Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Manaˈo faufaa o te buka a Nehemia

Manaˈo faufaa o te buka a Nehemia

Mea ora te parau a Iehova

Manaˈo faufaa o te buka a Nehemia

UA MAIRI 12 matahiti mai te tupuraa mai te mau ohipa hopea i papaihia i roto i te buka bibilia a Ezera. Ua fatata te taime i teie nei e ‘tuu ai i te parau e rave faahou e e patu ia Ierusalema’—te tupuraa o te tapao i te haamataraa o na hebedoma matahiti e 70 e aratai atu i te Mesia ra. (Daniela 9:24-27) E tuatapaparaa o te nunaa o te Atua te buka a Nehemia o tei taaihia i te patu-faahou-raa i te mau patu o Ierusalema. E puohu te reira i te hoê tau faufaa roa 12 tiahapa matahiti, mai 456 H.T.T. e tae atu i te tahi tau i muri aˈe 443 H.T.T.

Papaihia e te tavana ra o Nehemia, e faatiaraa anaanatae te buka e nafea te haamoriraa mau e faateiteihia ˈi ia apitihia te faaotiraa papu e te tiaturi-taatoa-raa i te Atua ra o Iehova. E faaite maitai te reira e nafea Iehova e aratai ai i te mau ohipa ia tupu to ˈna hinaaro. E aamu atoa te reira o te hoê aratai puai e te itoito. E horoa te poroi o te buka a Nehemia i te mau haapiiraa faufaa no te taatoaraa o te mau taata haamori mau i teie tau, no te mea ‘e mea ora te parau a te Atua e te puai rahi.’—Hebera 4:12.

‘UA OTI ROA AˈERA TE PATU’

(Nehemia 1:1–6:19)

I te aorai i Susana Nehemia e tavini ai i te arii ra o Aretehasaseta Rima roa i roto i te hoê tiaraa tiaturihia. Ia faaroo Nehemia i te parau apî e “e ati” to to ˈna nunaa “e te faaino-rahi-hia: te vai parari noa nei hoi te aua o Ierusalema, e te mau uputa ua ama i te auahi,” e peapea roa oia. E pure uˈana oia i te Atua no te ani i te aratairaa. (Nehemia 1:3, 4) I muri aˈe, e tapao te arii i to Nehemia oto, e e horoa i te ravea na ˈna ia haere i Ierusalema.

I muri aˈe i te taeraa ˈtu i Ierusalema, e hiˈopoa Nehemia i te patu i te rui, e e faaite roa ˈtu oia i te mau ati Iuda i ta ˈna opuaraa e patu faahou i te patu. E haamata te paturaa e te patoiraa atoa. I raro aˈe râ i te aratai itoito ra o Nehemia, ‘e oti roa te patu.’—Nehemia 6:15.

Uiraa bibilia pahonohia:

1:1; 2:1—Hoê â anei haamataraa te taioraahia “te matahiti hoê taau [aore ra piti ahuru]” i faahitihia i roto i teie na irava e piti? E, te 20raa o te matahiti, o te faatereraa ïa a te arii ra o Aretehasaseta. Mea taa ê râ te ravea taioraa i faaohipahia i roto i teie mau irava. Te faataa ra te haapapuraa a te tuatapaparaa i te matahiti 475 H.T.T. ei matahiti faateronoraa o Aretehasaseta. I te mea e e peu matauhia e te mau papai parau Babulonia ia taio i te mau matahiti faatereraa a te mau arii Peresia mai Nisana (Mati/Eperera) e tae atu i Nisana, ua haamata ïa te matahiti matamua o te faatereraa a Aretehasaseta i Nisana 474 H.T.T. No reira, ua haamata te 20raa o te matahiti faatereraa i faahitihia i roto i te Nehemia 2:1 i Nisana 455 H.T.T. I te tanoraa, te Kisilu (Novema/Titema) i faahitihia i roto i te Nehemia 1:1, o te Kisilu ïa o te matahiti i na mua ˈtu—456 H.T.T. Te faahiti ra Nehemia e e topa atoa tera avaˈe i roto i te 20raa o te matahiti faatereraa a Aretehasaseta. Peneiaˈe i roto i teie tupuraa, ua taio oia i te mau matahiti mai te taio mahana mai a faateronohia ˈi te arii. Peneiaˈe ua taio atoa Nehemia i te taime na roto i ta te mau ati Iuda no teie tau e parau ra te matahiti tivira, o te haamata i Tishri, e tuea i Tetepa/Atopa. Noa ˈtu eaha te tupuraa, te matahiti i tuuhia ˈi te parau e rave faahou ia Ierusalema, o te matahiti 455 H.T.T. ïa.

