Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te hoê tiaauraa no te faatupu i te opuaraa a te Atua

Te hoê tiaauraa no te faatupu i te opuaraa a te Atua

Te hoê tiaauraa no te faatupu i te opuaraa a te Atua

“[O te Atua] tei rave i te mau mea atoa nei, ia au i te opua a to ˈna iho aau.”—EPHESIA 1:11.

1. No te aha te mau amuiraa atoa a te mau Ite no Iehova e ruru ai i te 12 no Eperera 2006?

 I TE ahiahi Mahana toru, i te 12 no Eperera 2006, fatata 16 mirioni taata te ruru no te faatupu i te Amuraa maa ahiahi a te Fatu. I te mau vahi putuputuraa atoa, e faanahohia te hoê airaa maa to nia iho te pane hopue ore, o te faahohoˈa ra i te tino o te Mesia, e te uaina uteute, o te faataipe ra i to ˈna toto i manii. I te pae hopea o te oreroraa parau o te faataa i te auraa o te Oroa haamanaˈoraa i te poheraa o Iesu, e faahaerehia taua na taoˈa taipe ra—te pane na mua, e te uaina i muri iho—i rotopu i te feia atoa i tae mai. I roto i te tahi noa mau amuiraa a te mau Ite no Iehova, hoê aore ra e hau atu te rave i na taoˈa taipe. I roto râ e rave rahi amuiraa, aita hoê aˈe taata e rave i te reira. No te aha o te tahi noa mau Kerisetiano, e tiaturi ra e ora i nia i te raˈi, te rave i na taoˈa taipe, area te rahiraa, e tiaturi ra e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua, eita ïa?

2, 3. (a) Mea nafea to Iehova haamataraa i te poieteraa ia au i ta ˈna opuaraa? (b) No teihea opuaraa i poiete ai Iehova i te fenua e te taata?

2 E Atua o Iehova e opuaraa ta ˈna. No te faatupu i ta ˈna opuaraa, e “rave [oia] i te mau mea atoa nei, ia au i te opua a to ˈna iho aau.” (Ephesia 1:11) Ua poiete oia na mua i ta ˈna Tamaiti fanau tahi. (Ioane 1:1, 14; Apokalupo 3:14) I muri iho, na roto i te arai o ta ˈna Tamaiti, ua poiete Iehova i te hoê fetii tamaiti varua e i te ao nui materia i te pae hopea, tae noa ˈtu te fenua e te taata i nia iho.—Ioba 38:4, 7; Salamo 103:19-21; Ioane 1:2, 3; Kolosa 1:15, 16.

3 Aita Iehova i poiete i te fenua ei vahi tamataraa no te faarahi i to ˈna fetii tamaiti varua i nia i te raˈi, mai ta te haapaoraa e rave rahi a te Amuiraa faaroo Kerisetiano e haapii ra. Ua poiete oia i te fenua ma te hoê opuaraa taa maitai, oia hoi “ia taatahia.” (Isaia 45:18) Ua poiete te Atua i te fenua no te taata e te taata no te fenua. (Salamo 115:16) Ua titauhia ia riro te fenua taatoa ei paradaiso, î i te taata parau-tia, o te faaapu e o te haapao i te reira. Aita roa ˈtu te tiaturiraa e haere i nia i te raˈi i pûpûhia i na taata faaipoipo matamua.—Genese 1:26-28; 2:7, 8, 15.

Ua mârôhia ta Iehova opuaraa

4. Mea nafea te mârôraahia ta Iehova huru faaohiparaa i te mana arii i te haamataraa o te tuatapaparaa o te huitaata?

4 Ua orure hau te hoê tamaiti varua a te Atua e ua faaoti papu e haafifi i ta Iehova opuaraa, a faaohipa hape atu ai oia i te ô o te tiamâraa e maiti ta te Atua i horoa ˈtu. Ua haafifi oia i te hau o te feia atoa e auraro ma te here i te mana arii o Iehova. Ua turai Satani i na taata faaipoipo matamua ia pee i te hoê haerea o te patoi i te faatereraa a te Atua. (Genese 3:1-6) Aita oia i patoi i te mana o Iehova, ua mârô râ oia i ta ˈNa huru faaohiparaa i te mana arii e to ˈNa atoa ïa tiaraa e faatere. Ua hiti maira ïa te tumu parau faufaa roa o te mana arii o Iehova i ǒ nei i te fenua nei, i te haamataraa iho â o te tuatapaparaa o te huitaata.

