Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia etaeta to outou rima

Ia etaeta to outou rima

Ia etaeta to outou rima

“Ia etaeta to outou rima, e tei ite i teie nei mau mahana i teie nei mau parau i te vaha o te mau peropheta.”—ZEKARIA 8:9.

1, 2. No te aha e au ai ia haapao maite tatou i na buka a Hagai e a Zekaria?

 UA PAPAIHIA te mau parau tohu a Hagai e a Zekaria fatata a 2 500 matahiti aˈenei, e mea faufaa mau râ te reira no to outou oraraa. E ere i te aamu tahito noa te mau faatiaraa bibilia e vai ra i roto i teie na buka e piti. E tuhaa te reira no “te mau parau atoa . . . i papaihia i mutaa ihora, . . . ia ite tatou.” (Roma 15:4) Te haamanaˈo maira e rave rahi parau o ta tatou e taio i roto i teie na buka i te mau tupuraa mau i fa mai, mai te haamauraahia mai te Basileia i te raˈi i te matahiti 1914.

2 Ma te faahiti i te mau ohipa e te mau huru tupuraa ta te nunaa o te Atua i ora i mutaa ihora, ua parau te aposetolo Paulo e: “Roohia ihora ratou e taua mau mea ra ei hiˈoraa, e ei aˈo mai hoi ia tatou, i te feia i roohia mai i te hopea o te mau tau nei, i papaihia ˈi.” (Korinetia 1, 10:11) No reira e ui paha outou, ‘Eaha te faufaaraa o na buka a Hagai e a Zekaria no to tatou tau?’

3. Ua huti o Hagai e o Zekaria i te ara-maite-raa i nia i te aha?

3 Mai tei faaitehia i roto i to na mua ˈtu tumu parau, ua taaihia te mau parau tohu a Hagai e a Zekaria i te tau a hoˈi mai ai te mau ati Iuda i te fenua ta te Atua i horoa no ratou i muri aˈe i to ratou faaoraraahia i te faatîtîraa i Babulonia. Ua huti na peropheta i te ara-maite-raa i nia i te patu-faahou-raa i te hiero. Ua haamau te mau ati Iuda i te niu o te hiero i te matahiti 536 H.T.T. Noa ˈtu e ua manaˈonaˈo te tahi mau ati Iuda ruhiruhia i te tau tahito, ua hau atu â ‘tei umere noa i te oaoa.’ Oia mau, ua tupu te tahi mea faufaa roa ˈtu â i to tatou tau. E nafea hoi?—Ezera 3:3-13.

4. Eaha tei tupu i muri rii noa i te Tamaˈi rahi Matamua?

4 I muri rii noa i te Tamaˈi rahi Matamua, ua faaorahia tei faatavaihia e Iehova i te faatîtîraa a Babulonia Rahi. Ua faaite te reira i te haapapuraa mau o te turu a Iehova. Na mua ˈtu e au ra e ua tapea te mau aratai haapaoraa e to ratou mau hoa poritita i te pororaa i mua i te taata e te ohipa haapiiraa a te Feia haapii Bibilia. (Ezera 4:8, 13, 21-24) Ua faaore râ te Atua ra o Iehova i te mau haafifiraa i te pororaa e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ. I te roaraa o te mau ahuru matahiti, mai te matahiti 1919 mai â, ua maraa te ohipa a te Basileia e aore e mea te nehenehe e tapea i to ˈna haereraa i mua.

5, 6. Te faaite ra te Zekaria 4:7 i teihea tupuraa rahi?

5 E nehenehe tatou e papu e e tamau te pororaa e te haapiiraa e ravehia ra e te mau tavini auraro a Iehova i to tatou tau maoti ta ˈna turu. I te Zekaria 4:7, te taio nei tatou e: “Na ˈna e hopoi mai i te ofai no nia roa iho, ma te pii anaˈe e, Ia arohahia, ia arohahia, te reira.” Te faaite ra te reira i teihea tupuraa rahi i to tatou tau?

