Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E faaineine Iehova i te mau tiai mamoe no ta ˈna nǎnǎ

E faaineine Iehova i te mau tiai mamoe no ta ˈna nǎnǎ

E faaineine Iehova i te mau tiai mamoe no ta ˈna nǎnǎ

“O Iehova . . . tei horoa mai i te paari; e no roto i to ˈna vaha te [ite e te haroaroaraa].”—MASELI 2:6MN.

1, 2. No te aha te mau tane bapetizohia e hinaaro uˈana ˈi i te hopoia rahi atu â i roto i te amuiraa?

 “UA OAOA roa vau i to ˈu faatoroaraahia ei matahiapo,” ta Nick ïa, tei tavini ei matahiapo e hitu matahiti i te maoro, e parau ra. “Ua hiˈo vau i tera fanaˈoraa taa ê ei ravea no te faarahi i ta ˈu taviniraa ia Iehova. I to ˈu manaˈo, e tarahu haamauruururaa ta ˈu ia ˈna no te mau mea atoa ta ˈna i rave no ˈu. Ua hinaaro atoa vau e tauturu i te mau melo o te amuiraa i nia i te faito hope roa ˈˈe e maraa ia ˈu, e turu ia ratou mai ta te tahi atu mau matahiapo i turu ia ˈu.” Noa ˈtu râ to ˈna oaoa, te tapitapi atoa ra oia. “I te mea e aitâ to ˈu e 30 matahiti atura i to ˈu faatoroaraahia,” ta Nick ïa e parau râ, “ua haapeapea vau aˈunei au e ere ai i te mau ite aravihi titauhia—te haroaroaraa e te paari—no te tiai maitai i te amuiraa.”

2 Mea rahi te tumu e oaoa ˈi te feia ta Iehova e faatoroa no te haapao i ta ˈna nǎnǎ. Ua haamanaˈo te aposetolo Paulo hoê tumu i te mau matahiapo no Ephesia ia ˈna i faahiti i ta Iesu i parau: “E mea maitai i te horoa ˈtu i te rave mai.” (Ohipa 20:35) Na roto i te haaraa ei tavini tauturu aore ra matahiapo, e ravea hau ïa ta te mau tane bapetizohia no te horoa na Iehova e na te amuiraa. Ei hiˈoraa, e turu te mau tavini tauturu i te mau matahiapo. E amo atoa tera mau tavini tauturu i te tahi atu hopoia rau o te rave i te taime, mea titauhia râ. Na te here i te Atua e i te taata-tupu e turai ra i tera mau taeae ia rave i te hoê taviniraa faufaa roa.—Mareko 12:30, 31.

3. No te aha vetahi e taiâ ˈi paha i te hinaaro uˈana i te mau fanaˈoraa taa ê i roto i te amuiraa?

3 E nafea te hoê tane bapetizohia e taiâ ra paha i te hinaaro uˈana i te fanaˈoraa taa ê e riro ei tavini tauturu e ei matahiapo i muri aˈe, no to ˈna manaˈo e eita e maraa ia ˈna? Mai ia Nick, e tapitapi paha oia e aita to ˈna e aravihi titauhia no te riro ei tiai mamoe maitai. Ei taeae bapetizohia, to roto atoa anei oe i te feia e manaˈo ra mai tera? E tapitapi tia tera. E titau Iehova i te hopoia i te mau tiai mamoe faatoroahia no ta ratou huru raveraa i te nǎnǎ. Ua parau Iesu e: “O tei tuuhia ˈtu te mea rahi ra, e mea rahi atoa te titauhia ˈtu; e ta te taata hoi i tuu atu i te mea rahi ra, e mea rahi atoa ïa te anihia ˈtu ia ˈna ra.”—Luka 12:48.