5. Eaha te piti o te tumu parau i faahitihia, e o vai ma atoa ïa tei mârôhia?

5 Te vai ra te piti o te tumu parau i faahitihia e Satani i te tau o Ioba tei taai-roa-hia i tera tumu parau matamua o te mana arii o te ao taatoa. Ua mârô Satani i te manaˈo turai e auraro ai e e tavini ai te mau mea ora a Iehova ia ˈNa. Ua horoa Satani i te manaˈo e te na reira ra ratou no te mau tumu miimii e mai te peu e e tamatahia ratou e faarue ratou i te Atua. (Ioba 1:7-11; 2:4, 5) Noa ˈtu e e tavini taata a Iehova tei mârôhia, o te mau tamaiti varua a te Atua, tae noa ˈtu ta Iehova Tamaiti fanau tahi, tei mârô-atoa-hia.

6. Mea nafea to Iehova haapao-maitai-raa i ta ˈna opuaraa e i to ˈna iˈoa?

6 Ma te haapao maitai i ta ˈna opuaraa e te auraa o to ˈna iˈoa, ua faariro Iehova ia ˈna iho ei Peropheta e ei Faaora. * Ua parau oia ia Satani: “E tuu hoi au i te au ore e riri ai ra ia orua o te vahine, e to [huero], e to ˈna ra [huero]; na ˈna e haaparuparu i to afii, e na oe e haaparuparu i to ˈna poro avae.” (Genese 3:15; MN) Maoti te Huero o ta ˈna “vahine,” aore ra te tuhaa i te raˈi o ta ˈna faanahonahoraa, e pahono ai Iehova i ta Satani mârôraa e e horoa ˈi oia na te huaai o Adamu i te tiaturiraa o te tiamâraa e te ora.—Roma 5:21; Galatia 4:26, 31.

“Te parau aro moˈa ra o to ˈna ra hinaaro”

7. Eaha te opuaraa ta Iehova i faaite na roto i te aposetolo Paulo?

7 I roto i ta ˈna rata i te mau Kerisetiano i Ephesia, te faataa ra te aposetolo Paulo ma te faahiahia e nafea Iehova e tiaau ai i te mau mea no te faatupu i ta ˈna opuaraa. Teie ta Paulo i papai: “Ua faaite mai ia tatou i te parau aro [moˈa] ra o to ˈna ra hinaaro, to ˈna ra manaˈo hamani maitai i opuahia e ana i roto ia ˈna iho, e ia tae i te [tiaauraa] i te hoperaa mau o te mau tau ra, e amui [faahou] ai oia i te mau mea atoa i te Mesia ra, to te raˈi, e to te [fenua] nei.” (Ephesia 1:9, 10; MN) Te opuaraa hanahana a Iehova, o te faatupuraa ïa i te hoê ao taatoa tahoêhia o te mau mea ora o te auraro ma te here i to ˈna mana arii. (Apokalupo 4:11) Mea na reira ïa to ˈna iˈoa e raa ˈi, e ite-papu-hia ˈi e e haavare o Satani, e e tupu ai to te Atua hinaaro “i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.”—Mataio 6:10.

8. Eaha te auraa o te taˈo tei hurihia ei “tiaauraa”?

8 E tupu to Iehova “manaˈo hamani maitai,” aore ra opuaraa, maoti te hoê “tiaauraa.” Ua faaohipa Paulo i te hoê taˈo e “haapaoraa i te utuafare” te auraa. E ere i te hoê faatereraa, mai te Basileia Mesia, e huru haapaoraa râ i te mau mea. * Te huru faahiahia e tiaau ai Iehova i te mau mea no te faatupu i ta ˈna opuaraa, e “parau aro moˈa” ïa o te faaite-riirii-hia a mairi ai te tau.—Ephesia 1:10; 3:9, MN, nota i raro i te api.

