Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E auraro anaˈe ma te taiva ore i te Mesia te Arii

E auraro anaˈe ma te taiva ore i te Mesia te Arii

E auraro anaˈe ma te taiva ore i te Mesia te Arii

“Ua horoahia maira te mana, e te hinuhinu, e te basileia no ˈna, ia auraro mai te taata atoa, e te mau fenua atoa, e te reo atoa ia ˈna.”—DANIELA 7:14.

1, 2. Mea nafea tatou i ite ai e aita te Mesia i faaohipa hope roa i to ˈna mana ei Arii o te Basileia i 33 T.T.?

 O VAI arii i tia ia ˈna ia horoa i to ˈna ora no to ˈna mau tino huiraatira, ia ora faahou mai no te faatere ei arii? O vai arii i tia ia ˈna ia ora i te fenua nei, ma te patu i te tiaturi e te taiva ore i roto i to ˈna mau tino huiraatira, e ia faatere i muri aˈe mai te raˈi mai? Te taata noa i tia ia ˈna ia rave i teie mau mea—e mea rahi atu â—o Iesu Mesia ïa. (Luka 1:32, 33) I te Penetekose 33 T.T., i muri aˈe i to te Mesia poheraa, tia-faahou-raa, e maueraa i nia i te raˈi, ‘ua haapao te Atua ia ˈna ei upoo i nia iho i te mau mea atoa i te [amuiraa].’ (Ephesia 1:20-22; MN; Ohipa 2:32-36) Mea na reira ïa to te Mesia haamataraa i te faatere ma te taotiahia. To ˈna mau tino huiraatira matamua, o te mau Kerisetiano faatavaihia ïa i te varua, te Iseraela pae varua, ‘te Iseraela o te Atua.’—Galatia 6:16; Kolosa 1:13.

2 Fatata e 30 matahiti i muri aˈe i te Penetekose 33 T.T., ua haapapu te aposetolo Paulo e aitâ te Mesia i faaohipa hope roa ˈtura i to ˈna mana ei Arii o te Basileia, te ‘parahi ra râ oia i te rima atau o te Atua ra: e teie nei, te tiai ra e ia faarirohia to ˈna mau enemi ei taahiraa avae no ˈna.’ (Hebera 10:12, 13) E i te pae hopea o te senekele matamua T.T., ua ite orama te aposetolo ruhiruhia ra o Ioane i te Arii o te ao taatoa ra o Iehova i te faatoroaraa i te Mesia ra ia Iesu ei Arii o te Basileia haamau-apî-hia i nia i te raˈi. (Apokalupo 11:15; 12:1-5) Te vahi maitai no tatou i roto i te tuatapaparaa, oia ïa e nehenehe ta tatou e hiˈo faahou i te haapapuraa eita e tia ia patoi e ua haamata te Mesia i te faatere ei Arii i nia i te raˈi i 1914. *

3. (a) Eaha te tuhaa apî ta te evanelia o te Basileia i rave mai 1914 mai â? (b) Eaha te mau uiraa e nehenehe tatou e ui ia tatou iho?

