“Ia vai maite noa to outou feruriraa paari”
“Ia vai maite noa to outou feruriraa paari”
“Te faaroo ra te ite ore i te mau parau atoa ra; te hiˈo maitai ra râ te taata haapao ra i to ˈna taahiraa.”—MASELI 14:15.
1, 2. (a) Te haapii maira te mea ta Lota i faaruru i Sodoma i te aha? (b) Eaha te auraa o te parau ‘ia vai to outou feruriraa paari’?
I TO Aberahama pûpûraa ia Lota ia maiti o ˈna na mua i te fenua, ua ite aˈera to Lota mata i te hoê vahi maitai e te pape “mai te ô a Iehova ra.” E au ra e o te vahi maitai roa ˈˈe ei faaearaa no to ˈna utuafare, inaha “ua rave ihora Lota i taua vahi papu atoa i Ioridana ra no ˈna” e ua puhapa ihora i pihai iho i Sodoma. E hohoˈa rapaeau haavare hoi tera, no te mea i pihai mai, te ora ra ‘te mau taata ino rahi o Sodoma, e te rave rahi i te hara, i mua i te aro o Iehova.’ (Genese 13:7-13) A tupu ai te mau mea, ua faaû Lota e to ˈna utuafare i te mau faahopearaa riaria. Ua haere roa oia e ta ˈna na tamahine e ora i roto i te hoê ana. (Genese 19:17, 23-26, 30) Te mea ta ˈna i manaˈo e mea maitai roa i te omuaraa, e ere roa ˈtu ïa.
2 Te horoa ra te aamu o tei tupu i nia ia Lota i te hoê haapiiraa no te mau tavini a te Atua i teie mahana. Ia rave tatou i te mau faaotiraa, e mea tia ia haapao maitai tatou i te mau mea atâta o te nehenehe e tupu mai e ia ara maite ia ore tatou e vare i te mau manaˈo matamua. Ua tano ïa te Parau a te Atua ia aˈo mai: “Ia vai maite noa to outou feruriraa paari.” (Petero 1, 1:13, MN) Te auraa mau o te taˈo Heleni tei hurihia i ǒ nei e ‘ia vai to outou feruriraa paari,’ oia ïa “ia haapao maitai.” Taua feruriraa paari ra ia au i te aivanaa Bibilia o Richard Lenski, o “te huru manaˈo mǎrû ïa, te papu, o te faito e te hiˈo i te mau mea ma te tano a nehenehe atu ai tatou e rave i te faaotiraa maitai.” E hiˈo mai tatou i te tahi mau tupuraa o te titau ia haapao maitai tatou.
Te faitoraa i te hoê ravea tapihooraa
3. No te aha e titauhia ˈi ia vai ara tatou ia pûpûhia mai te hoê ravea tapihooraa?
3 A feruri na e ua pûpû mai te hoê taata roo maitai, peneiaˈe e hoa haamori ia Iehova, i te hoê ravea tapihooraa na outou. E anaanatae roa o ˈna i te mau tiairaa no te manuïaraa e e faaitoito o ˈna ia outou ia ohipa oioi ia ore outou ia ere i te reira. E haamata paha outou i te feruri atea e e hopoi mai teie ravea i te hoê oraraa maitai aˈe no outou e no to outou utuafare, ma te manaˈo paha e e ravea tera ia nehenehe outou e horoa rahi i te taime no te mau ohipa pae varua. Tera râ, te faaara ra te Maseli 14:15 e: “Te faaroo ra te ite ore i te mau parau atoa ra; te hiˈo maitai ra râ te taata haapao ra i to ˈna taahiraa.” E pinepine no te oaoa rahi i te haamataraa i te hoê tapihooraa apî, e haafaufaa-ore-hia paha te fifi atâta o te pauraa te moni, e haamoehia te mau ati iino, e eita e haapao-maitai-hia te huru papu ore o te tapihooraa a muri aˈe. (Iakobo 4:13, 14) I roto i tera tupuraa, e mea titauhia ia vai maite noa to outou feruriraa paari!
