Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te maitai haaatihia e te ino

Te maitai haaatihia e te ino

Te maitai haaatihia e te ino

I ROTO i te ao i teie mahana, e au ra e ua ineine tau taata i te horoa ia ratou iho. Te hinaaro noa ra râ vetahi “e faaite i te taa-ê-raa”—e rave i te mea maitai i nia ia vetahi ê na roto i te hoê ravea aore ra te tahi atu. I te mau matahiti atoa, te horoa nei e rave rahi roa taata e mau miria tara Marite no te mau faanahonahoraa hamani maitai ta ratou e manaˈo e mea tano ia na reirahia. I Beretane, ei hiˈoraa, ua raea te mau ô tauturu i te hoê faito teitei roa 13 miria tara Marite i 2002. Mai 1999 mai, ua horoa aore ra ua faaau hoê ahuru taata hamani maitai i te horoa e 38 miria e tiahapa tara Marite no te tauturu i te feia riirii.

Ua ravehia te tahi o te mau ohipa maitatai e te mau taata tauturu oia hoi te aufauraa i te mau parau tarahu i te taote a te mau utuafare mea iti te faufaa, te haapiiraa e te aratairaa i te mau tamarii hoê noa metua, te tururaa i te pae faufaa i te mau porotarama arairaa i te maˈi i te mau fenua veve, te horoaraa na te tamarii i ta ratou buka apî matamua, te tururaa i te feia e faaamuraa animara ta ratou i te mau fenua veve, e te opereraa i te mau tauturu na te feia roohia i te mau ati natura.

Te faaite ra te mau tupuraa nei e e ravea ta te mau taata no te rave i te mea maitai no vetahi ê. Ma te peapea râ, te vai atoa nei te feia o te rave nei i te mau ohipa iino aita e faaauraa.

Te maraaraa o te ino

Mai te hopea mai o te Piti o te Tamaˈi rahi, ua tapaohia fatata e 50 ati haapoheraa e taparahiraa taata e rave rahi no te mau tumu poritita. “Ua haapohe tera mau tupuraa,” ta te vea American Political Science Review e faahiti ra, “12 mirioni aˈe taata e fatata 22 mirioni tivira, ua hau roa ïa i te feia i pohe i roto i te mau tamaˈi o te fenua iho e i rotopu i te nunaa rau mai 1945 mai â.”

I te pae hopea o te senekele 20, fatata 2,2 mirioni rahiraa taata tei haapohehia i Cambodge no te mau tumu poritita. Ua aratai te riri uˈana i rotopu i te mau opu taata i Rwanda i te pohe o na 800 000 tiahapa tane, vahine, e tamarii. Ua hau atu i te 200 000 taata tei pohe i Bosnie i roto i te taparahiraa taata turaihia e te haapaoraa e te poritita.

Ma te faahiti i te tahi mau ohipa ino i tupu aita i maoro roa aˈenei, ua na ô te papai parau rahi o te Nunaa Amui i 2004 e: “I Irakia, ua itehia te feia tivira i te haapoheraahia ma te aroha ore, a haruhia ˈi e a haapohehia ˈi ma te huru ino roa ˈˈe te feia tauturu, te mau papai vea e te tahi mau taata aita e aro ra. I te hoê â taime, ua itehia te mau taata mau auri no Irakia i te rave-ino-hua-raahia. I Darfour, ua itehia te huiraatira taatoa i te faaheporaahia e faarue i to ratou nohoraa, e to ratou mau fare i te vavahiraahia, a faaohipahia ˈi te haruraa taata ei ravea opuahia no te manuïa. I Ouganda Apatoerau, ua itehia te mau tamarii i te hamani-ino-raahia e i te faaheporaahia ia rave i te mau ohipa hairiiri aroha ore. I Beslan, ua itehia te mau tamarii i te haru-tîtî-raahia e te haapohe-taue-raahia.”

I roto atoa i te mau fenua ona, e au ra e te maraa noa ˈtura te mau taparahiraa taata no te riri uˈana. Ei hiˈoraa, ua faahiti te Independent News i 2004 ra e ua tapao o Beretane “i te hoê maraaraa ahuru ma hoê taime o te numera o te feia tei haruhia aore ra tei rave-ino-hia no te mea e e iri ê to ratou, i te roaraa o na hoê ahuru matahiti i mairi aˈenei.”

No te aha te mau taata e ravea hoi ta ratou no te rave i te mea maitai roa e faatupu ai i tera mau ohipa iino? E tiamâ mai anei tatou i te ino? Mai ta te tumu parau i muri nei e faaite, e horoa mai te Bibilia i te mau pahonoraa tano maitai i tera mau uiraa maere.

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 2]

API MATAMUA: Mark Edwards/Still Pictures/Peter Arnold, Inc.