3 Oia, mai 1914 mai â to te evanelia o te Basileia raveraa mai i te hoê tuhaa apî faahiahia. Ua haa maite te Mesia i te faatere ei Arii o te Basileia i te raˈi o te Atua, noa ˈtu e ‘to rotopu i to ˈna mau enemi.’ (Salamo 110:1, 2; Mataio 24:14; Apokalupo 12:7-12) Hau atu â, e ati aˈe te fenua, te auraro ra to ˈna mau tino huiraatira taiva ore ma te aau tae i to ˈna mana faatere, ma te apiti i te hoê porotarama haapiiraa bibilia aita e faaauraa i te fenua atoa i roto i te tuatapaparaa o te huitaata. (Daniela 7:13, 14; Mataio 28:18) Te haa ra te mau Kerisetiano faatavaihia i te varua, ‘te mau tamarii o te basileia,’ ei ‘[tia] na te Mesia.’ Te turuhia ra ratou ma te taiva ore e te hoê nahoa oraora maitai o te mau “mamoe ê atu” a te Mesia, o te haa nei ei vea o te Basileia o te Atua. (Mataio 13:38; Korinetia 2, 5:20; MN; Ioane 10:16) Noa ˈtu râ, e mea hinaarohia ia hiˈo tatou e te farii mau ra anei tatou taitahi i te mana faatere o te Mesia. Mea taiva ore noa anei tatou ia ˈna? E nafea tatou e nehenehe ai e faaite i te taiva ore i te hoê Arii o te faatere nei i nia i te raˈi? E hiˈopoa mai râ tatou na mua i te mau tumu e taiva ore ai tatou i te Mesia.

Te hoê Arii o te faaitoito i te taiva ore

4. Eaha ta Iesu i faatupu ei Arii maitihia i te roaraa o ta ˈna taviniraa i te fenua nei?

4 Ua niuhia to tatou taiva ore i te Mesia i nia i te mauruuru no ta ˈna i rave e no to ˈna atoa mau huru maitatai faahiahia. (Petero 1, 1:8) I te fenua nei, ua faaite Iesu ei Arii maitihia i nia i te hoê faito iti i ta ˈna e rave ia faatere oia ei Arii i nia i te fenua taatoa i te taime faataahia e te Atua. Ua faatamaa oia i te feia poia. Ua faaora oia i te feia maˈi, te matapo, te hapepa, te tariˈa turi, e te vava. Ua faahoˈi atoa mai oia i te tahi mau taata pohe i te ora. (Mataio 15:30, 31; Luka 7:11-16; Ioane 6:5-13) Hau atu â, maoti te iteraa i te oraraa o Iesu i te fenua nei e nehenehe ai tatou e ite i to ˈna mau huru maitatai ei Arii no a muri aˈe o te fenua—to ˈna iho â râ here haapae ia ˈna iho. (Mareko 1:40-45) No nia i te reira, e au ra e ua parau Napoléon Bonaparte e: “Ua haamau o Alesanedero, o Kaisara, o Charlemagne, e o vau iho nei i te mau hau emepera, eaha râ te niu o taua mau ohipa faahiahia atoa ra ta matou i faatupu? O te puai ïa. O Iesu Mesia anaˈe tei haamau i to ˈna basileia i nia i te here, e i teie mahana e mirioni taata tei ineine i te pohe no ˈna.”

5. No te aha mea au roa ˈi to Iesu huru?

5 No to Iesu mǎrû e te haehaa o to ˈna aau, ua tamahanahanahia te feia i teiaha i te faaheporaa e te hopoia e ta ˈna mau haapiiraa faaitoito e to ˈna huru maitai. (Mataio 11:28-30) Aita te mau tamarii i huru ê ia ˈna. Ua riro te mau tane haehaa e te haroaroa ei pǐpǐ na ˈna ma te aau tae. (Mataio 4:18-22; Mareko 10:13-16) No to ˈna huru aumihi e te faatura, mea rahi te vahine mǎtaˈu i te Atua i taiva ore ia ˈna, e rave rahi hoi o ratou tei horoa i to ratou taime, ta ratou tutavaraa e taoˈa materia no te turu ia ˈna a rave ai oia i ta ˈna taviniraa.—Luka 8:1-3.

6. Eaha te mau huru aau aroha ta Iesu i faaite i to Lazaro poheraa?

6 Ua faaite te Mesia i te tahi o to ˈna mau huru aau aroha roa ˈˈe i te poheraa to ˈna hoa here o Lazaro. No to ˈna horuhoru rahi i to ˈna iteraa i te mauiui o Maria raua o Mareta, aita i tia ia ˈna ia haavî i to ˈna uuru mamae iti rahi, ua “oto ihora” oia. “Horuhoru atura” oia no te mauiui e te oto, noa ˈtu e ua ite oia e ua fatata roa oia i te faahoˈi mai ia Lazaro i te ora. I muri iho, turaihia e te here e te aumihi, ua faaohipa Iesu i to ˈna mana no ǒ mai i te Atua ra e ua faatia mai ia Lazaro mai te pohe mai.—Ioane 11:11-15, 33-35, 38-44.