6 Te faaite ra te Zekaria 4:7 i te tau e tae ai te haamoriraa mau a te Fatu e Arii i to ˈna huru tia roa i roto i te aua i te fenua o to ˈna hiero pae varua. E faanahoraa a Iehova taua hiero ra no te haafatata ˈtu ia ˈna i roto i te haamoriraa maoti te tusia taraehara o te Mesia ra ia Iesu. Parau mau, i vai na te hiero rahi pae varua mai te senekele matamua mai â o to tatou tau. Teie râ, e tae â te haamoriraa mau i te fenua i to ˈna huru tia roa. E mirioni te taata haamori e tavini nei i roto i te aua i te fenua o te hiero pae varua. E arataihia ratou e te nahoa rahi e faatia-faahou-hia mai i te huru tia roa i te roaraa o te Faatereraa tausani matahiti a Iesu Mesia. I te hopea o te tausani matahiti, o te feia haamori mau anaˈe o te Atua te vaiihohia i nia i te fenua tamâhia.

7. Eaha ta Iesu ohipa no te faataeraa i te haamoriraa mau i to ˈna huru tia roa i to tatou tau, e no te aha e itoito ai tatou i te reira?

7 Ua ite mata roa te tavana o Zerubabela e te tahuˈa rahi o Iosua i te oti-roa-raa te hiero i te matahiti 515 H.T.T. Ua faaite atea te Zekaria 6:12, 13 i ta Iesu â ohipa no te faataeraa i te haamoriraa mau i to ˈna huru tia roa: “Te parau maira Iehova sabaota ra, na ô maira, Inaha, o taua taata ra, o te Amaa to ˈna ra iˈoa: e maa ê atu â oia i to ˈna ra vahi, e na ˈna e patu i te fare o Iehova: . . . e na ˈna iho e farii i te hanahana; e parahi oia i nia i to ˈna terono ma te mana; e tahuˈa hoi oia i nia i to ˈna terono.” Ia hiˈohia te tupuraa mau, te turu nei Iesu i te ohipa a te Basileia i te hiero pae varua, tei nia hoi oia i te raˈi e na ˈna e faaoteo mai i te amaa o te opu huiarii o Davida, ia manaˈo oe e taata anei te nehenehe e haataupupu i to ˈna haereraa i mua? Aita roa ˈtu! Eiaha anei te reira e faaitoito ia tatou ia haere i mua i te taviniraa ma te ore e faanevanevahia e te mau tapitapi o te mau mahana atoa?

Te mau fa matamua

8. No te aha e mea tia ˈi ia tuu tatou i te ohipa a te hiero pae varua i te parahiraa matamua i roto i to tatou oraraa?

8 Ia noaa ia tatou te turu e te haamaitairaa a Iehova, e mea tia ia tuu tatou i te ohipa a te hiero pae varua i te parahiraa matamua i roto i to tatou oraraa. Eiaha râ mai te mau ati Iuda tei parau e, “Aitâ i tae te taime,” e mea tia ia haamanaˈo tatou e te ora nei tatou i te “anotau hopea nei.” (Hagai 1:2; Timoteo 2, 3:1) Ua faaite atea Iesu e e poro ta ˈna mau pǐpǐ taiva ore i te parau apî maitai o te Basileia e e faariro ratou i te taata ei pǐpǐ. E mea tia ia ara maitai tatou eiaha e tâuˈa ore i ta tatou ohipa pororaa faufaa roa. Teie râ, aita i oti roa te ohipa pororaa e haapiiraa o tei mau na maa taime i te patoiraa a teie ao, e tei haamata faahou i te matahiti 1919. E nehenehe oe e papu, e oti roa te reira!

9, 10. Ua taaihia te haamaitairaa a Iehova i te aha, e eaha ïa te auraa no tatou?

9 Ia ohipa tamau tatou ma te aau tae ia au i tei maraa, e haamaitaihia tatou—ei nunaa e ei taata taitahi. A tapao na i te parau fafau a Iehova a nehenehe ai tatou e huti mai i te haapapuraa. A hoˈi faahou ai te mau ati Iuda i te haamoriraa ma te nephe atoa e a haamau faahou ai ratou i te niu o te hiero ma te aau tae, ua parau Iehova e: “Ei teie nei râ vau e hopoi atu ai i te maitai.” (Hagai 2:19) Ua fanaˈo faahou ratou i ta ˈna farii maitai taatoa. I teie nei, e hiˈopoa anaˈe i te mau haamaitairaa i roto i te parau fafau a te Atua: “E tupu hoi te huero [o te hau]; e maahia hoi to te vine, e tupu hoi to nia i te fenua ra, e tuu mai hoi te raˈi i te hau; e te toea o teie nei mau taata, ta ˈu ïa e ho atu i teie atoa nei mau taoˈa.”—Zekaria 8:9-13MN.