4. E nafea tatou e nehenehe ai e ‘hiˈo maitai i to tatou taahiraa’ ia faito tatou i te hoê pûpûraa tapihooraa?
4 E hiˈopoa maitai te hoê taata haerea paari i te hoê pûpûraa tapihooraa hou a faaoti ai. (Maseli 21:5) E faaite pinepine teie huru hiˈopoaraa i te mau ati huna. A hiˈo na i te ohipa e nehenehe e tupu: Te imi ra te hoê taata e tarahu i te moni no ta ˈna mau opuaraa tapihooraa e e pûpû atu oia i te apî rahi mai te peu e e horoa oe i te moni. Mea anaanatae roa paha te pûpûraa, tera râ eaha te mau fifi atâta e vai ra? E farii anei te taata tarahu i te faahoˈi i te moni noa ˈtu eaha te huru manuïaraa o te tapihooraa, aore ra e faahoˈi-noa-hia te moni ia manuïa te tapihooraa? Te auraa ra, e farii anei oe ia pau ta oe moni ia topatari te tapihooraa? E nehenehe atoa oe e ui: “No te aha e anihia ˈi te moni i te taata? Ua manaˈo anei te mau fare moni e e tapihooraa atâta roa te reira?” E tauturu te raveraa i te taime no te feruri i te mau fifi atâta ia oe ia faito maite i te pûpûraa.—Maseli 13:16; 22:3.
5. (a) Eaha te taahiraa paari ta Ieremia i rave i to ˈna hooraa mai i te hoê aua? (b) No te aha e mea maitai ai ia haapapu i te mau faanahoraa tapihooraa atoa na roto i te hoê parau faaau papaihia?
5 I to te peropheta Ieremia hooraa mai i te hoê aua a to ˈna taeae fetii, te hoê hoa haamori ia Iehova, ua papai oia i te hoê parau hoo i mua i te mau ite. (Ieremia 32:9-12) E ara maitai te hoê taata haerea paari i teie tau e ua faataa-maitai-hia te mau faanahoraa tapihooraa atoa o ta ˈna e faaô, e tae noa ˈtu to te fetii e te mau hoa faaroo, na roto i te hoê parau faaau papaihia. * E tauturu te hoê parau faaau papaihia tei faaineine-maitai-hia e te papu maitai i te ape i te taa-ore-raa e i te faaherehere i te auhoêraa. I te tahi atu pae, aita anaˈe e parau faaau papaihia e riro pinepine te reira ei tumu haapeapearaa, ia tupu mai te mau fifi i te pae tapihooraa i rotopu i te mau tavini a Iehova. Te vahi peapea, e nehenehe teie mau fifi e faatupu i te oto, te inoino e tae roa ˈtu i te ereraa i te ea pae varua.
6. No te aha e titauhia ˈi ia ara tatou i te nounou?
6 Ia ara atoa tatou i te nounou e tia ˈi. (Luka 12:15) E nehenehe te tiairaa i te hoê apî rahi e haamatapo i te taata i te mau fifi atâta o te hoê ohipa tapihooraa papu ore. Ua topa atoa te tahi pae i fanaˈo na i te mau haamaitairaa taa ê i roto i te taviniraa a Iehova i roto i taua marei ra. Te faaara maira te Parau a te Atua e: “Ei parahiraa nounou taoˈa ore to outou, ia mauruuru i ta outou i noaa ra.” (Hebera 13:5) Ia manaˈo tatou i te hoê ravea tapihooraa, e titauhia ia feruri te hoê Kerisetiano, ‘E mea titau-mau-hia anei ia faaô atu i roto i te reira?’ E paruru te hoê oraraa haehaa tei niuhia i nia i ta tatou haamoriraa ia Iehova ia tatou i “te mau ino atoa.”—Timoteo 1, 6:6-10.
