ˈi?

 EAHA râ paha te mau haava o te tiripuna teitei ati Iuda i te riri. Aita ra te feia i tapeahia. E aposetolo ratou na Iesu Mesia, te hoê taata ta te tiripuna teitei i faautua i te pohe tau hebedoma na mua ˈtu. I teie nei, ua ineine te tiripuna i te haapao i ta ˈna mau pǐpǐ piri roa ˈˈe. Tera râ, i to te mau tiai tiiraa ˈtu ia ratou, aita e taata i roto i te piha tapearaa, noa ˈtu e ua ponaohia te opani. Ite oioi atura te mau tiai e tei te hiero i Ierusalema te mau aposetolo, e haapii ra ma te mǎtaˈu ore i te taata no nia ia Iesu Mesia—te ohipa mau â i tapeahia ˈi ratou! Haere tia ˈtura te mau tiai i te hiero, haru ihora i te mau aposetolo, e faahoˈi atura ia ratou i te tiripuna ra.—Ohipa 5:17-27.

2. Eaha ta te hoê melahi i faaue i te mau aposetolo ia rave?

2 Na te hoê melahi i faaora i te mau aposetolo i te fare tapearaa. No te faaora anei ia ratou i te hamani-ino-raa ê atu? Eita. Ia faaroo to Ierusalema i te parau apî maitai no nia ia Iesu Mesia. Ua faaue hoi te melahi i te mau aposetolo ia ‘parau atu â i te taata i te mau parau atoa o teie nei ora.’ (Ohipa 5:19, 20) Te ohipa ïa i tupu a haere atu ai te mau tiai i te hiero, ua ite atu ratou i te mau aposetolo e rave ra i taua faaueraa ra ma te auraro.

3, 4. (a) I to raua faaueraahia e faaea i te poro, eaha te pahonoraa a Petero e a Ioane? (b) Eaha te pahonoraa a te tahi atu mau aposetolo?

3 Na mua ˈtu, e piti o taua feia poro aueue ore ra, na aposetolo Petero e Ioane, tei haavahia, mai ta te haava rahi ra o Iosepha Kaiapha i haamanaˈo etaeta ia ratou. Ua parau oia e: “Aore matou i parau hua ˈtu ia outou, eiaha outou e haapii ma teie nei iˈoa? e inaha, ua î roa Ierusalema ia outou i ta outou parau.” (Ohipa 5:28) Eita e ore e aita Kaiapha i maere i te iteraa ia Petero e ia Ioane i te tiripuna. I to raua faaue-matamua-raahia e faaea i te poro, ua pahono na aposetolo e piti e: “E mea tia i te Atua ia faaroo atu ia outou eiaha i te Atua, a haamanaˈo iho ïa outou. E ore hoi matou e tia ia ore ia parau i ta matou i hiˈo aˈenei, e ta matou i faaroo aˈenei.” Mai te peropheta Ieremia no tahito ra, aita i tia ia Petero e ia Ioane ia faaea i te rave i ta raua ohipa faauehia e poro.—Ohipa 4:18-20; Ieremia 20:9.

4 I teie nei, e ere noa o Petero raua o Ioane, te mau aposetolo atoa râ—tae noa ˈtu o Matatia tei maiti-apî-hia—tei tia ˈtu i te tiripuna no te faaite i to ratou tiaraa. (Ohipa 1:21-26) I to ratou faaueraahia e faaea i te poro, ua pahono atoa ratou ma te itoito e: “O te Atua [ei upoo faatere] ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.”—Ohipa 5:29; MN.

E faaroo i te Atua aore ra te taata?

5, 6. No te aha te mau aposetolo i ore ai i faaroo i te faaueraa a te tiripuna?

5 E feia faatura i te ture te mau aposetolo o te ore hoi e patoi i te hoê faaueraa a te tiripuna. Teie râ, aita e taata noa ˈtu to ˈna mana rahi i faatiahia ia faaue i te tahi atu ia faaroo ore i te hoê o te mau faaueraa a te Atua. O Iehova “tei Teitei i te fenua atoa nei.” (Salamo 83:18) E ere noa oia i “te Haava i to te ao atoa nei,” te Iriti ture hau ê atoa râ, e te Arii hau mure ore. I te aro o te Atua, mea faufaa ore te mau faaueraa atoa a te tiripuna o te tamata i te na nia aˈe i te hoê o te mau faaueraa a te Atua.—Genese 18:25; Isaia 33:22.

