Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mau tiai mamoe e ‘aveia no te nǎnǎ’

Te mau tiai mamoe e ‘aveia no te nǎnǎ’

Te mau tiai mamoe e ‘aveia no te nǎnǎ’

‘A faaamu i te nǎnǎ a te Atua i roto ia outou na ma te hinaaro, ma te tae mau o te aau, ei aveia no te nǎnǎ.’—PETERO 1, 5:2, 3.

1, 2. (a) Eaha te haamaitairaa taa ê ta Iesu i horoa na te aposetolo Petero, e no te aha to Iesu tiaturi i ore ai i hape? (b) Eaha to Iehova manaˈo i te mau tiai mamoe faatoroahia?

 TAU taime hou te Penetekose 33 T.T., te amu ra Petero e e ono pǐpǐ ê atu i te maa ta Iesu i faaineine i te pae tatahi o te miti no Galilea. E ere a tahi ra o Petero a ite ai ia Iesu i faatiahia mai, e papu roa e ua oaoa roa oia i te iteraa e te ora ra Iesu. Ua taiâ atoa râ paha o Petero. Inaha, tau mahana na mua ˈtu, ua parau oia i mua i te taata e aita oia i matau ia Iesu. (Luka 22:55-60; 24:34; Ioane 18:25-27; 21:1-14) Ua tamaˈi anei Iesu ia Petero tei tatarahapa no to ˈna ereraa i te faaroo? Aita. Ua horoa râ oia na Petero i te haamaitairaa taa ê e faaamu e e tiai i ta Iesu “mau mamoe” rii. (Ioane 21:15-17) Ia au i te faatiaraa bibilia o te aamu o te amuiraa Kerisetiano no te senekele matamua, aita Iesu i hape i te tiaturiraa ia Petero. Ua tiai mau â Petero e te tahi atu mau aposetolo e matahiapo i Ierusalema i te amuiraa Kerisetiano i te roaraa o te hoê tau tamataraa uˈana e maraaraa oioi.—Ohipa 1:15-26; 2:14; 15:6-9.

2 I teie mahana, ua faatoroa Iehova na roto ia Iesu Mesia i te mau tane aravihi ei tiai mamoe pae varua no te aratai i ta ˈNa mau mamoe i te roaraa o te anotau ati rahi roa ˈˈe o te tuatapaparaa o te taata. (Ephesia 4:11, 12; Timoteo 2, 3:1) Ua hape anei tera tiaturi? Te haapapu ra te autaeaeraa Kerisetiano hau e vai nei i te ao nei e aita. Parau mau, e nehenehe tera mau tiai mamoe e hape, mai ia Petero. (Galatia 2:11-14; Iakobo 3:2) Te tiaturi ra râ Iehova ia ratou no te aupuru i te mau mamoe “ta ˈna i hoo i te toto o ta ˈna iho Tamaiti.” (Ohipa 20:28, MN) Mea here roa na Iehova tera mau tane, e au ‘ia rahi atu i te faatura ˈtu.’—Timoteo 1, 5:17.

3. E nafea te mau tiai mamoe pae varua e tapea maite ai i te hoê feruriraa hinaaro e te aau tae?

3 E nafea te mau tiai mamoe pae varua e tapea maite ai i te hoê feruriraa hinaaro e te aau tae, a riro atu ai ratou ei aveia, aore ra hiˈoraa, no te nǎnǎ? Mai ia Petero e te tahi atu mau tiai mamoe no te senekele matamua, te turui nei ratou i nia i te varua moˈa o te Atua, o te horoa ˈtu i te puai ta ratou e hinaaro no te amo i ta ratou hopoia. (Korinetia 2, 4:7) E faatupu atoa te varua moˈa i roto ia ratou i te hotu a te varua—te here, te oaoa, te hau, te faaoromai, te aau maitai, te hamani maitai, te faaroo, te mǎrû, e te hitahita ore. (Galatia 5:22, 23; MN) E hiˈopoa tatou i te tahi mau ravea taa maitai e nehenehe ai te mau tiai mamoe e riro ei hiˈoraa i roto i te faaiteraa i tera hotu a tiai ai ratou i te nǎnǎ a te Atua ta ratou e haapao ra.

A here i te nǎnǎ e te mamoe taitahi atoa

4, 5. (a) E nafea Iehova e Iesu e faaite ai i te here i te nǎnǎ? (b) Eaha te tahi mau ravea e faaite ai te mau tiai mamoe pae varua i te here i te nǎnǎ?

4 O te here te huru maitai faahiahia roa ˈˈe ta te varua o te Atua e faatupu. Te faaite ra Iehova i to ˈna here i te nǎnǎ taatoa ia horoa oia i te maa varua pue noa. (Isaia 65:13, 14; Mataio 24:45-47) Eita noa râ oia e faaamu i te nǎnǎ. Mea here atoa na ˈna te mamoe taitahi. (Petero 1, 5:6, 7) Mea here atoa na Iesu te nǎnǎ. Ua pûpû oia i to ˈna nephe no te nǎnǎ, e ua ite roa oia i te mamoe taitahi, “ma te faahiti atu i te iˈoa.”—Ioane 10:3, 14-16.