Te mau tautooraa ta te mau Kerisetiano taa noa e faaruru ra
7. (a) Eaha te mau tautooraa ta e rave rahi Kerisetiano taa noa e faaruru ra? (b) E nafea te maitiraa i to tatou hoa faaipoipo e taaihia ˈi i te taiva ore i te Atua?
7 Te hinaaro noa ra e rave rahi tavini a Iehova e faaipoipo aita râ i itehia ˈtura te apiti tano. I te tahi mau fenua, e mea puai roa te faaheporaa totiare ia faaipoipo. Mea iti paha te ravea e nehenehe ai e farerei i te hoê hoa faaipoipo i rotopu i te mau hoa faaroo. (Maseli 13:12) Te farii nei râ te mau Kerisetiano e ua taaihia te peeraa i te faaueraa bibilia e faaipoipo “i roto noa i te Fatu” i te taiva ore ia Iehova. (Korinetia 1, 7:39, MN) No te tapea maite i mua i te mau faaheporaa e te mau faahemaraa ta te mau Kerisetiano taa noa e faaruru ra, e mea tia ia vai maite noa to ratou feruriraa paari.
8. Eaha te faaheporaa ta te hoê potii Sulami i farerei, e e nafea te mau vahine Kerisetiano e nehenehe ai e faaruru i te hoê â tautooraa i teie mahana?
8 I roto i te Sire a Solomona, ua anaanatae te arii i te hoê potii haehaa no te mataeinaa tei parauhia te Sulami. Ua ume oia ia ˈna na roto i te pûpûraa ˈtu i te taoˈa rahi, te roo, e te haviti, noa ˈtu e ua here aˈena o ˈna i te hoê taata apî. (Sire a Solomona 1:9-11; 3:7-10; 6:8-10, 13) Mai te peu e e vahine Kerisetiano oe, e nehenehe atoa te hoê taata e anaanatae mai ia oe e aita oe e hinaaro ra. E taata i ta oe vahi raveraa ohipa, peneiaˈe e taata tiaraa teitei, o te haamata paha i te haapopou ia oe, i te hamani maitai ia oe, e i te imi i te mau ravea no te farerei ia oe. A ara i tera huru faatietieraa. Noa ˈtu e aita noa tera taata e hinaaro ra e herehere aore ra e taiata, i te rahiraa râ o te taime o te reira mau â. Mai te potii Sulami, a riro ei “aua.” (Sire a Solomona 8:4, 10) A patoi papu i te mau faahinaaroraa herehere. A faaite i to oe mau hoa rave ohipa i te haamataraa iho â e e Ite no Iehova oe, e a rave i te mau taime au atoa no te poro ia ratou. E paruru te reira ia oe.
9. Eaha te tahi mau fifi atâta ia faatupu i te hoê taairaa e te hoê taata matau-ore-hia i nia i te Internet? (A hiˈo atoa i te tumu parau tarenihia i te api 29.)
9 Te matau noa ˈtura te taata i te mau afata poroi Internet tei faanahohia no te tauturu i te feia taa noa ia imi i te hoê hoa faaipoipo. Ua faariro vetahi i te reira ei ravea no te haamatau i te taata ta ratou e ore roa e nehenehe e farerei. E fifi atâta mau râ, ia faatupu matapo i te hoê taairaa e te hoê taata matau-ore-hia. I nia i te Internet, e mea fifi paha ia faataa ê te mea mau i te mea haavare. (Salamo 26:4) E ere pauroa te taata o te faahua tavini ra ia Iehova, i te tavini mau a Iehova. Hau atu â, e nehenehe te haamatauraa na nia i te Internet e faatupu oioi i te taairaa piri roa, o te nehenehe e haafifi i te haroaroaraa. (Maseli 28:26) Na roto anei i te Internet aore ra te tahi atu ravea, e ere i te haerea paari te faatupuraa i te hoê taairaa piri e te hoê taata aita tatou i matau roa.—Korinetia 1, 15:33.