6 Ta vetahi ïa feia tahuˈa aravihi roa o te ture i farii atoa. Ei hiˈoraa, ua papai te tahuˈa ture tuiroo no te senekele 18, o William Blackstone, e aita e ture taata e faatiahia ia patoi i “te ture o te faaiteraa” e vai ra i roto i te Bibilia. No reira, ua tahiti te Sunederi i to ˈna mana mau i to ˈna faaueraa i te mau aposetolo e faaea i te poro. Eita roa e tia i te mau aposetolo ia faaroo i taua faaueraa ra.

7. No te aha te mau tahuˈa rarahi i riri ai no te ohipa pororaa?

7 Ua riri te mau tahuˈa rarahi i te faaotiraa papu a te mau aposetolo e poro noa. E Sadukea te tahi mau melo o te autahuˈaraa, mai ia Kaiapha iho, aita i tiaturi i te tia-faahou-raa. (Ohipa 4:1, 2; 5:17) Ua onoono noa râ te mau aposetolo e ua faatiahia mai Iesu mai te pohe mai. Hau atu â, ua tutava rahi te tahi mau tahuˈa rarahi i te titau i te farii maitai a te feia faatere Roma. I to Iesu haavaraahia, i te pûpûraahia ˈtu te ravea e farii ia Iesu ei arii no ratou, ua pii te mau tahuˈa rarahi e: “Aita o matou Arii, maori râ o Kaisara anaˈe ra.” (Ioane 19:15) * Aita noa te mau aposetolo i parau e ua faatiahia mai Iesu, ua haapii atoa râ ratou e “aita ˈtu . . . e iˈoa i faaitehia mai i te taata i raro aˈe i teie nei raˈi, e ora ˈi tatou nei,” maori râ to Iesu. (Ohipa 2:36; 4:12) Mai te peu e e haamata te nunaa i te hiˈo ia Iesu tei faatiahia mai ei Aratai no ratou, e taiâ ïa te mau tahuˈa aˈunei to Roma e haere mai ai, a ere atu ai te mau aratai ati Iuda i ‘to ratou vahi e to ratou fenua atoa.’—Ioane 11:48.

8. Eaha te aˈoraa paari ta Gamaliela i horoa i te Sunederi?

8 Mea huru ahoaho te a muri aˈe o te mau aposetolo a Iesu Mesia. Ua faaoti papu te mau haava o te Sunederi i te haapohe ia ratou. (Ohipa 5:33) Ua taui râ te mau mea ma te manaˈo-ore-hia. Ua tia mai Gamaliela, te hoê tahuˈa o te Ture e ua faaara i to ˈna mau hoa eiaha e ru noa. Ua parau oia ma te paari e: “Na te taata teie parau e teie nei ohipa, e morohi noa ïa; na te Atua râ, eita ïa e morohi ia outou.” Ua faahiti atura Gamaliela i te hoê mea faufaa: “O te riro noa ˈtu hoi outou ei feia tamaˈi atu i te Atua.”—Ohipa 5:34, 38, 39.

9. Na te aha e haapapu ra e na te Atua te ohipa a te mau aposetolo?

9 Mea maere, ua farii te tiripuna i ta Gamaliela aˈoraa. Ua ‘faahoˈi maira te Sunederi i te mau aposetolo i roto, papai atura, parau atura ia ratou eiaha roa e parau ma te iˈoa o Iesu, tuu atura ia ratou.’ Aita te mau aposetolo i riaria, ua faaoti papu râ e faaroo i ta te melahi faaueraa e poro. No reira, i muri aˈe i to ratou tuuraahia, “aore e mahana tuua [i te mau aposetolo] i te aˈo, e te haapii atu i te taata, e o Iesu â te Mesia, i roto i te hiero, e i tera fare, i tera fare.” (Ohipa 5:40, 42) Ua haamaitai Iehova i ta ratou mau tutavaraa. I nia i teihea faito? “Tupu atura te parau a te Atua, e rahi roa ˈtura hoi te mau pǐpǐ i Ierusalema.” Inaha, “e rave rahi atoa hoi to te feia tahuˈa i faaroo i te parau.” (Ohipa 6:7) Eaha râ paha ïa te mau tahuˈa rarahi i te inoino! Te pue noa ra te haapapuraa: Na te Atua mau â te ohipa a te mau aposetolo!