9. Mea nafea to Iehova faaite-riirii-raa i te parau aro moˈa o to ˈna hinaaro?

9 Na roto i te tahi anairaa faufaa, ua faaite riirii Iehova e nafea ta ˈna opuaraa no nia i te Huero tǎpǔhia i Edene e tupu ai. Ia au i ta ˈna faufaa i faaau ia Aberahama, e haere mai te Huero tǎpǔhia i te fenua nei i roto i te opu fetii o Aberahama e maoti o ˈna e maitai ai “te mau fenua atoa o te ao nei.” Ia au atoa i tera faufaa, e taata ê atu te apitihia ˈtu i te tuhaa matamua o te huero. (Genese 22:17, 18) Ua faaite te faufaa o te Ture i faaauhia i te Iseraela pae tino i ta Iehova opuaraa e haamau i te hoê “basileia tahuˈa.” (Exodo 19:5, 6) Ia au i te faufaa i faaauhia ia Davida, o te Huero te Upoo o te hoê Basileia e a muri noa ˈtu. (Samuela 2, 7:12, 13; Salamo 89:3, 4) Ua aratai anaˈe te faufaa o te Ture i te mau ati Iuda i te Mesia ra, ua faaite Iehova i te tahi atu â mau tuhaa o te tupuraa o ta ˈna opuaraa. (Galatia 3:19, 24) E riro tera mau taata tei apitihia ˈtu i te tuhaa matamua o te huero ei “basileia tahuˈa” tohuhia e e faaôhia ratou i roto i “te tahi faufaa apî” ei “Iseraela” apî, pae varua.—Ieremia 31:31-34; Hebera 8:7-9. *

10, 11. (a) Mea nafea to Iehova faaiteraa i te Huero tohuhia? (b) No te aha te Tamaiti fanau tahi a te Atua i haere mai ai i te fenua nei?

10 Ia tupu te tiaauraa o te opuaraa a te Atua, ua tae i te taime e fa mai ai te Huero tohuhia i nia i te fenua. Ua tono mai Iehova i te melahi Gaberiela e parau ia Maria e e fanau o ˈna i te hoê tamaiti o te mairihia i te iˈoa ra o Iesu. Teie ta te melahi i parau ia ˈna: “E rahi oia, e e parauhia i te Tamaiti na te Teitei: e na te Fatu ra na te Atua e horoa mai i te terono o to ˈna ra metua o Davida no ˈna: ei ia ˈna te hau i te fetii o Iakoba e a muri noa ˈtu; e e ore roa to ˈna basileia e mure.” (Luka 1:32, 33) Ua taahia ˈtura o vai te Huero tǎpǔhia.—Galatia 3:16, MN; 4:4.

11 Ua haere mai te Tamaiti fanau tahi a Iehova i nia i te fenua ia tamata-hope-hia oia e tae noa ˈtu i te pohe. Tei ia Iesu ra te pahonoraa tia roa i te mârôraa a Satani. E tapea anei oia i to ˈna haapao maitai i to ˈna Metua? E parau aro moˈa te reira. I muri aˈe, ua faataa te aposetolo Paulo i to Iesu tiaraa: “Ua tia paatoa . . . e, e parau moe rahi to te paieti nei, oia hoi te parau ra e, i itea mai [oia] i roto i te taata nei, e i tiahia mai e te [v]arua, e i hiˈohia e te mau melahi, e i parau-haere-hia i ǒ te Etene, e i faaroohia i te ao nei, e ravehia ˈtura i nia i to ˈna ihora ao.” (Timoteo 1, 3:16; MN) Oia, ma to ˈna hapa ore fati ore e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa, ua horoa Iesu i te pahonoraa hopea i te mârôraa a Satani. Te toe ra râ te tahi atu mau tuhaa rii o te parau aro moˈa e mea tia ia faaitehia.

“Te parau aroaro moˈa o te basileia o te Atua”

12, 13. (a) Eaha te hoê tuhaa o “te parau aroaro moˈa o te basileia o te Atua”? (b) Eaha te auraa o to Iehova maitiraa i te tahi noa mau taata no te haere i nia i te raˈi?

12 I roto hoê o to ˈna mau tere pororaa i Galilea, ua faaite Iesu e ua taai-roa-hia te parau aro moˈa i te faatereraa a to ˈna Basileia Mesia. Teie ta ˈna i parau i ta ˈna mau pǐpǐ: “Ua horoahia ia outou te ite i te parau aroaro [moˈa o] te basileia o te ao [“te basileia o te Atua,” Mareko 4:11].” (Mataio 13:11; MN) Te hoê tuhaa o taua parau aro ra, o to Iehova ïa maitiraa i te hoê “nǎnǎ iti” 144 000 taata o te apitihia ˈtu i ta ˈna Tamaiti ei tuhaa o te huero, no te arii e o ˈna i nia i te raˈi.—Luka 12:32; Apokalupo 14:1, 4.

