Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A maue ê atu i te haamoriraa hape!

A maue ê atu i te haamoriraa hape!

A maue ê atu i te haamoriraa hape!

“Te na ô maira Iehova, E haere mai outou i rapae au mai roto mai ia ratou ra, ia taa ê outou, e eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii ra.”—KORINETIA 2, 6:17.

1. To roto e rave rahi taata aau haavare ore i teihea huru tupuraa pae varua?

 MEA rahi te taata aau haavare ore aita i ite i te parau mau no nia i te Atua e te oraraa no a muri aˈe o te huitaata. No te mea aita i itea ia ratou te mau pahonoraa i to ratou mau tapitapi pae varua hohonu roa ˈˈe, to roto ïa ratou i te taa ore e te papu ore. Te faatîtîhia ra te mau mirioni taata e te mau tiaturiraa niu ore, te mau peu faaroo, e te mau oroa o te faainoino ra i to tatou Atua Poiete. Oia atoa, te vai ra to tatou feia tapiri e to tatou mau fetii o te tiaturi ra i te hoê po auahi, te hoê Atua toru tahi, te pohe-ore-raa o te nephe, aore ra te tahi atu mau haapiiraa hape.

2. Eaha ta te mau aratai haapaoraa i rave, e eaha te faahopearaa?

2 Eaha te tumu o teie poiri pae varua tei parare roa? Te mea maere, o te haapaoraa ïa—te mau faanahonahoraa faaroo e te mau aratai haapaoraa iho â râ tei haapii i te mau manaˈo taa ê roa i te mau manaˈo o te Atua. (Mareko 7:7, 8) Ei faahopearaa, mea rahi te taata i vare i te tiaturiraa e te haamori ra ratou i te Atua mau, te tanoraa râ, te faainoino ra ratou ia ˈna. O te haapaoraa hape te tumu mau o teie huru tupuraa peapea.

3. O vai te tumu rahi o te haapaoraa hape, e mea nafea oia i te faataaraahia i roto i te Bibilia?

3 Te vai ra te hoê ihotaata itea ore i muri mai i te haapaoraa hape. Teie ta te aposetolo Paulo i parau no nia ia ˈna: “Te feia i haapourihia to ratou aau faaroo ore e te atua o teie nei ao ra, ia ore te maramarama o te evanelia hanahana o te Mesia, o te hohoˈa o te Atua ra, ia anaana mai i roto ia ratou.” (Korinetia 2, 4:4) “Te atua o teie nei ao,” o te Diabolo ra o Satani anaˈe ïa. O ˈna te tumu rahi o te haamoriraa hape. “O Satani . . . tei faahua melahi atoa ia ˈna iho no te maramarama,” ta Paulo ïa i papai. “E ere hoi i te mea maere rahi, ia faahua tavini tana mau tavini no te parau-tia.” (Korinetia 2, 11:14, 15) E faariro Satani i te mau mea ino ei mea maitai e e râmâ oia i te taata ia tiaturi i te mau parau haavare.

4. Eaha ta te Ture a te Atua na Iseraela i tahito ra i parau no nia i te mau peropheta haavare?

4 E ere i te mea maere ia faahapa etaeta te Bibilia i te haapaoraa hape! Ei hiˈoraa, ua faaara maitai te Ture a Mose i te nunaa maitihia o te Atua no nia i te mau peropheta haavare. “E taparahi-pohe-roa-hia” te taata atoa o te turu i te mau haapiiraa hape e i te haamoriraa i te mau atua hape no te ‘parau e e faafariu ê i te Atua ra ia Iehova.’ Ua faauehia te mau Iseraela ia ‘faataa ê i te ino i roto ia ratou ra.’ (Deuteronomi 13:1-5) Oia mau, mea ino te haapaoraa hape i te aro o Iehova.—Ezekiela 13:3.