10. E nafea te mau hoa faaroo e nehenehe ai e faaitoito i te mau Kerisetiano taa noa?
10 ‘Ua î Iehova i te aroha’ no ta ˈna mau tavini. (Iakobo 5:11) Ua ite oia e i te tahi taime e mea peapea mau â te tautooraa ta te mau Kerisetiano taa noa e faaruru ra ma te opua-ore-hia e mea faufaa roa no ˈna to ratou taiva ore. E nafea vetahi ê e nehenehe ai e faaitoito atu ia ratou? Mea titauhia ia haapopou tamau tatou ia ratou no to ratou auraro e to ratou feruriraa haapae e tia ˈi. (Te mau tavana 11:39, 40) E nehenehe atoa tatou e faaô ia ratou i roto i te mau amuimuiraa maitai tei faanahohia. Ua na reira aˈenei anei outou? Hau atu â, e nehenehe tatou e pure no ratou, ma te ani ia Iehova ia tauturu ia ratou ia vai aifaito noa i te pae varua e ia oaoa i te taviniraa ia ˈna. Ia anaanatae mau tatou ia ratou, e nehenehe tatou e faaite e mea faufaa roa teie feia taiva ore no Iehova e no tatou atoa.—Salamo 37:28.
Te faarururaa i te mau fifi o te ea
11. Eaha te mau tautooraa o te mau fifi ino mau o te ea?
11 E mea peapea mau â ia roohia tatou aore ra te hoê taata herehia e tatou i te mau fifi ino mau o te ea! (Isaia 38:1-3) A imi ai tatou i te rapaauraa tano, e mea faufaa roa ia pee maite tatou i te mau faaueraa tumu o te mau Papai. Ei hiˈoraa, e haapao maitai te mau Kerisetiano i te auraro i te faaueraa o te Bibilia e haapae i te toto, e e ape ratou i te mau ravea maimiraa maˈi aore ra rapaauraa taaihia i te peu tahutahu. (Ohipa 15:28, 29; Galatia 5:19-21) No te feia ite ore i te pae rapaauraa râ, e nehenehe te faitoraa i te maitiraa i te rapaauraa e faahuru ê e e faateimaha. Eaha te nehenehe e tauturu mai ia vai maite noa to tatou feruriraa paari?
12. E nafea te hoê Kerisetiano e nehenehe ai e vai faito noa ia maiti oia i te rapaauraa?
12 “Te hiˈo maitai ra . . . te taata haapao ra i to ˈna taahiraa” ma te rave i te mau imiraa i roto i te Bibilia e te mau papai Kerisetiano. (Maseli 14:15) I te tahi mau tuhaa fenua mea varavara te taote e te fare maˈi, o te rapaauraa tumu ma te rave i te rapaauraa raau tupu anaˈe paha te rapaauraa e vai ra. Mai te peu e e manaˈo tatou i teie huru rapaauraa, e nehenehe tatou e ite i te mau haamaramaramaraa e tano i roto i te Tour de Garde o te 15 no Eperera 1987, api 26-9. E faaara mai te reira ia tatou i te mau fifi atâta. Ei hiˈoraa, e titauhia paha ia ui tatou: Ua matauhia anei te taata faaora maˈi tumu no te rave i te peu tahutahu? Ua haamauhia anei te rapaauraa i nia i te tiaturiraa e na te mau atua inoino (aore ra te mau varua tupuna) aore ra na te mau enemi o te faaohipa i te peu tahutahu i faatupu i te maˈi e i haapohe? Ua faaohipahia anei te mau tusia, te mau parau tahutahu, aore ra te tahi atu mau oroa tahutahu i roto i te hamaniraa aore ra te faaohiparaa i te raau? (Deuteronomi 18:10-12) E tauturu tera mau maimiraa ia tatou ia pee i te aˈoraa faaurua: “E hiˈopoa maite i te mau mea atoa ra; e tei maitai ra e tapea maite.” * (Tesalonia 1, 5:21) E tauturu te reira ia aifaito noa to tatou manaˈo.