10 Ua haamaitai Iehova i tera mau ati Iuda i te pae varua e materia, e haamaitai atoa ïa oia ia tatou a rave ai tatou i te ohipa ta ˈna i faaue ma te haapao maitai e ma te aau oaoa. Ei haamaitairaa o te hau ïa i rotopu ia tatou, te panaˈonaˈo ore, te ruperupe, e te tupuraa pae varua. E nehenehe â outou e papu, ua taaihia te haamaitairaa tamau a te Atua i te raveraa i te ohipa i roto i te hiero pae varua mai ta Iehova e ani maira.

11. E nafea tatou e nehenehe ai e hiˈopoa i ta tatou mau fa matamua i roto i te oraraa?

11 Teie te taime no te ‘haamanaˈo maite i to tatou mau haerea.’ (Hagai 1:5, 7) E mea titauhia ia rave tatou i te taime no te hiˈopoa i ta tatou mau fa matamua i roto i te oraraa. I teie mahana, e taaihia ta Iehova haamaitairaa ia tatou i te rahi o ta tatou faahanahanaraa i to ˈna iˈoa e haamaraaraa i ta tatou ohipa i roto i to ˈna hiero pae varua. E nehenehe oe e ui ia oe iho: ‘Ua taui anei ta ˈu mau fa matamua? Mai te aha te huru o to ˈu itoito rahi no Iehova, no ta ˈna parau mau, e no ta ˈna ohipa ia faaauhia i to ˈu itoito rahi a bapetizohia ˈi au? Te haafifi ra anei to ˈu anaanataeraa i te hoê oraraa fanaˈo i to ˈu haapao-maite-raa ia Iehova e to ˈna Basileia? Aita anei te mǎtaˈu i te taata—te haapeapearaa i to vera ma manaˈo—e tapea rii nei ia ˈu?’—Apokalupo 2:2-4.

12. Te huti ra te Hagai 1:6, 9 i te ara-maite-raa i nia i teihea tupuraa i rotopu i te mau ati Iuda?

12 Aita tatou e hinaaro nei e ia tapea te Atua i ta ˈna haamaitairaa rahi no te mea aita tatou e tâuˈa nei i te faahanahana i to ˈna iˈoa. A haamanaˈo na e i muri aˈe i to ratou tutava-maite-raa i te haamataraa, “te horo anaˈe ra” te mau ati Iuda i faahoˈihia, “te taata atoa e patu i te fare no ˈna iho,” mai ta Hagai 1:9 e faatia ra. Ua haapeapea noa ratou no to ratou iho mau hinaaro o te mau mahana atoa e no to ratou oraraa. No reira ïa, ua ‘iti tei hopoihia mai,’ ua iti te maa maitai, te inu, e te ahu mahanahana. (Hagai 1:6) Ua iriti Iehova i ta ˈna haamaitairaa. Te vai ra anei te hoê haapiiraa no tatou?

13, 14. E nafea tatou e faaohipa ˈi i te haapiiraa no ǒ mai i te Hagai 1:6, 9, e no te aha e mea faufaa ˈi?

13 Eita anei outou e farii e, no te fanaˈo tamau i te haamaitairaa a te Atua, e mea titauhia ia patoi tatou i te imi i te mau mea no tatou anaˈe iho a haapao ore atu ai i te haamoriraa a Iehova? E mea tia ia patoi tatou i tei faanevaneva hoi i to tatou ara-maite-raa, te ohipa anei aore ra te anaanataeraa ia onahia, ia taoˈa-oioi-hia, ia opua i te haapiiraa roroa e noaa ˈi te hoê toroa maitai i roto i teie ao, aore ra i te porotarama haamaitairaa i to ˈna iho tiaraa.