13 I te mea e ua hamanihia te taata no te ora i nia i te fenua, ua titauhia ïa “te hoê poieteraa apî” a Iehova ia nehenehe te tahi pae taata e haere i nia i te raˈi. (Korinetia 2, 5:17, MN) Teie ta te aposetolo Petero, te hoê o te feia i maitihia no te fanaˈo i te tiaturiraa faahiahia roa e ora i nia i te raˈi, i papai: “Ia haamaitaihia te Atua te Metua o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, o tei faafanau faahou ia tatou no te rahi o to ˈna ra aroha, ia noaa te manaˈo ora i te tia-faahou-raa o Iesu Mesia mai te pohe maira, ia noaa te tufaa ino ore ra, e te viivii ore, e te maheahea ore, o tei vaiihohia i nia i te raˈi no outou.”—Petero 1, 1:3, 4.

14. (a) Mea nafea te feia e ere i te ati Iuda i te ô-atoa-raa i roto i “te parau aroaro moˈa o te basileia o te Atua”? (b) No te aha e tia ˈi ia tatou ia taa i teie ‘mau mea hohonu a te Atua’?

14 Te tahi atu tuhaa o te parau aro moˈa o te faatereraa a te Basileia a muri aˈe, o te hinaaro ïa o te Atua e faaô atoa i te feia e ere i te ati Iuda i roto i te pǔpǔ taata iti i parauhia mai e faatere e te Mesia i nia i te raˈi. Teie te faataaraa a Paulo i teie tuhaa o ta Iehova “tiaauraa,” aore ra huru haapaoraa i te tupuraa o ta ˈna opuaraa: “O tei ore i faaitehia i te taata i te mau ui i mutaa ihora, mai tei faaitehia mai e te [v]arua i teie nei, i te mau aposetolo moˈa e te mau peropheta na ˈna ra: e ei feia aiˈa atoa te Etene, ei amuiraa hoê â e ia noaa atoa tei parauhia mai e ana i te Mesia, i te evanelia nei.” (Ephesia 3:5, 6; MN) Ua faaitehia te maramaramaraa o teie tuhaa o te parau aro moˈa i “te mau aposetolo moˈa.” I teie tau atoa, ahiri aita te tauturu a te varua moˈa, eita ïa tatou e taa i teie ‘mau mea hohonu a te Atua.’—Korinetia 1, 2:10; 4:1; Kolosa 1:26, 27.

15, 16. No te aha Iehova i maiti ai i te mau apiti arii o te Mesia i rotopu i te huitaata?

15 Te parauhia ra e na “hoê hanere, e maha ahuru, e maha tiahapa i te tausani” i itehia i te tiaraa i pihai iho i “te Arenio” i nia iho i te mouˈa ra o Siona i te raˈi, mea “tauihia [ïa] no roto i teie nei ao,” mea “tauihia . . . no roto i te taata nei, ei oho matamua na te Atua e na te Arenio,” te Mesia ra o Iesu. (Apokalupo 14:1-4) Ua maiti Iehova i te matahiapo o ta ˈna mau tamaiti i te raˈi no te riro ei tuhaa matamua o te huero tǎpǔhia i Edene, no te aha râ oia i maiti ai i te mau apiti o te Mesia i rotopu i te huitaata? Te faataa ra te aposetolo Paulo e “i parauhia mai” teie pǔpǔ taata iti ia au ‘i te opuaraa a Iehova,’ ia au “i te hamani maitai o to ˈna ihora aau.”—Roma 8:17, 28-30; Ephesia 1:5, 11; Timoteo 2, 1:9.

16 Ta Iehova opuaraa, o te faaraaraa ïa i to ˈna iˈoa rahi e te moˈa e te faatiaraa i to ˈna mana arii o te ao taatoa. Maoti ta ˈna “tiaauraa,” aore ra huru haapaoraa i te mau mea, hope i te paari, ua tono mai Iehova i ta ˈna Tamaiti fanau tahi i te fenua nei, i reira oia i te tamata-hope-raahia e tae noa ˈtu i te pohe. Hau atu â, ua faaoti Iehova i te faaô i roto i te faatereraa a te Basileia Mesia a ta ˈna Tamaiti i te mau taata o tei turu atoa i to ˈNa mana arii e tae noa ˈtu i te pohe.—Ephesia 1:8-12; Apokalupo 2:10, 11.