4. E nafea Iehova e tauturu ai i te feia ta ˈna e faatoroa no te haapao i ta ˈna mau mamoe?

4 Te tiai ra anei Iehova ia amo te feia ta ˈna e faatoroa ei tavini tauturu e ei matahiapo i ta ratou mau hopoia ma te tauturu ore? Aita, te horoa ra oia i te tauturu mau ia nehenehe ratou e amo i te hopoia e e manuïa atoa. Mai tei aparauhia i roto i to na mua ˈtu tumu parau, te horoa ra Iehova i to ˈna varua moˈa, te hotu o te tauturu ia ratou ia haapao ma te here i te mau mamoe. (Ohipa 20:28; Galatia 5:22, 23) Te horoa atoa ra Iehova na ratou i te paari, te ite e te haroaroaraa. (Maseli 2:6; MN) E nafea oia e na reira ˈi? E hiˈopoa mai tatou e toru ravea e faaineine ai Iehova i te feia ta ˈna e faatoroa no te haapao i ta ˈna mau mamoe.

Faaineinehia e te mau tiai mamoe aravihi

5. No te aha e tiai mamoe aravihi o Petero e o Ioane?

5 I to na aposetolo Petero e Ioane tiaraa ˈtu i mua i te Sunederi, ua hiˈo te mau haava paari ia au i te ao o taua tiripuna ra ia raua ei feia ‘haapii-ore-hia e te itea ore.’ Oia, ua ite raua i te taio e te papai, aita râ raua i fanaˈo i te haapiiraa a te mau rabi i roto i te faahohonuraa i te mau Papai. Noa ˈtu râ, e orometua haapii aravihi Petero, Ioane e te tahi atu mau pǐpǐ, o tei turai i te taata e rave rahi i faaroo ia ratou ia riro ei feia tiaturi. Mea nafea to tera mau taata itea ore riroraa ei orometua haapii faahiahia roa? I muri aˈe i te faarooraa ia Petero e ia Ioane, “ite” atura te tiripuna e “ia Iesu atoa ra hoi raua.” (Ohipa 4:1-4, 13) Parau mau, ua fanaˈo ratou i te varua moˈa. (Ohipa 1:8, MN) Mea papu atoa râ—ua papu atoa i tera mau haava matapo i te pae varua—e i faaineine na Iesu i tera mau taata. A tia ˈi oia i pihai iho ia ratou i te fenua nei, ua haapii Iesu i te mau aposetolo e nafea ia haaputuputu i te feia e au i te mamoe e e nafea atoa ia tiai ia ratou ua riro anaˈe ratou ei melo o te amuiraa.—Mataio 11:29; 20:24-28; Petero 1, 5:4.

6. Eaha te hiˈoraa ta Iesu e ta Paulo i vaiiho mai no nia i te faaineineraa ia vetahi ê?

6 I muri aˈe i to Iesu faatiaraahia mai, ua tamau oia i te faaineine i te feia i faatoroahia ei tiai mamoe. (Apokalupo 1:1; 2:1–3:22) Ei hiˈoraa, ua maiti roa o ˈna ia Paulo e ua tiaau oia i ta ˈna faaineineraa. (Ohipa 22:6-10) Ua haafaufaa Paulo i te faaineineraa ta ˈna i fanaˈo e ua horoa oia na te tahi atu mau matahiapo i ta ˈna i haapii. (Ohipa 20:17-35) Ei hiˈoraa, ua faaohipa oia i te taime e te tutavaraa rahi no te faaineine ia Timoteo ia riro ei “rave ohipa” i roto i te taviniraa a te Atua, “aita e haamaraa.” (Timoteo 2, 2:15) Ua riro na taata ei hoa rahi. Na mua ˈtu, ua papai Paulo no Timoteo e: “Mai ta te tamaiti haapaoraa i te metua ra, o ta ˈna ïa haapaoraa ia ˈu i te ohipa i te evanelia nei.” (Philipi 2:22) Aita Paulo i imi i te faariro ia Timoteo aore ra te tahi atu taata ei pǐpǐ na ˈna iho. Ua faaitoito râ oia i te feia tiaturi ia ‘pee ia ˈna mai ia ˈna atoa e pee ra i te Mesia.’—Korinetia 1, 11:1.