14 E ere iho â teie mau mea i te mea ino. Aita anei râ outou e haroaroa ra e ia faaauhia te reira i te ora mure ore, e “ohipa pohe” mau â ïa? (Hebera 9:14) Eaha ïa te auraa? E ohipa pohe te reira, te faufaa ore, e te manuïa ore i te pae varua. Ia rave noa ˈtu tatou i te reira, e nehenehe teie mau ohipa e faaere i to tatou taairaa e te Atua. Ua tupu te reira no vetahi Kerisetiano faatavaihia i te tau o te mau aposetolo. (Philipi 3:17-19) Ua tupu atoa te reira no vetahi i to tatou tau. Ua matau paha outou vetahi o tei faarue riirii i te mau ohipa Kerisetiano e i te amuiraa; i teie nei aita ratou e hinaaro faahou e hoˈi mai i te taviniraa ia Iehova. Te tiaturi mau nei matou e hoˈi mai tera mau taata ia Iehova ra, tera râ ia rave-noa-hia te “ohipa pohe” e nehenehe e hope na roto i te ereraa i te farii maitai e te haamaitairaa a Iehova. Ua ite outou i te peapea e tupu mai. Te auraa, o te ereraa i te oaoa e te hau ta te varua o te Atua e faahotu mai. E feruri anaˈe i te pau rahi i te oreraa e fanaˈo faahou i te autaeaeraa Kerisetiano mahanahana!—Galatia 1:6; 5:7, 13, 22-24.

15. E nafea te Hagai 2:14 e faaite ai i te faufaaraa o ta tatou haamoriraa?

15 E ohipa faufaa roa te reira. A tapao na i roto i te Hagai 2:14 i to Iehova manaˈo no nia i te mau ati Iuda tei tâuˈa ore i to ˈna fare haamoriraa no te faaunauna aore ra no te faanehenehe i to ratou iho fare. “Mai te reira atoa teie nei feia, e teie nei fenua i mua ia ˈu nei, te na reira maira Iehova; e mai te reira atoa te mau ohipa atoa a to ratou rima: e te hopoihia e ratou i reira, e mea viivii ïa.” A tâuˈa ore ai ratou i te haamoriraa mau, aita i fariihia te mau tusia taa ê rau ta te mau ati Iuda feaapiti i pûpû atu i nia i te fata no te hoê tau poto i Ierusalema.—Ezera 3:3.

Te turu papu

16. Ia au i te mau orama i horoahia ˈtu ia Zekaria, ua papu i te mau ati Iuda te aha?

16 Ua papu i te mau ati Iuda auraro i haa na i te patu-faahou-raa i te hiero o te Atua i te turu a te Atua, mai ta te Atua i faaite na roto i te hoê anairaa e vau orama i horoahia ˈtu ia Zekaria. Ua haapapu te orama matamua e e oti roa te hiero e e ruperupe Ierusalema e o Iuda a rave noa ˈi te mau ati Iuda auraro i te ohipa i titauhia. (Zekaria 1:8-17) Ua fafau te piti o te orama e mou te mau faatereraa atoa tei patoi i te haamoriraa mau. (Zekaria 1:18-21) Ua haapapu te tahi atu mau orama i te paruru a te Atua i te ohipa paturaa, te haereraa mai te taata o te fenua e rave rahi i te fare haamoriraa o Iehova tei oti roa, te hau e te panaˈonaˈo ore mau, te iritiraa o tei manaˈohia e e mau fifi matara ore i te ohipa ta te Atua i faaue, te faaoreraa i te ino, e ta te mau melahi tiaauraa e parururaa ˈtu. (Zekaria 2:5, 11; 3:10; 4:7; 5:6-11; 6:1-8) Maoti tera mau haapapuraa i te turu a te Atua, te taa ra ia outou te tumu i faatitiaifaro ai te feia auraro i to ratou oraraa e i haapao maite ai ratou i te ohipa i faaora ˈi te Atua ia ratou.

17. No te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo, eaha te titauhia ia ui tatou ia tatou iho?

17 Oia atoa, e mea titauhia ia haapuai te haapapuraa e vai ra ia tatou e e upootia mau â te haamoriraa mau, ia tatou i te ohipa e ia turai ia tatou ia feruri maitai i te fare haamoriraa o Iehova. A ui na ia oe iho ‘Mai te peu e te tiaturi nei au e teie te taime no te rave i te ohipa pororaa i te parau apî maitai o te Basileia e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ, te tuea ra anei ta ˈu mau fa matamua e to ˈu oraraa i ta ˈu e tiaturi papu nei? Te rave ra anei au i te hoê taime tano no te hiˈopoa i te Parau tohu a te Atua, ma te faariro i te reira ei manaˈonaˈoraa na ˈu, e ma te tauaparau atu e to ˈu mau hoa Kerisetiano e te feia o ta ˈu e farerei?’