7. No te aha e au ai ia Iesu to tatou taiva ore? (A hiˈo atoa i te tumu parau tarenihia i te api 31.)

7 E umere tatou i te hinaaro puai o Iesu i te mea tia e to ˈna riri rahi i te huru haavarevare e te ino. E piti taime to ˈna tiahiraa ma te itoito i te feia hoo nounou i rapaeau i te hiero. (Mataio 21:12, 13; Ioane 2:14-17) Hau atu â, ei taata i te fenua nei, ua û oia i te mau huru ati atoa, a ite roa ˈtu ai oia iho i te mau faaheporaa e te mau fifi ta tatou e farerei nei. (Hebera 5:7-9) Ua ite atoa Iesu eaha te huru ia û i te riri rahi e te parau-tia ore. (Ioane 5:15-18; 11:53, 54; 18:38–19:16) Ua farii atura oia ma te itoito i te hoê pohe aroha ore no te faatupu i te hinaaro o to ˈna Metua e no te horoa i te ora mure ore na to ˈna mau tino huiraatira. (Ioane 3:16) Aita anei tera mau huru maitatai o te Mesia e turai ra ia outou ia tamau i te auraro ia ˈna ma te taiva ore? (Hebera 13:8; Apokalupo 5:6-10) Eaha râ te titauhia no te riro ei tino huiraatira no te Mesia te Arii?

Te mau titauraa no te riro ei tino huiraatira

8. Eaha te titauhia i te mau tino huiraatira o te Mesia?

8 A feruri na i teie faaauraa: No te riro ei tino huiraatira no te tahi atu fenua, e anihia na te tahi mau titauraa tumu. E titauhia paha ia riro ei taata roo maitai e o te haapao i te tahi mau ture aveia o te ea. Oia atoa, e titauhia ia tapea maite te mau tino huiraatira o te Mesia i te mau ture aveia teitei i te pae morare e te ea maitai i te pae varua.—Korinetia 1, 6:9-11; Galatia 5:19-23.

9. E nafea tatou e nehenehe ai e faaite e mea taiva ore tatou i te Mesia?

9 Te titau atoa ra Iesu Mesia ma te tano ia taiva ore to ˈna mau tino huiraatira ia ˈna e i to ˈna Basileia. E faaite ratou i tera taiva ore ma te haapao i ta ˈna i haapii a vai ai oia i te fenua nei ei Arii maitihia. Ei hiˈoraa, e tuu ratou i te mau faufaa a te Basileia e te hinaaro o te Atua na mua ˈˈe i te mau tapiraa materia. (Mataio 6:31-34) E tutava maite atoa ratou i te faaite i te huru o te Mesia, i roto atoa i te mau tupuraa fifi roa ˈˈe. (Petero 1, 2:21-23) Hau atu â, e pee te mau tino huiraatira o te Mesia i to ˈna hiˈoraa ma te mata na mua i te hamani maitai ia vetahi ê.—Mataio 7:12; Ioane 13:3-17.