7, 8. (a) Eaha te tupuraa e faaite ra i te maitai ia pee te mau matahiapo ia Iesu e ia Paulo? (b) Afea e mea tia ˈi ia haamata te mau matahiapo i te faaineine i te mau taeae ia riro ei tavini tauturu e ei matahiapo?

7 Mai ia Iesu e ia Paulo, te mata nei te mau tiai mamoe aravihi i te faaineine i te mau taeae bapetizohia, ma te hoê â faahopearaa maitai. A hiˈo na ia Chad. Ua paari oia i roto i te hoê utuafare amahamaha i te pae haapaoraa, tera râ, ua faatoroahia aˈenei oia ei matahiapo. Te na ô ra oia: “I te roaraa o te mau matahiti, mea rahi te matahiapo aravihi tei tauturu ia ˈu ia haere i mua i te pae varua. No te mea e ere to ˈu metua tane i te taata tiaturi, ua anaanatae taa ê mai tera mau matahiapo ia ˈu e ua riro ratou ei metua tane pae varua no ˈu. Ua rave ratou i te taime no te faaineine ia ˈu i roto i te taviniraa, e i muri aˈe, na te hoê matahiapo i faaineine ia ˈu ia amo i te mau hopoia ta ˈu i fanaˈo i roto i te amuiraa.”

8 Ia au i te tupuraa o Chad, e haamata te mau tiai mamoe haroaroa maitai i te faaineine i te mau taeae ia riro ei tavini tauturu e ei matahiapo maoro na mua ˈˈe ratou a haere maitai ai i mua a ineine atu ai no tera mau hopoia. No te aha mai tera ˈi? No te mea te faaue ra te Bibilia i te mau tavini tauturu e te mau matahiapo atoa ia mau i te hoê faito morare e pae varua teitei hou ratou a faatoroahia ˈi. E mea tia ia ‘hiˈo-maitai-hia’ ratou.—Timoteo 1, 3:1-10.

9. Eaha te hopoia a te mau tiai mamoe feruriraa paari, e no te aha?

9 Ia hiˈo-maitai-hia te mau taeae bapetizohia, mea tano ïa ia faaineinehia ratou na mua. Ei hiˈoraa: Ia anihia te hoê piahi i te fare haapiiraa ia rave i te hoê hiˈopoaraa fifi aita te mau orometua haapii i horoa i te tahi faaineineraa taa maitai, e manuïa anei te piahi? Papu roa e eita. Mea faufaa roa ïa te faaineineraa. E faaineine râ te mau orometua haapii haapao maitai i te mau piahi eiaha noa ia manuïa i roto i te hoê hiˈopoaraa, ia faaohipa atoa râ i te ite i noaa mai ia ratou. Oia atoa, e tauturu te mau matahiapo haapao maitai i te mau taeae bapetizohia ia atuatu i te mau huru maitatai e titauhia i te hoê tane faatoroahia ma te horoa ˈtu i te faaineineraa taa maitai. E na reira ratou eiaha noa no te tauturu i tera mau taeae ia faatoroahia, no te tauturu atoa râ ia ratou ia haapao maite i te nǎnǎ. (Timoteo 2, 2:2) Parau mau, e mea tia ia rave te mau taeae bapetizohia i ta ratou tuhaa e ia haa puai ia noaa ia ratou te mau aravihi e titauhia i te hoê tavini tauturu aore ra te hoê matahiapo. (Tito 1:5-9) Na roto râ i te faaineine-noa-raa i te feia e hinaaro uˈana ra i te hopoia i roto i te amuiraa, e nehenehe te mau tiai mamoe aravihi e tauturu ia ratou ia haere oioi atu â i mua.

10, 11. E nafea te mau tiai mamoe e nehenehe ai e faaineine ia vetahi ê no te tahi atu â mau hopoia?