Eita te feia tamaˈi atu i te Atua e manuïa

10. Ia au i te manaˈo taata, no te aha paha Kaiapha i ore ai i haapeapea no to ˈna tiaraa, no te aha râ i hape ai to ˈna tiaturiraa?

10 I te senekele matamua, na te feia faatere Roma i faatoroa i te mau tahuˈa rarahi ati Iuda. Na Valerius Gratus i faatoroa ia Iosepha Kaiapha ona, o tei mau i to ˈna tiaraa maoro aˈe i tei na mua ˈtu ia ˈna e rave rahi hoi. Ua manaˈo paha Kaiapha e no to ˈna aravihi ei tia hau e no to ˈna auhoaraa e o Pilato i manuïa ˈi oia, eiaha râ maoti te Atua. Ua hape râ oia i te tiaturiraa i te taata. E toru noa matahiti i muri aˈe i to te mau aposetolo tiaraa ˈtu i mua i te Sunederi, aita Kaiapha i au-faahou-hia e te feia faatere Roma e ua tatarahia to ˈna tiaraa tahuˈa rahi.

11. Eaha tei tupu i nia ia Ponotio Pilato e te faanahoraa ati Iuda o te mau mea, e eaha te faaotiraa ta outou e huti mai?

11 No ǒ mai te faaueraa e tatara i to Kaiapha tiaraa i to Pilato faatere iho, o Lucius Vitellius, tavana no Arama, e aita i tia ia Pilato te hoa rahi o Kaiapha ia arai i te reira. Inaha, hoê noa matahiti i muri aˈe i to Kaiapha vaiihoraahia, ua tatara-atoa-hia to Pilato iho tiaraa e ua titauhia oia i Roma no te tahi mau pariraa rahi. No te mau aratai ati Iuda o tei tiaturi ia Kaisara, ua rave to Roma i ‘to ratou vahi e to ratou fenua atoa.’ Ua tupu te reira i te matahiti 70 T.T. i to te nuu Roma haamou-roa-raa i te oire o Ierusalema, tae noa ˈtu i te hiero e te piha a te Sunederi. Ua tano mau â te parau a te papai salamo i roto i teie tupuraa: “Eiaha e tiaturi i te hui arii, e te taata atoa, aita hoi o ˈna e ora”!—Ioane 11:48; Salamo 146:3.

12. E nafea to Iesu hiˈoraa e haapapu ai e e haerea paari ia faaroo i te Atua?

12 Area Iesu Mesia tei faatiahia mai, na te Atua ïa i faatoroa ia ˈna ei Tahuˈa Rahi o te hoê hiero rahi pae varua. Aita e taata e tia ia faaore i taua faatoroaraa ra. Oia mau, “e ore to [Iesu] toroa tahuˈa e riro ia vetahi ê.” (Hebera 2:9; 7:17, 24; 9:11) Ua faatoroa atoa te Atua ia Iesu ei Haava i tei ora e tei pohe. (Petero 1, 4:5) Maoti taua toroa ra e faaoti ai Iesu e e fanaˈo anei Iosepha Kaiapha e o Ponotio Pilato i te ora a muri aˈe.—Mataio 23:33; Ohipa 24:15.

Te feia poro mǎtaˈu ore i te Basileia no teie tau

13. I teie tau, eaha te ohipa i itehia e na te taata, e eaha te ohipa i itehia e na te Atua? Mea nafea to outou iteraa i te reira?

13 I to tatou tau, mai i te senekele matamua, mea rahi te ‘taata tamaˈi i te Atua.’ (Ohipa 5:39) Ei hiˈoraa, i to te mau Ite no Iehova i Heremani patoiraa i te farii ia Adolf Hitler ei Aratai no ratou, ua horeo Hitler i te faaore ia ratou. (Mataio 23:10) E au ra e e tano maitai ta ˈna faanahonahoraa haapohe taata no taua ohipa ra. Ua manuïa te mau Nazis i te haru e tausani Ite e i te afai ia ratou i roto i te mau aua faatîtîraa. Ua roaa atoa ia ratou i te haapohe i te tahi mau Ite. Aita râ te mau Nazis i manuïa i te ofati i te faaotiraa papu a te mau Ite e haamori i te Atua anaˈe, e aita ratou i manuïa i te faaore i te mau tavini a te Atua ei pǔpǔ. Na te Atua te ohipa a tera mau Kerisetiano, e ere na te taata, e eita te ohipa a te Atua e morohi. E 60 matahiti i muri aˈe, te tavini noa ra te feia haapao maitai i ora mai i te mau aua faatîtîraa a Hitler ‘ma to ratou aau, [nephe], e manaˈo atoa,’ area Hitler e ta ˈna pǔpǔ Nazi, ua mou ïa ma te roo ino mau.—Mataio 22:37; MN.