5 Te pee ra te mau tiai mamoe pae varua ia Iehova e ia Iesu. Te faaite ra ratou i te here i te nǎnǎ taatoa a te Atua ‘ma te rohi i te haapii’ i te amuiraa. Te faaamu ra e te paruru ra ta ratou mau oreroraa parau bibilia i te nǎnǎ, e o te taatoaraa te ite ra i ta ratou ohipa puai i roto i teie tuhaa. (Timoteo 1, 4:13, 16) Aita e ite-roa-hia ra te taime ta ratou i horoa no te haapao i te mau tapura taviniraa a te amuiraa, te papairaa i te rata, te hamaniraa i te porotarama, e te haapaoraa i te tahi atu ohipa rii e rave rau ia tupu noa te mau putuputuraa a te amuiraa e te tahi atu mau ohipa “ma te tia e ma te nehenehe.” (Korinetia 1, 14:40) Mea rahi o tera mau ohipa e ravehia nei aita vetahi ê e ite ra e mea iti paha te haamauruururaa. E ohipa o te here mau â tera.—Galatia 5:13.

6, 7. (a) Eaha te hoê ravea e matau maitai aˈe ai te mau tiai i te mau mamoe? (b) No te aha e mea maitai ai i te tahi taime ia faaite i to tatou huru aau i te hoê matahiapo?

6 Te tutava nei te mau tiai mamoe Kerisetiano î i te here i te anaanatae roa ˈtu i te mamoe taitahi i roto i te amuiraa. (Philipi 2:4) Te hoê ravea e matau maitai aˈe ai te mau tiai i te mamoe taitahi, o te haa-amui-raa ïa e o ratou i roto i te ohipa pororaa i mua i te taata. Ua afai pinepine Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ na muri ia ˈna i roto i te ohipa pororaa e ua faaohipa i taua mau taime ra no te faaitoito atu. (Luka 8:1) Te na ô ra te hoê tiai mamoe Kerisetiano aravihi e: “I to ˈu manaˈo, te hoê o te mau ravea maitai roa ˈˈe no te haamatau e no te faaitoito i te hoê taeae aore ra tuahine, o te haa-amui-raa ïa e o ˈna i roto i te taviniraa.” Mai te peu e aita outou i ohipa aˈenei e te hoê matahiapo i roto i te taviniraa, no te aha e ore ai e faanaho i te reira i teie mau mahana i mua?

7 Ua turai te here ia Iesu ia oaoa e ia oto atoa e ta ˈna mau pǐpǐ. Ei hiˈoraa, a hoˈi atu ai e 70 o ta ˈna mau pǐpǐ ma te oaoa mai ta ratou pororaa ˈtu, ua “oaoa” roa Iesu. (Luka 10:17-21) I to ˈna râ iteraa ia Maria e to ˈna mau fetii e hoa i te otoraa no te mea ua pohe Lazaro, “oto ihora Iesu.” (Ioane 11:33-35) Oia atoa, aita te mau tiai hamani maitai i teie mahana e tâuˈa ore ra i te mau huru aau o te mau mamoe. Te turai ra te here ia ratou ia ‘oaoa e te feia e oaoa ra’ e ia ‘oto e te feia e oto ra.’ (Roma 12:15) Ia ite outou i te oaoa aore ra te oto i roto i to outou oraraa, a faaite noa ˈtu i to outou huru aau i te mau tiai mamoe Kerisetiano. Ia faaroo ratou i to outou oaoa, e itoitohia ratou. (Roma 1:11, 12) Ia ite ratou i to outou mau fifi, e tia ia ratou ia haapuai e ia tamahanahana ia outou.—Tesalonia 1, 1:6; 3:1-3.

8, 9. (a) Mea nafea to te hoê matahiapo faaiteraa i te here i ta ˈna vahine? (b) Eaha te faufaaraa ia faaite te hoê tiai mamoe i te here i to ˈna utuafare?

8 E ite-maitai-hia te here o te hoê tiai mamoe i te nǎnǎ i roto i to ˈna huru i nia i to ˈna iho utuafare. (Timoteo 1, 3:1, 4) Mai te peu e mea faaipoipo o ˈna, e riro te here e te faatura ta ˈna e faaite i ta ˈna vahine ei hiˈoraa ta te tahi atu mau tane faaipoipo e pee. (Ephesia 5:25; Petero 1, 3:7) A hiˈo na i ta te hoê vahine Kerisetiano, o Linda te iˈoa, e parau ra. I tavini na ta ˈna tane ei tiaau e 20 tiahapa matahiti i te maoro hou oia a pohe ai. Te na ô ra oia e: “Ua haa rahi noa ta ˈu tane i te haapaoraa i te amuiraa. Ua faaite noa mai râ oia e e pǔpǔ mâua. Ua haamauruuru pinepine mai oia no ta ˈu turu, e ua faataa oia i to ˈna taime vata no mâua. Ua ite atura vau e mea herehia vau e aita vau i pohehae no te taime ta ˈna i horoa no te amuiraa.”