10 E nafea iho â râ te mau tiai mamoe aravihi e nehenehe ai e faaineine ia vetahi ê ia amo i te mau hopoia i roto i te amuiraa? Na mua roa, ma te anaanatae ïa i te mau taeae i roto i te amuiraa—ma te haa tamau e o ratou i roto i te taviniraa e ma te tauturu ia ratou ia ite atu â i te tufa ‘tia i te parau mau.’ (Timoteo 2, 2:15) E paraparau te mau tiai mamoe feruriraa paari e tera mau taeae i te mau oaoa e noaa mai ia tavini ia vetahi ê e te mauruuru ta ratou iho e fanaˈo i te haamauraa i te mau fa pae varua e te naearaa te reira. E pûpû atoa ratou ma te aau maitai i te mau manaˈo tauturu taa maitai e nafea te hoê taeae e nehenehe ai e haamaitai ia ˈna no te riro ei “aveia,” aore ra hiˈoraa, “no te nǎnǎ.”—Petero 1, 5:3, 5.

11 Ua faatoroahia anaˈe te hoê taeae ei tavini tauturu, e tamau te mau tiai mamoe paari i te faaineine ia ˈna. Teie ta Bruce, i tavini na ei matahiapo fatata e 50 matahiti i te maoro, e parau ra: “Mea au na ˈu e parahi e te hoê tavini tauturu faatoroa-apî-hia e e hiˈo faahou e o ˈna i te mau faaueraa neneihia e te tavini haapao maitai e te paari. E taio atoa mâua i te mau aratairaa atoa no nia i ta ˈna hopoia taa maitai, e i muri iho mea au na ˈu e haa e o ˈna a matau atu ai oia i ta ˈna mau hopoia.” A noaa ˈi i te hoê tavini te aravihi, e nehenehe o ˈna e faaineine-atoa-hia no te ohipa tiai mamoe. “Ia rave au i te hoê tavini tauturu na muri ia ˈu i roto i te hoê tere farereiraa a te tiai mamoe,” ta Bruce ïa e parau râ, “e tauturu vau ia ˈna ia maiti i te mau irava taa maitai o te faaitoito e o te turai i te taata aore ra te utuafare ta mâua e farerei. No te riro ei tiai mamoe maitai, mea faufaa roa ia haapii te hoê tavini i te faaohipa i te mau Papai ma te haaputapû i te aau.”—Hebera 4:12; 5:14.

12. E nafea te mau tiai mamoe aravihi e nehenehe ai e faaineine i te mau matahiapo faatoroa-apî-hia?

12 E faufaa-rahi-atoa-hia te mau tiai mamoe faatoroa-apî-hia i te tahi atu â faaineineraa. Te na ô ra Nick, i faahitihia i te omuaraa, e: “Mea faufaa roa iho â te faaineineraa ta e piti tiaau paari i horoa mai. Ua taa noa i tera na taeae e nafea ia faaafaro i te tahi mau mea e tia ˈi. Ua faaroo noa raua ia ˈu ma te faaoromai e ua tâuˈa maite i to ˈu manaˈo—noa ˈtu e aita i tu e to raua manaˈo. Mea rahi ta ˈu i haapii mai i te hiˈo-maitai-raa i to raua huru haehaa e te faatura i nia i te mau taeae e tuahine i roto i te amuiraa. Ua haapapu mai na taeae i te faufaaraa ia faaohipa maitai i te Bibilia no te faaafaro i te mau fifi aore ra no te horoa i te faaitoitoraa.”

Faaineinehia e te Parau a te Atua

13. (a) E hinaaro te hoê taeae i te aha no te riro ei tiai mamoe maitai? (b) No te aha Iesu i parau ai e: ‘E ere i ta ˈu ta ˈu e haapii nei’?