18. Eaha te tupu a muri aˈe ia au i te Zekaria pene 14?

18 Ua faahiti Zekaria i te haamouraa o Babulonia Rahi apeehia e te tamaˈi o Aramagedo. Te taio nei tatou e: “E riro taua mahana nei ei mahana itea e Iehova; e ore e aohia, e ore atoa hoi e pouri; e riro râ ei te ahiahi e maramarama ˈi.” Oia, e riro mau to Iehova mahana ei mahana pouri e te ati no to ˈna mau enemi i te fenua nei! Tera râ, no to Iehova feia haamori haapao maitai, e maramarama tamau e e farii maitai ïa te auraa. Ua faataa atoa Zekaria e nafea te mau mea atoa i roto i te ao apî e faaite ai i te moˈaraa o Iehova. O te haamoriraa mau i roto i te hiero rahi pae varua o te Atua te huru haamoriraa anaˈe i te fenua nei. (Zekaria 14:7, 16-19) Auê ïa haapapuraa faahiahia mau â! E ite roa ˈtu tatou i te tupuraa o te tohu e e ite tatou i te faatiaraa i te mana arii o Iehova. To Iehova mahana e mahana otahi mau â!

Te mau haamaitairaa tamau

19, 20. No te aha outou e manaˈo ai e mea faaitoito te Zekaria 14:8, 9?

19 I muri aˈe i tera tupuraa maere, e hurihia Satani e ta ˈna mau demoni i roto i te abuso o te ohipa ore. (Apokalupo 20:1-3, 7) I reira ra e niniihia ˈi te mau haamaitairaa i te roaraa o te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia. Te na ô ra te Zekaria 14:8, 9 e: “E riro hoi ia tae i taua mahana ra, e reva ˈtu ai te pape ora na Ierusalema ˈtu; o te tahi pae e tahe tia i te miti i te pae i te hitia o te râ ra, e te tahi pae e tahe tia i te miti i te pae i te tooa o te râ; i te auhune e te poai atoa ra. O Iehova hoi te arii i nia i te fenua atoa ra: ia tae i taua mahana ra, hoê ïa Iehova, hoê hoi o ˈna iˈoa.”

20 “Te pape ora,” aore ra “te hoê pape ora tahe,” o te faahohoˈa ra i ta Iehova faanahoraa no te ora, e tahe noa ïa no roto mai i te terono o te Basileia Mesia. (Apokalupo 22:1, 2) E tiamâ te hoê nahoa rahi taata haamori o Iehova o te ora ˈtu i Aramagedo, i te utua o te pohe no ǒ mai ia Adamu. E fanaˈo atoa te feia i pohe na i te hoê tia-faahou-raa. E haamata ïa te hoê tau apî o te faatereraa a Iehova i nia i te fenua. E farii te taata e ati aˈe te fenua e o Iehova te Arii o te ao taatoa, o oia anaˈe te au ia haamorihia.

21. Eaha ta tatou faaotiraa?

21 Ia au i teie mau parau atoa ta Hagai e ta Zekaria i tohu e o tei tupu, e tumu papu ta tatou ia haere i mua i roto i te ohipa ta te Atua i faaue ia tatou ia rave i roto i te mau aua i te fenua o to ˈna hiero pae varua. A tae ai te haamoriraa mau i to ˈna huru tia roa, ia tutava tatou paatoa i te tapea i te mau faufaa a te Basileia i te parahiraa matamua. Te aˈo maira te Zekaria 8:9 e: “Ia etaeta to outou rima, e tei ite i teie nei mau mahana i teie nei mau parau i te vaha o te mau peropheta.”

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha te aamu turua o tei faariro i na buka a Hagai e a Zekaria ei mea faufaa no teie tau?

• Te horoa maira o Hagai e Zekaria i teihea haapiiraa no nia i te mau fa matamua?

• No te aha te hiˈopoaraa i te Hagai e te Zekaria e horoa ˈi i te tumu no te tiaturiraa no a muri aˈe?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 14]

Ua faaitoito Hagai e o Zekaria i te mau ati Iuda ia haa ma to ratou nephe atoa e ia haamaitaihia ïa ratou

[Hohoˈa i te api 15]

‘Te horo ra anei oe e patu i te fare no oe iho’?

[Hohoˈa i te api 16]

Ua fafau Iehova i te hoê haamaitairaa, e ua horoa ˈtu oia