5. Eaha te mau faaararaa e mea maitai ia faaroo tatou i teie mahana?

5 Ua faaite Iesu Mesia e ta ˈna mau aposetolo i te mau huru aau puai o Iehova no nia i te haapaoraa hape. Teie ta Iesu i faaara i ta ˈna mau pǐpǐ: “E ara . . . i te orometua haavare, o tei haere mai ia outou ma te huru o te mamoe ra, area o roto ra, e luko taehae ïa.” (Mataio 7:15; Mareko 13:22, 23) Ua papai Paulo e “ua faaitehia mai . . . te riri o te Atua mai te raˈi mai, i te mau paieti ore atoa ra, e te mau parau-tia ore atoa a te taata nei, o tei tapea i te parau mau.” (Roma 1:18) Mea faufaa roa mau â ia faaroo te mau Kerisetiano mau i teie mau faaararaa e ia ape i te feia atoa o te tapea i te parau mau o te Parau a te Atua aore ra o te haaparare i te mau haapiiraa hape!—Ioane 1, 4:1.

A faarue ia “Babulonia Rahi”

6. Mea nafea “Babulonia Rahi” i te faataaraahia i roto i te Bibilia?

6 A hiˈo na e nafea te buka bibilia o te Apokalupo e faataa ˈi i te haapaoraa hape. Te faataahia ra oia mai te hoê vahine faaturi i taero e e mana to ˈna i nia e rave rahi basileia e to ratou mau taata. Te faaturi ra teie vahine taipe e te arii e rave rahi e ua taero oia i te toto o te feia haamori mau o te Atua. (Apokalupo 17:1, 2, 6, 18) E iˈoa tei papaihia i nia i to ˈna rae o te tano maitai i to ˈna haerea faufau e te hairiiri. O “Babulonia Rahi” ïa, te metua vahine o te mau faaturi e o te mau mea faufau o te ao nei.—Apokalupo 17:5.

7, 8. Mea nafea te haapaoraa hape i te faaturiraa, e eaha te mau faahopearaa?

7 E tano maitai te faataaraa bibilia ia Babulonia Rahi i te taatoaraa o te haapaoraa hape i te ao nei. Noa ˈtu e e ere te mau tausani haapaoraa i te mea tahoê-roa-hia ei hoê faanahonahoraa i te ao nei, hoê â râ opuaraa e ohipa ta ratou. Faataahia ei vahine morare ore i roto i te Apokalupo, e mana iti rahi to te haapaoraa hape i nia i te mau faatereraa. Ma te hohoˈa i te hoê vahine haapao ore i ta ˈna mau euhe o te faaipoiporaa, ua faaturi te haapaoraa hape ma te faaau i te mau faufaa i te faatereraa poritita e rave rau. “E te mau faaturi tane, e te mau faaturi vahine, aore outou i ite e, o te hinaaro i teie nei ao, e taua au ore ïa i te Atua ra?” ta te pǐpǐ Iakobo ïa i papai. “E teie nei, o tei titau e ei taua oia no teie nei ao, ua taa maite ïa oia, e e enemi ïa no te Atua.”—Iakobo 4:4.

8 Ua faatupu te anoiraa te haapaoraa hape e te mau faatereraa i te mauiui rahi i rotopu i te taata. Ua tapao te orometua tuatapapa poritita no Afirika o Xolela Mangcu e “ua î te tuatapaparaa o te ao nei i te mau hiˈoraa o te mau taparahiraa taata rahi roa no te anoiraa te haapaoraa e te poritita.” Ua faahiti aˈenei te hoê vea e: “Te mau tatamaˈiraa mea tahe roa ˈˈe te toto e mea atâta roa ˈˈe i teie tau . . . ua niuhia ïa i nia i te haapaoraa.” E mirioni taata tei pohe i roto i te mau aroraa paturuhia e te haapaoraa. Ua hamani ino e ua haapohe atoa Babulonia Rahi i te mau tavini mau a te Atua, a taero atu ai oia i to ratou toto, ei auraa parau.—Apokalupo 18:24.