10. E nafea te taiva ore i te Mesia e nehenehe ai e faaitehia i roto i (a) te utuafare e (b) te amuiraa?

10 E faaite atoa te mau pǐpǐ a Iesu i to ratou taiva ore ia ˈna ma te faaohipa i to ˈna mau huru maitatai i roto i te utuafare. Ei hiˈoraa, e faaite te mau tane i te taiva ore i to ratou Arii i te raˈi, mai ta te Mesia i rave, na roto i ta ratou huru raveraa i ta ratou mau vahine e tamarii. (Ephesia 5:25, 28-30; 6:4; Petero 1, 3:7) E faaite te mau vahine i te taiva ore i te Mesia ma te haerea tura e “te aau mǎrû e te mamahu.” (Petero 1, 3:1-4; Ephesia 5:22-24) Mea taiva ore te mau tamarii i te Mesia ia pee ratou i to ˈna hiˈoraa o te auraroraa. I to ˈna apîraa, ua auraro noa Iesu i to ˈna na metua, noa ˈtu e mea tia ore raua. (Luka 2:51, 52; Ephesia 6:1) Te tutava ra te mau tino huiraatira o te Mesia ma te taiva ore i te pee ia ˈna ma “te aroha-atoa-raa, ei aroha taeae ra, ei aau mǎrû.” Te tutava ra ratou i te riro mai te Mesia te huru, “ei aau taua [aore ra haehaa]; eiaha e tahoo atu i te ino i te ino, e te faaino i te faaino.”—Petero 1, 3:8, 9; Korinetia 1, 11:1.

Te mau tino huiraatira auraro i te ture

11. Te auraro nei te mau tino huiraatira o te Mesia i teihea mau ture?

11 Mai te feia e hinaaro e riro ei tino huiraatira no te hoê fenua o te auraro i te mau ture o to ratou fenua apî, e auraro atoa te mau tino huiraatira o te Mesia i “te ture a te Mesia” ma te haapao i te mau mea atoa ta Iesu i haapii e i faaue. (Galatia 6:2) Te haapao nei iho â râ ratou ma te taiva ore i “te ture hau ê” o te aroha. (Iakobo 2:8) Eaha ïa tera mau ture?

12, 13. E nafea tatou e auraro ai ma te taiva ore i “te ture a te Mesia”?

12 E huru tia ore e e paruparu to te mau tino huiraatira o te Mesia. (Roma 3:23) No reira e titauhia ˈi ia atuatu noa ratou i “te aroha taeae haavare ore” ia ‘aroha uˈana maite ratou ia ratou iho ma te aau porao ore.’ (Petero 1, 1:22) ‘Ia pari te tahi i te tahi,’ e faaohipa te mau Kerisetiano ma te taiva ore i te ture a te Mesia ma te “faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa.” E tauturu te auraroraa i teie ture ia ratou ia haamoe noa i te mau huru tia ore e ia ite i te mau tumu e aroha ˈi te tahi i te tahi. Aita anei outou e mauruuru ra i te tia ˈtu i pihai iho i te feia e ahu ra i te aroha, te “tatua nehenehe roa,” no to ratou auraro taiva ore i to tatou Arii î i te here?—Kolosa 3:13, 14MN.

13 Hau atu â, ua faataa Iesu e ua hau atu te aroha ta ˈna i faaite i te aroha ta te taata e faaite noa te tahi i te tahi. (Ioane 13:34, 35) Mai te peu e e aroha noa tatou i te feia e aroha mai ia tatou, aita ïa ta tatou e “vahi hau.” Mea navai ore ïa to tatou aroha. Ua aˈo mai Iesu ia pee i te aroha o to ˈna Metua ma te faaite i te aroha arataihia e te mau faaueraa tumu i nia i te mau enemi o te riri rahi nei e o te hamani ino nei ia tatou. (Mataio 5:46-48) E turai atoa tera aroha i te mau tino huiraatira o te Basileia ia tamau noa i te rave ma te taiva ore i ta ratou ohipa faufaa roa. Eaha ïa tera ohipa?