13, 14. (a) E nafea tatou e nehenehe ai e faaite i te feruriraa faito noa i te haapaoraa i to tatou ea pae tino? (b) No te aha e hinaarohia ˈi te feruriraa faito noa ia tauaparau tatou no nia i te ea e te rapaauraa e o vetahi ê?
13 Mea titauhia te feruriraa faito noa i roto i te mau tuhaa atoa o te oraraa, e oia atoa te haapaoraa i to tatou ea pae tino. (Philipi 4:5) Te faaite ra te haapao-maite-raa ma te aifaito i to tatou ea i te mauruuru no te ô taoˈa rahi o te ora. Ia faaruru tatou i te mau fifi o te ea, e au mau ia haapao maitai tatou i te reira. Eita râ e naea te ea tia roa e tae roa ˈtu ai i te taime te Atua e ‘faaora ˈi i te mau fenua.’ (Apokalupo 22:1, 2) E mea tia ia ara tatou eiaha ia haapeapea rahi roa no te ea pae tino a tuu atu ai tatou i te hiti i to tatou hinaaro pae varua faufaa ˈtu â.—Mataio 5:3, MN; Philipi 1:10.
14 E titau-atoa-hia ia faaite tatou i te aifaito e te feruriraa faito noa ia tauaparau tatou no nia i te ea e te rapaauraa e vetahi ê. Eiaha ia tauaparau rahi no nia i teie mau tumu parau ia ruru tatou no te auhoaraa pae varua i te mau putuputuraa e te mau tairururaa Kerisetiano. Hau atu â, e taai-pinepine-hia te mau faaotiraa i te pae rapaauraa i te mau faaueraa tumu bibilia, te manaˈo haava o te hoê taata, e to ˈna mau taairaa e Iehova. No reira, mea aroha ore ïa ia faahepo i te hoê hoa i roto i te faaroo ia pee i to tatou mau manaˈo aore ra ia tâuˈa ore i te mau titauraa a to ˈna manaˈo haava. I te mea e e nehenehe tatou e ani i te tauturu i te feia paari o te amuiraa, na te Kerisetiano taitahi ‘e amo i ta ˈna iho hopoia’ e rave i te mau faaotiraa e tia ˈi, e “e hope roa tatou atoa i te faˈi i te parau ia ˈna iho i te Atua ra.”—Galatia 6:5; Roma 14:12, 22, 23.
Ia hepohepo tatou
15. E nafea te mau tupuraa hepohepo e nehenehe ai e riro ei tamataraa?
15 E nehenehe te mau tupuraa hepohepo e turai i te mau tavini taiva ore atoa a Iehova ia parau aore ra ia ohipa ma te paari ore. (Koheleta 7:7) I roto i te ati ino, aita Ioba i vai aifaito noa e ua faaafarohia to ˈna manaˈo. (Ioba 35:2, 3; 40:6-8) Noa ˈtu e “e mamahu rahi to taua taata ra to Mose, i to te taata atoa o te ao atoa nei,” i te hoê taime ua riri oia e ua parau rû noa oia. (Numera 12:3; 20:7-12; Salamo 106:32, 33) Ua haavî mau â Davida ia ˈna iho ia ore oia e tairi pohe i te arii Saula, i to Nabala râ faainoraa ia ˈna e avauraa i to ˈna mau taata, ua riri roa o Davida e ua ere o ˈna i te haroaroaraa maitai. I to Abigaila noa arairaa ˈtu i feruri maitai faahou ai o Davida, ma te ape i te hoê hape ino.—Samuela 1, 24:2-7; 25:9-13, 32, 33.