9. Mea nafea to Iehova riri i te haamoriraa hape i te faataaraahia i roto i te buka Apokalupo?

9 Te ite-maitai-hia ra to Iehova riri i te haamoriraa hape i roto i te ohipa e tupu i nia ia Babulonia Rahi. Te na ô ra te Apokalupo 17:16 e: “Na tara hoê ahuru ta oe i hiˈo ra, e te puaa ra, e faufau ïa i taua faaturi ra, e e pau oia ia ratou i te haru, e e veve roa, e e amu i to ˈna tino, e e tutui ia ˈna i te auahi.” Na mua, e hahae haapohe te hoê animara iti rahi ia ˈna e e amu oia i to ˈna tino. Ia oti, e tutui-roa-hia to ˈna pera i te auahi. Oia atoa, e fatata te mau faatereraa o te ao nei i te na reira i nia i te haapaoraa hape. Na te Atua e faatupu i te reira. (Apokalupo 17:17) Ua faataa-ê-na-hia e e mou Babulonia Rahi, te hau emepera o te ao atoa o te haapaoraa hape. “E ore roa e itea-faahou-hia ˈtu.”—Apokalupo 18:21.

10. E nafea tatou ia hiˈo i te haapaoraa hape e tia ˈi?

10 E nafea te feia haamori mau ia hiˈo ia Babulonia Rahi e tia ˈi? Ma te maramarama roa, te faaue ra te Bibilia e: “A haere ê mai na outou i rapae, e au mau taata e, ia ore outou ia riro ei rave atoa i ta ˈna ra mau hara, ia ore outou ia pohe atoa i to ˈna ra mau pohe.” (Apokalupo 18:4) E titauhia ia haere ê mai te feia e hinaaro e ora i rapae i te haapaoraa hape hou a maoro roa ˈi. I te fenua nei, ua tohu Iesu Mesia e i te anotau hopea, mea rahi te parau noa e te pee ra ratou ia ˈna. (Mataio 24:3-5) E parau Iesu ia ratou e: “Aita roâ vau i ite ia outou. E haere ê atu outou, e te feia rave parau ino.” (Mataio 7:23) Ua patoi te Arii faateronohia i teie nei, o Iesu Mesia, i te haapaoraa hape.

A maue ê atu—e nafea?

11. Ia aha tatou e tia ˈi no te maue ê atu i te haamoriraa hape?

11 E maue ê atu te mau Kerisetiano mau i te haamoriraa hape ma te patoi i te mau haapiiraa faaroo hape. Te auraa ïa e e ape tatou i te faaroo aore ra i te mataitai i te mau porotarama faaroo i roto i te radio e te afata teata, eita atoa tatou e taio i te mau papai faaroo e turu ra i te mau parau haavare no nia i te Atua e ta ˈna Parau. (Salamo 119:37) E haerea paari atoa eiaha e apiti i te mau apooraa e te mau ohipa faaanaanataeraa turuhia e te mau faanahonahoraa atoa i taaihia i te haapaoraa hape. Hau atu â, eita roa ˈtu tatou e turu i te haamoriraa hape. (Korinetia 1, 10:21) Te aperaa i teie mau mea, e paruru ïa ia tatou i te riro noa ˈtu i “te parau paari e te haavare faufaa ore a te hoê taata ˈtu, i te parau tutuu a te taata nei, mai te â rii a teie nei ao ra, aore i au i ta te Mesia ra.”—Kolosa 2:8.

12. E nafea te hoê taata e nehenehe ai e faarue i te mau faanahonahoraa faaroo hape?

12 E nafea ïa te hoê taata tei tapaohia aˈenei ei melo o te hoê haapaoraa hape, o te hinaaro ra e riro ei Ite no Iehova? I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, na te hoê rata faarueraa e haapapu e eita oia e hinaaro faahou e riro ei melo o te hoê haapaoraa hape. Mea faufaa iho â râ ia rave te taata i te hoê faaotiraa papu e ape roa i te pee i te haamoriraa hape. E mea tia ia faaite maitai te mau ohipa a te hoê taata o te hinaaro e riro ei Ite i te faanahonahoraa faaroo e i te taata e ua faarue oia i ta ˈna haapaoraa.