Ua tamatahia to ratou taiva ore

14. No te aha e mea faufaa roa ˈi te ohipa pororaa?

14 I teie nei, e ohipa faufaa roa ta te mau tino huiraatira o te Basileia o te Atua, ‘e faaite i te basileia o te Atua.’ (Ohipa 28:23) Mea faufaa roa tera ohipa no te mea na te Basileia Mesia e faatia i to Iehova mana arii o te ao taatoa. (Korinetia 1, 15:24-28) Ia poro tatou i te evanelia, e ravea ïa ta te feia e faaroo maira no te riro ei tino huiraatira o te Basileia o te Atua. Hau atu â, e riro te huru o te taata i mua i taua poroi ra ei niu, aore ra ture aveia, e nehenehe ai te Mesia te Arii e haava i te huitaata. (Mataio 24:14; Tesalonia 2, 1:6-10) No reira, te hoê ravea matamua roa no te faaite i to tatou taiva ore i te Mesia, o te auraroraa ïa i ta ˈna faaueraa e faaite i te Basileia ia vetahi ê.—Mataio 28:18-20.

15. No te aha te taiva ore o te mau Kerisetiano e tamatahia ˈi?

15 Parau mau, te patoi nei Satani i te ohipa pororaa na roto i te mau ravea atoa, e aita te mau taata faatere e farii ra i te mana faatere o te Mesia no ǒ mai i te Atua ra. (Salamo 2:1-3, 6-8) No reira Iesu i faaara ˈi i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Aore te tavini i hau i to ˈna ra fatu. I hamani ino na ratou ia ˈu ra, e hamani ino atoa ïa ratou ia outou.” (Ioane 15:20) To roto ïa te mau pǐpǐ a te Mesia i te hoê tamaˈi pae varua o te tamata ra i to ratou taiva ore.—Korinetia 2, 10:3-5; Ephesia 6:10-12.

16. E nafea te mau tino huiraatira o te Basileia e ‘tuu ai i ta te Atua i te Atua’?

16 Teie râ, e taiva ore noa te mau tino huiraatira o te Basileia o te Atua i to ratou Arii itea ore ma te faatura atoa i te feia mana toroa. (Tito 3:1, 2) Ua parau Iesu e: “E tuu atu i ta Kaisara ra ia Kaisara, e ta te Atua ra, e tuu atu ïa i te Atua.” (Mareko 12:13-17) E auraro ïa te mau tino huiraatira o te Mesia i te mau ture a te hau aita e ofati ra i te mau ture a te Atua. (Roma 13:1-7) Teie râ, a haafaufaa ore ai te tiripuna teitei ati Iuda i te mau ture a te Atua ma te faaue i te mau pǐpǐ a Iesu ia faaea i te poro, ua parau papu atu te mau pǐpǐ a Iesu, ma te faatura râ, e o te Atua ei upoo faatere ta ratou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.—Ohipa 1:8; 5:27-32MN.

17. No te aha tatou e nehenehe ai e faaruru ma te itoito ia tamatahia to tatou taiva ore?

17 Parau mau, e hinaaro te mau tino huiraatira o te Mesia i te itoito rahi no te taiva ore noa i to ratou Arii ia hamani-ino-hia ratou. Ua parau râ Iesu e: “E ao to outou ia faaino mai, e ia hamani ino mai, e ia pari haavare noa mai te taata ia outou i te mau ino atoa nei, no ˈu. A oaoa, e ia ouˈauˈa noa i te oaoa; e utua rahi hoi ta outou i te ao ra.” (Mataio 5:11, 12) Ua ite te mau pǐpǐ matamua a te Mesia i te tanoraa o tera mau parau. I to ratou atoa pǎpǎiraahia no to ratou poro-noa-raa i te Basileia, ua oaoa ratou “i te mea no to ˈna iˈoa i manaˈohia ˈi ratou e au ia ratou taua hamani ino ra. E aore e mahana tuua ia ratou i te aˈo, e te haapii atu i te taata, e o Iesu â te Mesia, i roto i te hiero, e i tera fare, i tera fare.” (Ohipa 5:41, 42) E au ia haapopou ia outou, a faaite ai outou i te hoê â huru feruriraa taiva ore ia faaruru outou i te ati, te maˈi, te mihi, aore ra te patoiraa.—Roma 5:3-5; Hebera 13:6.