16. Eaha te nehenehe e tauturu ia tatou eiaha ia ohipa oioi noa?
16 E nehenehe atoa tatou e roohia i te mau tupuraa hepohepo a ere atu ai tatou i te haroaroaraa maitai. E nehenehe te faito-maitai-raa i te manaˈo o vetahi ê, mai ia Davida, e tauturu ia tatou eiaha ia ohipa oioi noa e a hara ˈtu ai. (Maseli 19:2) Hau atu â, te aˈo maira â te Parau a te Atua e: “E mǎtaˈu outou eiaha râ e rave i te hara: a feafea na to outou aau i nia i to outou mau roi, a faaea noa ˈi.” (Salamo 4:4) Ia nehenehe, e mea paari ia tiai e ia topa te hau hou tatou e ohipa ˈi aore ra e rave ai i te mau faaotiraa. (Maseli 14:17, 29) E nehenehe tatou e fariu ia Iehova ra ma te pure uˈana, “e na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to [tatou] aau, e to [tatou] manaˈo i te Mesia nei ia Iesu.” (Philipi 4:6, 7) Na teie hau a te Atua e faaetaeta ia tatou e e tauturu ia tatou ia vai maite noa to tatou feruriraa paari.
17. No te aha e titauhia ˈi ia tiaturi tatou ia Iehova ia vai maite noa to tatou feruriraa paari?
17 Noa ˈtu ta tatou mau tutavaraa maitai roa ˈˈe no te ape i te mau ati e no te ohipa ma te paari, e hape tatou pauroa. (Iakobo 3:2) E nehenehe tatou e rave i te hape ino mau ma te ite ore roa i te reira. (Salamo 19:12, 13) Hau atu â, ei taata, aita e vai ra ia tatou te ravea e te tiaraa no te haapao i to tatou iho taahiraa ma te atea ê ia Iehova. (Ieremia 10:23) Ua mauruuru roa tatou e ua haapapu mai oia e: “E haapii atu vau ia oe, e faaite au ia oe i ta oe eˈa ia haere ra; e aˈo atu vau ia oe, e ei nia ia oe tau mata vai ai.” (Salamo 32:8) Oia, maoti te tauturu a Iehova e nehenehe ai e vai maite noa to tatou feruriraa paari.
[Nota i raro i te api]
^ No te mau haamaramaramaraa hau no nia i te mau parau faaau papaihia, a hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Atete 1997, api 30-1; 1 no Novema 1986, api 28-9; e te Réveillez-vous! o te 8 no Me 1983, api 13-5, neneihia e te mau Ite no Iehova.
^ Na roto i teie ravea e maitai atoa ˈi te feia e manaˈo ra i te mau huru ravea rapaauraa aimârôhia i te tahi maˈi.
E nafea outou e pahono ai?
E nafea ia vai noa to tatou feruriraa paari
• ia pûpûhia mai te hoê ravea tapihooraa?
• ia imi tatou i te hoê hoa faaipoipo?
• ia faaruru tatou i te mau fifi o te ea?
• ia hepohepo tatou?
[Uiraa haapiiraa]
[Tumu parau tarenihia i te api 29]
E nehenehe anei outou e tiaturi atu?
E itehia i roto i te mau afata poroi Internet no te feia taa noa teie mau faaararaa:
“Noa ˈtu ta matou mau tutavaraa maitai roa ˈˈe aita roa e haapapuraa e mea mau te ihotaata o te hoê taata.”
“Aita roa e haapapuraa e mea tano, rotahi, aore ra faufaa te mau haamaramaramaraa atoa o ta matou reni.”
“Te mau manaˈo, aˈoraa, parau, pûpûraa, aore ra vetahi atu haamaramaramaraa aore ra papai e horoahia ra na roto i [teie] ravea, na te feia papai ïa . . . e eiaha e tiaturi atu.”
[Hohoˈa i te api 27]
‘Te hiˈo maitai ra te taata haapao ra i to ˈna taahiraa’
[Hohoˈa i te mau api 28, 29]
E nafea te mau vahine Kerisetiano e nehenehe ai e pee i te potii Sulami?
[Hohoˈa i te api 30]
“E hiˈopoa maite i te mau mea atoa ra; e tei maitai ra e tapea maite”