13. Eaha te aˈoraa ta te Bibilia e pûpû ra no nia i te faufaaraa ia maue ê atu i te haamoriraa hape?

13 “Eiaha outou ia amui-au-ore-hia i te feia faaroo ore ra,” ta te aposetolo Paulo ïa i papai. “Eaha to te parau-tia auraa i te parau-tia ore? e eaha to te maramarama auraa i te pouri? E eaha to te Mesia auraa ia Behala? e eaha to te taata faaroo ra faufaa i te taata faaroo ore? E eaha to te hiero o te Atua ra atiraa ˈtu i te idolo? . . . E teie nei, te na ô maira Iehova, E haere mai outou i rapae au mai roto mai ia ratou ra, ia taa ê outou, e eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii ra.” (Korinetia 2, 6:14-17) E pee tatou i teie mau parau ma te maue ê atu i te haamoriraa hape. Te titau ra anei ta Paulo aˈoraa ia ape atoa tatou i te feia haamori haavare?

“Ei haerea haapao maitai to outou”

14. E titauhia anei ia ape roa tatou i te feia e apiti nei i te haamoriraa hape? A faataa.

14 E titauhia anei ia ape roa te feia haamori mau i te feia e apiti nei i te haamoriraa hape? E titauhia anei ia ore roa tatou e tâuˈa i te feia e ere hoê â faaroo to tatou? Te pahonoraa, eita ïa. Te na ô ra te piti o na faaueraa rahi roa ˈˈe e piti: “E aroha ˈtu oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho na.” (Mataio 22:39) E faaite iho â ïa tatou i te aroha i to tatou taata-tupu ia tufa tatou i te parau apî maitai o te Basileia na ratou. E ite-atoa-hia to tatou aroha ia ratou ia haapii tatou i te Bibilia e o ratou e ia faaite atu tatou i te faufaaraa ia maue ê atu i te haamoriraa hape.

15. Eaha te auraa ‘e ere tatou i to teie nei ao’?

15 Noa ˈtu e te poro nei tatou i te parau apî maitai i to tatou taata-tupu, e “ere” tatou ei pǐpǐ na Iesu “i to teie nei ao.” (Ioane 15:19) Te taˈo “ao” i ǒ nei, o te totaiete taata ïa tei taa ê i te Atua. (Ephesia 4:17-19; Ioane 1, 5:19) Ua faataa ê mai tatou i teie nei ao, oia hoi ua haapae tatou i te mau huru, parau, e haerea o te faainoino ia Iehova. (Ioane 1, 2:15-17) Hau atu â, ia au i te faaueraa tumu e ‘e ino te [peu faufaa] i te mau amuimuiraa iino,’ e ape tatou i te faahoa i te feia aita e pee ra i te mau ture aveia Kerisetiano. (Korinetia 1, 15:33; MN) E ere tatou i to teie nei ao, te auraa ïa ‘eiaha tatou ia viivii i teie nei ao.’ (Iakobo 1:27) No reira, te faataa-ê-raa mai i teie nei ao, e ere ïa i te ape-tino-roa-raa tatou i te tahi atu mau taata.—Ioane 17:15, 16; Korinetia 1, 5:9, 10.

16, 17. Eaha te huru o te mau Kerisetiano e tia ˈi i nia i te feia aita i ite i te parau mau bibilia?

16 Eaha ïa to tatou huru i nia i te feia aita i ite i te pue parau mau bibilia? Teie ta Paulo i papai i te amuiraa i Kolosa: “Ei haerea haapao maitai to outou ia ratou i to rapae au ra, ma te faaherehere hoi i te taime. Ei parau mǎrû maitai anaˈe â ta outou, ia rapaauhia i te miti ra i te ite, ia ite outou i te mea tia ia parau atu i te taata atoa ra.” (Kolosa 4:5, 6) Ua papai te aposetolo Petero e: “E faateitei . . . outou i te Fatu ra i te Mesia i roto i to outou aau: e ia vai ineine â outou ia parau atu i te taata atoa ia ui mai ia outou i te tiaturi i roto ia outou na, ma te mǎrû e te auraro maite atu.” (Petero 1, 3:15) Ua aˈo Paulo i te mau Kerisetiano “eiaha roa e parau ino i te taata atoa ra, eiaha ei mârôrô, ia mǎrû râ, e te mamahu i te taata atoa ra.”—Tito 3:2.