4:17, 18—E nafea te hoê taata e nehenehe ai e rave rima hoê noa i te ohipa patu-faahou-raa? E ere teie i te fifi no te feia i hopoi i te hopoia. Ua oti anaˈe te tauihaa i te tuuhia i nia iho i to ratou upoo aore ra i nia iho i to ratou tapono, e nehenehe ratou e amo ohie ma te rima hoê ‘a rave ai te tahi rima i te mauhaa.’ Te feia patu o tei hinaaro i to ratou na rima e piti no te rave i ta ratou ohipa, ‘ua taamuhia ïa te ˈoˈe i te tauupu ra, a rave ai i te patu ra.’ Ua ineine ratou i te haa ia aro noa ˈtu te hoê enemi.

5:7—I roto i teihea auraa i haamata ˈi Nehemia i te ‘ui [aore ra avau] i te feia rarahi e te mau tavana’? Ua titau teie mau taata i te moni taime i to ratou mau hoa ati Iuda ei ofatiraa i te Ture a Mose. (Levitiko 25:36; Deuteronomi 23:19) Hau atu â, mea teitei te faito moni taime ta te feia horoa tarahu e titau ra. Mai te peu e e titauhia te reira i te mau avaˈe atoa, e tuea ïa “na tufaa hoê hanere” i te 12 % i te matahiti. (Nehemia 5:11) E mea aroha ore ia titau i te reira i te nunaa o tei teimaha roa aˈena i te mau tute e te oˈe. Ua avau Nehemia i te taata ona ma te faaohipa i te Ture a te Atua no te faahapa e no te aˈo ia ratou e no reira ua faaite roa ˈtu oia i ta ratou ohipa ino.

6:5—I te mea e ua matauhia ia tuu i te mau leta, aore ra rata, huna i roto i te hoê pute i tapaohia, no te aha Sanabalata i hapono ai i ‘te hoê leta i tatarahia’ ia Nehemia? Ua opua paha Sanabalata i te faaite i mua i te taata i te mau pariraa haavare ma te hapono atu na roto i te hoê leta i tatarahia. Peneiaˈe ua tiaturi oia e e faatupu te reira i te riri rahi o Nehemia a faarue atu ai oia i te ohipa paturaa no te paruru ia ˈna iho. Aore ra ua manaˈo paha Sanabalata e e faahuehue te mea e vai ra i roto i te leta i te mau ati Iuda a faaea roa ˈtu ai ratou i ta ratou ohipa. Aita Nehemia i taiâ e ua tamau ma te hau i ta ˈna ohipa faauehia e te Atua.

Haapiiraa no tatou:

1:4; 2:4; 4:4, 5. Ua û anaˈe tatou i te mau tupuraa fifi aore ra ia rave tatou i te mau faaotiraa faufaa, e mea tia ‘ia tamau uˈana maite â tatou i te pure’ e ia ohipa ia au i te aratairaa teotaratia.—Roma 12:12.

1:11–2:8; 4:4, 5, 15, 16; 6:16. E pahono Iehova i te mau pure haavare ore a ta ˈna mau tavini.—Salamo 86:6, 7.

1:4; 4:19, 20; 6:3, 15. E taata aumihi Nehemia, ua vaiiho mai râ oia i te hiˈoraa maitai roa ei taata ohipa, o tei mau papu i te parau-tia.

1:11–2:3. Te tumu matamua o to Nehemia oaoa, e ere ïa to ˈna tiaraa faahiahia roa ei hopoi uaina. O te haereraa râ o te haamoriraa mau i mua. Eiaha anei ta Iehova haamoriraa e te mau mea atoa e paturu ra i te reira e riro ei tapitapi matamua e ei tumu rahi o te oaoa no tatou?

2:4-8. Na Iehova i turai ia Aretehasaseta ia faatia ia Nehemia ia haere e patu faahou i te patu o Ierusalema. Te na ô ra te Maseli 21:1 e: “Tei te rima o Iehova te aau o te arii, e mai te mau faataheraa pape e tioi-ê-hia ra, te tioi atoa ra oia i ta ˈna vahi i hinaaro.”

3:5, 27. Eiaha tatou e manaˈo e te faahaehaa ra te ohipa i rave-rima-hia no te mau faufaa a te haamoriraa mau ia tatou, mai ta te “feia rarahi” no Tekoa i rave. E nehenehe râ tatou e pee i te mau Tekoa riirii o tei horoa ia ratou iho ma te aau tae.