13 Oia mau, e ture, e faaueraa tumu, e e hiˈoraa to roto i te Parau a te Atua, te Bibilia, ta te hoê tiai mamoe e hinaaro ‘ia aravihi roa oia, ia ineine roa no te mau ohipa maitatai atoa.’ (Timoteo 2, 3:16, 17, MN) Ua fanaˈo paha te hoê taeae i te hoê haapiiraa maitai a teie nei ao, tera râ, na to ˈna ite i te mau Papai e ta ˈna huru faaohiparaa i te reira e tauturu ia ˈna ia riro ei tiai mamoe maitai. A hiˈo na ia Iesu. O ˈna te tiai mamoe pae varua ite roa ˈˈe, te haroaroa roa ˈˈe, e te paari roa ˈˈe i ora aˈenei i te fenua nei; aita râ oia i turui i nia i to ˈna iho paari a haapii ai oia i te mau mamoe a Iehova. Ua parau oia e: ‘E ere i ta ˈu ta ˈu e haapii nei, na ˈna râ, na tei tono mai ia ˈu nei.’ No te aha Iesu i parau ai e na to ˈna Metua i te raˈi? Ua faataa oia e: “O tei parau i te parau no ˈna ihora, te imi ra ïa i to ˈna iho hinuhinu.”—Ioane 7:16, 18.

14. E nafea te mau tiai mamoe e ape ai i te imi i to ratou iho hinuhinu?

14 E ape te mau tiai mamoe taiva ore i te imi i to ratou iho hinuhinu. E niu ratou i ta ratou aˈoraa e faaitoitoraa, eiaha i nia i to ratou iho paari, i nia râ i te Parau a te Atua. Ua taa ia ratou e te hopoia a te hoê tiai mamoe, o te tautururaa ïa i te mau mamoe ia noaa ia ratou “te [manaˈo] o te Mesia,” eiaha to te mau matahiapo. (Korinetia 1, 2:14-16; MN) Ei hiˈoraa, eaha te tupu ia tauturu te hoê matahiapo i te tahi nau apiti ia faaafaro i to raua mau fifi o te faaipoiporaa ma te niu i ta ˈna aˈoraa i nia i to ˈna iho tupuraa eiaha râ i nia i te mau faaueraa tumu bibilia e te mau haamaramaramaraa neneihia e “te tavini haapao maitai e te paari”? (Mataio 24:45) E nehenehe ta ˈna aˈoraa e pee roa i te mau peu tumu o te fenua e e taotiahia e to ˈna ite iti. Parau mau, e ere te tahi mau peu tumu i te mea ino, e mea ite paha te matahiapo i roto i te oraraa. Tera râ, e faufaa-roa ˈˈe-hia te mau mamoe ia faaitoito te mau tiai mamoe ia ratou ia faaroo i te reo o Iesu e i te mau parau a Iehova, eiaha râ i te mau manaˈo taata aore ra i te mau faatureraa a te mau peu tumu o te fenua.—Salamo 12:6; Maseli 3:5, 6.

Faaineinehia e “te tavini haapao maitai e te paari”

15. Eaha te ohipa ta Iesu i horoa na “te tavini haapao maitai e te paari,” e eaha te hoê tumu i manuïa ˈi te pǔpǔ o te tavini?

15 Te mau tiai mamoe mai na aposetolo Petero, Ioane e Paulo, e melo anaˈe ïa o te pǔpǔ ta Iesu i faataa mai “te tavini haapao maitai e te paari.” Taua pǔpǔ o te tavini ra, o to Iesu ïa mau taeae faatavaihia i te varua i te fenua nei, o te tiaturi ra e arii e te Mesia i nia i te raˈi. (Apokalupo 5:9, 10) I te roaraa o teie anotau hopea o teie nei ao, ua iti mai iho â te numera o te mau taeae o te Mesia e toe ra i te fenua nei. I teie mahana, ua aano roa ˈtu â râ te ohipa ta Iesu i faaue ia ratou e rave—te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia hou te hopea e tae mai ai—i na mua ˈˈe. Noa ˈtu râ, ua manuïa rahi te pǔpǔ o te tavini! No te aha? No te mea, i nia i te tahi faito, ua faaineine ratou i te mau melo o te mau “mamoe ê atu” ia turu ia ratou i roto i te ohipa pororaa e haapiiraa. (Ioane 10:16; Mataio 24:14; 25:40) I teie mahana, na tera pǔpǔ taiva ore o te mau mamoe ê atu e rave ra i te tuhaa rahi roa ˈˈe o tera ohipa.