14. (a) Eaha te mau tutavaraa ta te feia patoi i rave no te faaino i te mau tavini a te Atua, e eaha te faahopearaa? (b) E faaino roa anei tera mau tutavaraa i te nunaa o te Atua? (Hebera 13:5, 6)

14 I te mau matahiti i muri aˈe i te mau tutavaraa a te mau Nazis, ua apiti te tahi atu i te tamaˈi manuïa ore ia Iehova e to ˈna nunaa. I te tahi mau fenua i Europa, ua tutava te tahi mau melo poritita e te faaroo maramarama i te tapao i te mau Ite no Iehova ei ‘pǔpǔ iti faaroo atâta,’ tera atoa te pariraa i te mau Kerisetiano no te senekele matamua. (Ohipa 28:22) Tera râ, ua faˈi te tiripuna Europa o te mau tiaraa o te taata e e haapaoraa te mau Ite no Iehova, e ere i te hoê pǔpǔ iti faaroo. Ua ite hoi te feia patoi i te reira. Tera râ, te onoono noa ra ratou i te faaino i te mau Ite. Ei faahopearaa tanai o teie faainoraa, ua tihatihia vetahi o tera mau Kerisetiano. Ua rave-ino-hia te mau tamarii Ite i te mau fare haapiiraa. Ua faaore te tahi mau fatu i te mau parau faaau no te mau fare ta te mau Ite i faaohipa maoro na ei vahi putuputuraa. I roto i te tahi mau tupuraa, ua faaere te tahi mau pu a te hau i te tahi mau taata i te tiaraa tino huiraatira no te mea noa e Ite no Iehova ratou! Aita râ te mau Ite e faatoaruaru ra.

15, 16. Ua aha te mau Ite no Iehova i Farani i mua i te patoiraa i ta ratou ohipa Kerisetiano, e no te aha ratou e tamau ai i te poro?

15 I Farani, ei hiˈoraa, mea faito noa e mea pae tahi ore te rahiraa o te taata. Ua paturu râ te tahi mau taata patoi i te mau ture i haamauhia no te haafifi i te ohipa a te Basileia. Ua aha te mau Ite no Iehova i reira? Ua faarahi atu â ratou i ta ratou ohipa pororaa mai tei ore i itehia aˈenei e ma te mau faahopearaa oaoa. (Iakobo 4:7) Inaha, i roto noa e ono avaˈe, ua maraa roa te numera o te mau haapiiraa bibilia i te fare o te taata i nia e 33 % i taua fenua ra! Eaha râ paha te Diabolo i te riri i te iteraa i te feia aau rotahi i Farani i te fariiraa i te parau apî maitai. (Apokalupo 12:17) Ua papu i to tatou mau hoa Kerisetiano i Farani e e parau mau ta te peropheta Isaia i parau no ratou: “Te mauhaa ra na oe i hamanihia ˈi ra, e ore ïa e tupu; e te mau vaha atoa e patoi ia oe i te haavaraa ra, e hapa ïa ia oe.”—Isaia 54:17.

16 Eita te mau Ite no Iehova e au ia hamani-ino-hia ratou. No te faaroo râ i te faaueraa a te Atua i te mau Kerisetiano atoa, eita e tia ia ratou eiaha e faaite i te mau mea ta ratou i faaroo e eita atoa ratou e faaea. Te faaitoito ra ratou i te riro ei tino huiraatira maitai. Ia aro râ te ture a te Atua e te ture a te taata, o te Atua ïa ei upoo faatere ta ratou e faaroo e tia ˈi.

Eiaha e mǎtaˈu ia ratou

17. (a) No te aha eiaha ˈi tatou e mǎtaˈu i to tatou mau enemi? (b) Eaha to tatou huru i nia i te feia hamani ino e tia ˈi?