3:10, 23, 28-30. Noa ˈtu e e nehenehe vetahi e haere i te vahi e hinaaro-rahi-aˈe-hia ˈi te feia poro i te Basileia, te paturu ra e rave rahi o tatou i te haamoriraa mau tapiri atu i ǒ tatou nei. E nehenehe tatou e na reira na roto i te apitiraa i te ohipa paturaa i te Piha a te Basileia e te tautururaa i roto i te ati e na mua roa râ na roto i te raveraa i te ohipa pororaa i te Basileia.

4:14. Ua û anaˈe tatou i te patoiraa, e nehenehe atoa tatou e tinai i te mǎtaˈu na roto i te haamanaˈoraa ia ‘Iehova te rahi e te mana.’

5:14-19. No te mau tiaau Kerisetiano, e hiˈoraa maitai roa te tavana ra o Nehemia o te haehaa, te pipiri ore, e te paari. Noa ˈtu te itoito rahi i te raveraa ia faaturahia te Ture a te Atua, aita oia i na nia ˈˈe ia vetahi ê no te imi i to ˈna iho maitai. Area râ, ua tapitapi oia i te feia i haavîhia e te feia veve. Na roto i te faaiteraa i te pipiri ore, ua vaiiho mai Nehemia i te hoê hiˈoraa faahiahia no te taatoaraa o te mau tavini a te Atua.

“E MANAˈO MAI OE IA ˈU, E TAU ATUA E, IA MAITAI HOI AU”

(Nehemia 7:1–13:31)

I te oti-roa-raa iho â te patu o Ierusalema, e tamau Nehemia i te mau uputa e e rave i te mau faanahoraa no te paruru i te oire. E haamata oia i te papai i te ihotatau o te nunaa. A haaputuputu mai ai te taata atoa “i roto i te aroâ i pihaiiho i te uputa pape ra,” e taio Ezera te tahuˈa i te buka o te Ture a Mose, e e faataa Nehemia e te mau ati Levi i te Ture i te nunaa. (Nehemia 8:1) E aratai te haapiiraa no nia i te Oroa Patiaraa tiahapa ia ratou ia faatupu i te reira ma te oaoa.

I muri mai, te tahi atu ïa putuputuraa i reira “te tamarii a Iseraela” e faˈi ai i te mau hara a te nunaa, e hiˈo faahou ai te mau ati Levi i te mau haaraa a te Atua i nia ia Iseraela, e e tǎpǔ ai te nunaa ‘e haapao i te ture a te Atua.’ (Nehemia 9:1, 2; 10:29) I te mea e aita i rahi roa te taata i Ierusalema, e tuu-kelero-hia 1 i nia i te 10 taata atoa e ora ra i rapaeau i te oire no te haere mai i roto i te oire. I muri aˈe, e avarihia te patu ma te anaanatae rahi a nehenehe atu ai ‘te oaoa o Ierusalema e faaroohia i te atea ê.’ (Nehemia 12:43) Ahuru ma piti matahiti i muri aˈe i to ˈna taeraa mai, e faarue Nehemia ia Ierusalema no te hoˈi atu ia Aretehasaseta no ta ˈna mau hopoia. Eita e maoro e itehia mai te viivii i rotopu i te mau ati Iuda. Ia hoˈi oia i Ierusalema, e rave Nehemia i te hoê ohipa taa maitai e faatitiaifaro i te tupuraa. E ani oia no ˈna iho ma te haehaa e: “E manaˈo mai oe ia ˈu, e tau Atua e, ia maitai hoi au.”—Nehemia 13:31.

Uiraa bibilia pahonohia:

7:6-67—No te aha te tapura a Nehemia o te toea o te feia i hoˈi i Ierusalema na muri ia Zerubabela e taa ê ai i ta Ezera numeraraa i te taata no te utuafare taitahi? (Ezera 2:1-65) Te tumu o teie mau taa-ê-raa, oia ïa mea ê paha te mau haapueraa parau ta Ezera e Nehemia i faaohipa. Ei hiˈoraa, mea taa ê paha te numera o te feia o tei tapurahia te iˈoa i te numera o tei hoˈi iho â. Mea taa ê atoa paha na faatiaraa e piti no te mea ua rave vetahi mau ati Iuda o tei ore i nehenehe e haamau i to ratou ihotatau i te omuaraa ra, i muri aˈe. E tu râ na faatiaraa atoa i nia i te hoê manaˈo: Te numera o te feia i hoˈi na mua, oia ïa e 42 360, aita i taiohia te mau tavini e te feia himene.