16. E nafea te pǔpǔ o te tavini e faaineine ai i te mau tane faatoroahia?

16 E nafea te pǔpǔ o te tavini e horoa ˈi i tera faaineineraa? I te senekele matamua, ua faatiahia te mau tia o te pǔpǔ o te tavini ia faaineine e ia faatoroa i te mau tiaau i roto i te mau amuiraa, e na te mau tiaau i faaineine i te mau mamoe. (Korinetia 1, 4:17) Hoê â huru i teie mahana. Te faatia ra te Tino aratai—te pǔpǔ iti o te mau matahiapo faatavaihia e tia ra no te pǔpǔ o te tavini—i to ˈna mau tia ia faaineine e ia faatoroa i te mau tavini e te mau matahiapo i roto i te mau ahuru tausani amuiraa i te ao nei. Hau atu â, te faanaho ra te Tino aratai i te mau haapiiraa no te faaineine i te mau melo o te Tomite amaa, te mau tiaau ratere, te mau matahiapo, e te mau tavini tauturu no te haapao maitai roa ˈˈe i te mau mamoe. E aratairaa hau te horoahia ra na roto i te mau rata, i roto i te mau tumu parau neneihia o Te Pare Tiairaa, e na roto i te tahi atu mau papai, mai te buka Organisés pour faire la volonté de Jéhovah. *

17. (a) Mea nafea to Iesu faaiteraa i to ˈna tiaturi i te pǔpǔ o te tavini? (b) E nafea te mau tiai mamoe pae varua e nehenehe ai e faaite e te tiaturi ra ratou i te pǔpǔ o te tavini?

17 No to Iesu tiaturi rahi i te pǔpǔ o te tavini i faariro ai oia ia ratou ei tiaau i “te mau taoˈa atoa na ˈna ra”—oia hoi te mau faufaa pae varua atoa na ˈna ra i te fenua nei. (Mataio 24:47) Te haapapu ra te mau tiai mamoe faatoroahia e te tiaturi atoa ra ratou i te pǔpǔ o te tavini ma te faaohipa i te mau aratairaa no ǒ mai i to ˈna Tino aratai. Oia mau, ia faaineine te mau tiai mamoe ia vetahi ê, ia vaiiho ratou ia ratou iho ia haapiihia e te Parau a te Atua, e ia faaohipa ratou i te faaineineraa a te pǔpǔ o te tavini, te paturu ra ïa ratou i te auhoêraa i rotopu i te nǎnǎ. Auê tatou i te mauruuru e te faaineine ra Iehova i te mau tane o te haapao maitai ra i te melo taitahi o te amuiraa Kerisetiano!

[Nota i raro i te api]

^ Neneihia e te mau Ite no Iehova.

Eaha ta outou e pahono?

• E nafea te mau tiai mamoe feruriraa paari e faaineine ai ia vetahi ê?

• No te aha te mau tiai mamoe e ore ai e haapii atu i to ratou iho mau manaˈo?

• E nafea e no te aha te mau tiai mamoe e faaite ai i te tiaturi i te pǔpǔ o te tavini?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te mau api 24, 25]

Te faaineine ra te mau matahiapo i te mau tane apî aˈe i roto i te amuiraa

[Hohoˈa i te api 26]

Te horoa ra “te tavini haapao maitai e te paari” i te faaineineraa rahi na te mau matahiapo