17 To nia to tatou mau enemi i te hoê tiaraa atâta roa. Te tamaˈi ra ratou i te Atua. No reira, ia au i ta Iesu faaueraa, eita tatou e mǎtaˈu ia ratou, e pure râ tatou no te feia e hamani ino ra ia tatou. (Mataio 5:44) E pure tatou e ia patoi noa ˈtu te tahi i te Atua ma te ite ore, mai ia Saulo no Tareso, e faaaraara Iehova ma te hamani maitai i to ratou mata ia ite ratou i te parau mau. (Korinetia 2, 4:4) Ua riro mai Saulo ei aposetolo Kerisetiano Paulo e ua mauiui rahi oia i te rima o te feia faatere o to ˈna ra tau. Ua haamanaˈo noa râ oia i to ˈna mau hoa Kerisetiano ia “auraro maite i te hui arii e te feia mana, e faaroo i te feia haava ra, e faatia i te mau ohipa maitatai atoa ra. Eiaha roa e parau ino i te taata atoa ra [eiaha atoa i te feia mea hamani ino roa ia ratou], eiaha ei marôrô, ia mǎrû râ, e te mamahu i te taata atoa ra.” (Tito 3:1, 2) Te faaitoito ra te mau Ite no Iehova i Farani e i te tahi atu vahi i te faaohipa i teie aˈoraa.

18. (a) E nafea Iehova e nehenehe ai e faaora i to ˈna nunaa? (b) Eaha te faahopearaa?

18 Ua parau te Atua i te peropheta Ieremia e: “Ei pihai atoa iho hoi au ia oe ei faaora ia oe.” (Ieremia 1:8) E nafea Iehova e nehenehe ai e faaora ia tatou i te hamani-ino-raa i teie mahana? E nehenehe ta ˈna e faatupu i te hoê haava pae tahi ore mai ia Gamaliela. Aore ra e nehenehe ta ˈna e rave e ia monohia te hoê taata toroa piˈo aore ra patoi ma te manaˈo-ore-hia e te hoê taata faito aˈe. I te tahi râ taime, e faatia paha Iehova ia hamani-ino-hia to ˈna nunaa. (Timoteo 2, 3:12) Mai te peu e e vaiiho te Atua ia hamani-ino-hia tatou, e horoa noa mai iho â oia i te puai no te faaoromai i te hamani-ino-raa. (Korinetia 1, 10:13) E noa ˈtu eaha ta te Atua e faatia, ua papu ia tatou teie faahopearaa: Te feia e tamaˈi ra i te nunaa o te Atua te tamaˈi ra ïa i te Atua, e eita te feia tamaˈi i te Atua e manuïa.

19. Eaha te irava matahiti 2006, e no te aha te reira e tano ai?

19 Ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e e û ratou i te pohe, aore ra ati. (Ioane 16:33) E tano maitai ïa tei papaihia i roto i te Ohipa 5:29 (MN): “O te Atua [ei upoo faatere] ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.” No reira teie mau parau oaoa i maitihia ˈi ei irava matahiti 2006 a te mau Ite no Iehova. Tera ïa ta tatou faaotiraa papu i te roaraa o te matahiti e haere maira e a muri noa ˈtu, e faaroo i te Atua ei Upoo faatere noa ˈtu eaha te mau faahopearaa atoa!

[Nota i raro i te api]

^ Te “Kaisara” ta te mau tahuˈa rarahi i farii i mua i te taata i taua taime ra, o te emepera Roma ïa o Tiberio, te hoê taata haavarevare e te taparahi taata. Ua matau-atoa-hia Tiberio no ta ˈna mau peu taatiraa faufau.—Daniela 11:15, 21.

E nehenehe anei outou e pahono?

• Eaha te hiˈoraa faaitoito ta te mau aposetolo i vaiiho mai no nia i ta ratou faaûraa i te patoiraa?

• No te aha tatou e faaroo noa ˈi i te Atua ei upoo faatere eiaha te taata?

• Te tamaˈi mau ra to tatou mau enemi ia vai?

• E nehenehe tatou e tiai i teihea faahopearaa no te feia e faaoromai ra i te hamani-ino-raa?

[Uiraa haapiiraa]

[Parau iti faaôhia i te api 11]

Teie te irava matahiti 2006: “O te Atua [ei upoo faatere] ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.”—Ohipa 5:29MN

[Hohoˈa i te api 7]

“O te Atua ei upoo faatere ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata”

[Hohoˈa i te api 9]

Ua tiaturi Kaiapha i te taata eiaha i te Atua