10:34—No te aha te nunaa i titauhia ˈi ia hopoi mai i te raau? Aita te pûpûraa i te raau i faauehia e te Ture a Mose. Te tumu noa o teie titauraa, o te hinaaro ïa. Mea rahi roa te raau i hinaarohia no te tutui i te mau tusia i te auahi i nia i te fata. E au ra e aita i rahi te Netinimi o tei tavini ei tîtî e ere i te Iseraela i roto i te hiero. No reira, ua tuu-kelero-hia no te haapapu e e hopoi-tamau-hia mai te raau.

13:6—Ua vai atea Nehemia ia Ierusalema ehia maororaa? Te parau noa ra te Bibilia “e maoro iti aˈera,” aore ra i te auraa mau “i te hopea o te mau mahana,” ua ani Nehemia e ia tuu te arii ia ˈna ia hoˈi i Ierusalema. No reira, eita e nehenehe e faataa ehia maororaa to ˈna vai-atea-raa. I to ˈna râ hoˈiraa i Ierusalema, ua ite Nehemia e aita te autahuˈaraa i paturuhia, aita atoa te ture o te Sabati i haapaohia. Mea rahi tei rave i te mau vahine ěê, e aita atoa ta ratou mau tamarii e paraparau ra i te reo o te mau ati Iuda. I ino roa ˈi te mau tupuraa mai tera, mea maoro paha ïa to Nehemia moeraa.

13:25, 28—Hau atu â i te ‘avauraa’ i te mau ati Iuda i topa faahou, teihea ˈtu â mau faatitiaifaroraa ta Nehemia i rave? “Ua aˈo [aore ra katara]” Nehemia “ia ratou,” oia hoi ua faahiti faahou oia ia ratou i te mau haavaraa itehia i roto i te Ture a te Atua. “Ua papai” oia “i te tahi pae,” ma te faaue paha ia haavahia ratou. Ei tapao o to ˈna inoino i te pae morare, “ua hahae” oia “i to te tahi pae rouru.” Ua tiahi ê atoa oia i te mootua o te tahuˈa rahi ra o Eliasiba, o tei faaipoipo i te hoê tamahine a Sanabalata, te ati Horoni.

Haapiiraa no tatou:

8:8. Ei orometua haapii i te Parau a te Atua, ‘e faaite tatou i te auraa’ ma te faahiti e ma te haamataratara maitai e ma te faataa papu i te mau Papai, o te faaite maitai i to ratou faaohiparaa.

8:10. No roto mai ‘te oaoa no ǒ ia Iehova ra’ i te iteraa e te haamâharaa ïa i to tatou hinaaro pae varua e te peeraa i te aratairaa teotaratia. Auê ïa te faufaa roa ia haapii maitai tatou i te Bibilia, ia haere tamau i te mau putuputuraa Kerisetiano, e ia apiti ma te itoito rahi i te ohipa pororaa i te Basileia e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ!

11:2. E faatupu te faarueraa i to ˈna iho parahiraa e te haereraa ˈtu i Ierusalema i te haamâuˈaraa e te tahi mau fifi. Ua faaite te feia o tei hinaaro mau e rave i te reira i te hoê huru feruriraa haapae. E nehenehe atoa tatou e faaite i tera huru feruriraa a fa mai ai te mau tupuraa no te tauturu ia vetahi ê i te mau tairururaa aore ra i te tahi atu mau taime.

12:31, 38, 40-42. E ravea maitai roa te himene no te arue ia Iehova e no te faaite i to tatou mauruuru ia ˈna. E mea tia ia himene tatou ma te aau taatoa i te mau haaputuputuraa Kerisetiano.

13:4-31. E mea tia ia ara tatou eiaha e vaiiho i te nounou taoˈa, te ohipa piˈo, e te ohipa apotata ia ô riirii mai i roto i to tatou oraraa.

13:22. Ua ite maitai Nehemia e e tia ˈtu oia i mua i te Atua. E mea tia atoa ia ite tatou e e tia ˈtu tatou i mua ia Iehova.

Mea faufaa roa ta Iehova haamaitairaa!

Ua himene te fatu salamo e: “Ia ore Iehova i patu i te fare ra, e ohipa faufaa ore ta te feia i patu.” (Salamo 127:1) Te faaite mau ra te buka a Nehemia ma te nehenehe i te tanoraa o tera parau!

Mea maramarama te haapiiraa no tatou. Mai te peu e e hinaaro tatou e manuïa i roto i te mau tutavaraa atoa ta tatou e rave, e mea tia ia noaa ia tatou ta Iehova haamaitairaa. E nehenehe mau anei tatou e tiaturi e e haamaitai mai Iehova mai te peu e eita tatou e tuu i te haamoriraa mau na mua i roto i to tatou oraraa? Mai ia Nehemia, e tapitapi ïa tatou na mua i ta Iehova haamoriraa e te haereraa i mua o te reira.