17 Ei Ite no Iehova, e ape tatou i te huru etaeta aore ra ahaaha i nia ia vetahi ê. Eita iho â ïa tatou e parau i te mau mea faaino no te faataa i te feia o te tahi atu mau haapaoraa. E faatano râ tatou i te parau, noa ˈtu atoa e mea ino aore ra mea iria te fatu fare, te taata tapiri, aore ra te hoa ohipa.—Kolosa 4:6; Timoteo 2, 2:24.

“E tapea maitai i te hiroa parau ora”

18. Eaha te huru tupuraa pae varua ino o te feia e hoˈi i te haamoriraa hape?

18 I muri aˈe i te iteraa i te pue parau mau bibilia, auê te peapea ia hoˈi te hoê taata i te haamoriraa hape! Te faataa ra te Bibilia i te faahopearaa ino o taua haerea ra ma te parau e: “Ua ora . . . ratou i te viivii o teie nei ao i te ite i te Fatu ra i te ora ia Iesu Mesia, a fifi faahou ai e ua vi â ratou i te reira, e ino rahi tei to ratou hopea i tei mutaa ihora. . . . Ua tupu iho nei râ ia ratou te maa parau mau ra e, Ua hoˈi te urî i to ˈna iho ruai, e te maiaa i mâ ra i to ˈna taaviriviriraa i te vari.”—Petero 2, 2:20-22.

19. No te aha e mea faufaa roa ˈi ia ara noa tatou i te mau mea atoa o te nehenehe e haafifi i to tatou ea pae varua?

19 E titauhia ia ara noa tatou i te mau mea atoa o te nehenehe e haafifi i to tatou ea pae varua. Te vai mau nei hoi te mau fifi atâta! Te faaara ra te aposetolo Paulo e: “Te parau papu maira . . . te [v]arua, e ia tae i te mau tau a muri atu e faarue ai te tahi pae i te faaroo nei, i te faarooraa ˈtu i te mau varua haavare, e te parau [a] te mau demoni ra.” (Timoteo 1, 4:1; MN) Te ora nei tatou i “te mau tau a muri atu.” E nehenehe te feia o te ore e maue ê atu i te haamoriraa hape e “aueue noa i te mataˈi ra, i tera parau, i tera parau, mai te tamarii ra, i te ravea a te taata nei, e te paari i te mau peu atoa o te haavare ra.”—Ephesia 4:13, 14.

20. E nafea tatou e nehenehe ai e paruru ia tatou i te mana ino o te haapaoraa hape?

20 E nafea tatou e nehenehe ai e paruru ia tatou i te mana ino o te haapaoraa hape? A feruri na i te mau mea atoa ta Iehova i horoa mai. Tei ia tatou nei te Parau a te Atua, te Bibilia. (Timoteo 2, 3:16, 17) Ua horoa atoa mai Iehova i te maa varua rahi roa na roto i “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45) A haere noa ˈi tatou i mua i roto i te parau mau, eiaha anei ïa tatou e atuatu i te hinaaro no ‘te maa etaeta a te taata paari’ e te hinaaro e amui i te vahi tatou e haapii mai ai i te pue parau mau pae varua? (Hebera 5:13, 14; Salamo 26:8) E faaoti papu anaˈe ïa i te faaohipa hope roa i ta Iehova mau faanahoraa ia nehenehe tatou “e tapea maitai i te hiroa parau [ora]” ta tatou i faaroo. (Timoteo 2, 1:13; MN) Mea na reira ïa tatou e nehenehe ai e maue ê atu i te haamoriraa hape.

Eaha ta outou i haapii?

• Eaha te “Babulonia Rahi”?

• Ia aha tatou e tia ˈi no te maue ê atu i te haapaoraa hape?

• Eaha te mau fifi atâta no to tatou ea pae varua e mea tia ia ape tatou?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 17]

Ua ite anei outou no te aha “Babulonia Rahi” i faahohoˈahia ˈi i te hoê vahine morare ore?

[Hohoˈa i te api 18]

Ua faataa-ê-na-hia e e mou “Babulonia Rahi”

[Hohoˈa i te api 20]

E faaite tatou i “te mǎrû e te auraro maite” i nia i te feia e ere hoê â tiaturiraa ta tatou