18. Eaha ta te mau parau a Iesu ia Ponotio Pilato e faaite ra?

18 Ei Arii maitihia â, ua faataa Iesu i te tavana Roma ra o Ponotio Pilato: “E ere i to teie nei ao to ˈu basileia; ahiri no teie nei ao to ˈu basileia, ua faaitoito ïa tau mau tavini ia ore au ia tuuhia ˈtu i te rima o te ati Iuda; e ere râ to ˈu basileia i to ǒ nei.” (Ioane 18:36) No reira te mau tino huiraatira o te Basileia i te raˈi e ore ai e faaohipa i te mau mauhaa tamaˈi i nia i te taata atoa, e ore atoa ˈi e turu i te aroraa atoa a te taata. Ma te taiva ore i “te Arii no te hau,” eita roa ˈtu ratou e amui atu i te mau ohipa amahamaha a teie nei ao.—Isaia 2:2-4; 9:6, 7.

Te mau haamaitairaa mure ore no te mau tino huiraatira taiva ore

19. No te aha te mau tino huiraatira o te Mesia e nehenehe ai e hiˈo i te tau no a muri aˈe ma te tiaturi?

19 Te hiˈo ra te mau tino huiraatira taiva ore o te Mesia, “te Arii o te mau arii,” i te tau no a muri aˈe ma te tiaturi. Te tiai ru nei ratou i ta ˈna faaiteraa fatata roa i te puai arii o te Atua i nia i te fenua. (Apokalupo 19:11–20:3; Mataio 24:30) Te tiai ru nei te toea taiva ore o te mau “tamarii” faatavaihia i te varua “o te basileia” i ta ratou tufaa faufaa roa ei arii e te Mesia i nia i te raˈi. (Mataio 13:38; Luka 12:32) Te tiai ru nei te mau “mamoe ê atu” taiva ore a te Mesia i te farii maitai a to ratou Arii ia parau oia e: “A haere mai outou, e te feia i faaorahia e tau Metua, e parahi i te [tuhaa paradaiso i te fenua o te] basileia i haapaohia no outou mai te hamaniraa mai o te fenua nei ra.” (Ioane 10:16; Mataio 25:34) No reira, ia faaoti papu te mau tino huiraatira atoa o te Basileia i te tamau i te auraro ma te taiva ore i te Mesia te Arii.

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo i te Haaferuriraa i nia i te mau Papai, “No te aha te mau Ite no Iehova e parau ai e ua haamauhia te Basileia o te Atua i te matahiti 1914 ra?” api 371-3, neneihia e te mau Ite no Iehova.

E nehenehe anei outou e faataa?

• No te aha e au ai i te Mesia to tatou taiva ore?

• E nafea te mau tino huiraatira o te Mesia e faaite ai i to ratou taiva ore ia ˈna?

• No te aha tatou e hinaaro ai e taiva ore noa i te Mesia te Arii?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 31]

TE TAHI ATU Â HURU FAAHIAHIA O TE MESIA

Paetahi oreIoane 4:7-30.

AumihiMataio 9:35-38; 12:18-21; Mareko 6:30-34.

Here haapae ia ˈna ihoIoane 13:1; 15:12-15.

Taiva oreMataio 4:1-11; 28:20; Mareko 11:15-18.

AumauiuiMareko 7:32-35; Luka 7:11-15; Hebera 4:15, 16.

Huru au noaMataio 15:21-28.

[Hohoˈa i te api 29]

Ma te here te tahi i te tahi, te auraro ra tatou ma te taiva ore i “te ture a te Mesia”

[Hohoˈa i te api 31]

Te turai ra anei te mau huru maitatai o te Mesia ia outou ia auraro ia ˈna ma te taiva ore?