17. No te aha tatou e nehenehe ai e oaoa e i ora na te Mesia e to ˈna mau apiti arii ei taata?

17 Ua faaite Iehova i to ˈna here rahi i te huaai o Adamu ma te rave e ia haere mai ta ˈna Tamaiti i nia i te fenua e ma te maiti i rotopu i te huitaata i te feia o te riro ei feia aiˈa e ta ˈna Tamaiti i roto i te faatereraa a te Basileia. E nafea vetahi ê o tei tapea i to ratou haapao maitai ia Iehova, mai ia Abela mai â, e faufaa-atoa-hia ˈi i te reira? Fanauhia ei tîtî o te hara e o te pohe, e hinaaro te mau taata tia ore ia faaorahia ratou i te pae varua e te pae tino e ia arataihia ratou i te tia-roa-raa ra, ia au i ta Iehova opuaraa matamua no te huitaata. (Roma 5:12) Auê ïa te feia atoa e tiai ru ra i te ora mure ore i nia i te fenua i te tamahanahanahia ia ite ratou e e faaite to ratou Arii i te here e te aumauiui hamani maitai i nia ia ratou mai ta ˈna i na reira i nia i ta ˈna mau pǐpǐ i te roaraa o ta ˈna taviniraa i te fenua nei! (Mataio 11:28, 29; Hebera 2:17, 18; 4:15; 7:25, 26) E auê ratou i te tamǎrûhia ia ite ratou e te mau apiti arii e tahuˈa o te Mesia i nia i te raˈi, e tane ïa e e vahine o te faaroo o tei aro na i to ratou iho mau paruparu e o tei farerei na i te mau tautooraa o te oraraa mai ia tatou!—Roma 7:21-25.

Ta Iehova opuaraa papu maitai

18, 19. No te aha tatou e taa maitai aˈe ai i ta Paulo i parau i roto i te Ephesia 1:8-11, e eaha te hiˈopoahia i roto i te tumu parau i muri nei?

18 I teie nei, te taa maitai aˈe ra ia tatou te auraa o ta Paulo i parau i te mau Kerisetiano faatavaihia, i roto i te Ephesia 1:8-11. Ua parau oia e ua faaite Iehova ia ratou i “te parau aro moˈa ra o to ˈna ra hinaaro,” e ‘e tufaa ta ratou i noaa’ i te Mesia, e ua “haapao-atea-hia [ratou] i te opua no ˈna no tei rave i te mau mea atoa nei, ia au i te opua a to ˈna iho aau.” Te ite ra tatou e to roto te reira i ta Iehova “tiaauraa” faahiahia i te mau mea no te faatupu i ta ˈna opuaraa. Te tauturu atoa ra te reira ia tatou ia taa no te aha o te tahi noa mau Kerisetiano te rave i na taoˈa taipe i te Amuraa maa ahiahi a te Fatu.

19 I roto i te tumu parau i muri nei, e ite tatou eaha te auraa o te Oroa haamanaˈoraa i te poheraa o te Mesia no tera mau Kerisetiano e tiaturi ra e ora i nia i te raˈi. E haapii atoa tatou no te aha e titauhia ˈi ia anaanatae roa ino te mau mirioni taata e tiaturi ra e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua, i ta te Oroa haamanaˈoraa e faataipe ra.

[Nota i raro i te api]

^ Te auraa mau o te iˈoa o te Atua, oia ïa “Na ˈna e faariro.” E nehenehe ta Iehova e riro ei mea atoa e titauhia no te faatupu i ta ˈna opuaraa.—Exodo 3:14, MN, nota i raro i te api.

^ Ia au i ta Paulo parau, te ravehia ra te “tiaauraa” i to ˈna ra tau, area te mau Papai, te faaite ra ïa e aita te Basileia Mesia i haamauhia hou te matahiti 1914.

^ Ei faahohonuraa papu maitai o tera mau faufaa i taaihia i te tupuraa o te opuaraa a te Atua, a hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Fepuare 1989, api 8-13.

Ei haamanaˈoraa

• No te aha Iehova i poiete ai i te fenua e i tuu ai i te taata i nia iho?

• No te aha i titauhia ˈi ia tamatahia te Tamaiti fanau tahi a Iehova i nia i te fenua?

• No te aha Iehova i maiti ai i te mau apiti arii o te Mesia i rotopu i te huitaata?

[Uiraa haapiiraa]