9 Mai te peu e e tamarii ta te hoê tiai mamoe Kerisetiano, e riro ta ˈna huru aˈoraa ma te here e haapopou-tamau-raa i ta ˈna mau tamarii rii ei hiˈoraa ta te tahi atu mau metua e pee. (Ephesia 6:4) Inaha, e haapapu noa te here ta ˈna e faaite i to ˈna utuafare e e au ia ˈna to vetahi ê tiaturi ia ˈna no to ˈna faatoroaraa e te varua moˈa ei tiai mamoe.—Timoteo 1, 3:4, 5.

A paturu i te oaoa e te hau na roto i te aparauraa

10. (a) Eaha te nehenehe e haafifi i te oaoa e te hau o te amuiraa? (b) Eaha te parau tei riro i te haafifi i te hau o te amuiraa no te senekele matamua, e mea nafea te reira i te faaafaroraahia?

10 E nehenehe ta te varua moˈa e faatupu i te oaoa e te hau i roto i te aau o te hoê Kerisetiano, i rotopu i te hoê tino matahiapo, e i roto i te amuiraa taatoa. Aita anaˈe râ e aparauraa huna ore, e nehenehe tera oaoa e hau e haafifihia. Teie ta Solomona no tahito ra i parau: “Aore i paraparau atoa ra e ore tei manaˈohia ra e tupu.” (Maseli 15:22) Area te aparauraa faatura e te huna ore, e faatupu ïa i te oaoa e te hau. Ei hiˈoraa, a riro ai te parau o te peritomeraa i te haafifi i te hau o te amuiraa no te senekele matamua, ua imi te tino aratai i Ierusalema i te aratairaa a te varua moˈa. Ua faaite atoa ratou i to ratou mau manaˈo taa ê no nia i taua parau ra. I muri aˈe i te hoê mârôraa rahi, ua rave ratou i te hoê faaotiraa. A faaite ai ratou i te mau amuiraa i te faaotiraa ta ratou i rave tahi, “oaoa ˈtura” te mau taeae “ma te mauruuru.” (Ohipa 15:6-23, 25, 31; 16:4, 5) Ua paturuhia te oaoa e te hau.

11. E nafea te mau matahiapo e nehenehe ai e paturu i te oaoa e te hau i roto i te amuiraa?

11 I teie mahana atoa, te paturu nei te mau tiai mamoe i te oaoa e te hau i roto i te amuiraa ma te riro ei feia aparau maitatai. Ia haafifi te tahi mau mea i te hau o te amuiraa, e putuputu ratou e e faaite noa ratou i to ratou huru aau. E faaroo ratou ma te faatura i te mau manaˈo o to ratou mau hoa tiai mamoe. (Maseli 13:10; 18:13) I muri aˈe i te pureraa no te ani i te varua moˈa, e niu ratou i ta ratou mau faaotiraa i nia i te mau faaueraa tumu bibilia e te mau aratairaa neneihia e “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45-47; Korinetia 1, 4:6) Ua ravehia anaˈe te hoê faaotiraa niuhia i nia i te mau Papai e te tino matahiapo, e auraro te matahiapo taitahi i te aratairaa a te varua moˈa ma te turu i taua faaotiraa ra noa ˈtu e aita to ˈna iho manaˈo i fariihia e te rahiraa. E paturu tera aau faahaihai i te oaoa e te hau, a riro atu ai ei hiˈoraa maitai roa no te mau mamoe e nafea ia haere e te Atua. (Mika 6:8) Te turu ra anei outou ma te aau faahaihai i te mau faaotiraa niuhia i nia i te Bibilia ravehia e te mau tiai mamoe i roto i te amuiraa?

A faaoromai e a faaite i te aau maitai

12. No te aha i hinaarohia ˈi ia faaoromai e ia faaite Iesu i te aau maitai i roto i ta ˈna mau haaraa e te mau aposetolo?

12 Mea faaoromai e mea hamani maitai Iesu i roto i ta ˈna mau haaraa e te mau aposetolo, noa ˈtu to ratou mau paruparu tamau. Ei hiˈoraa, ua tamata noa Iesu i te haapapu i te faufaaraa ia haehaa ratou. (Mataio 18:1-4; 20:25-27) I te po hopea râ o to Iesu oraraa i te fenua nei, i muri noa ˈˈe i to ˈna horoaraa ˈtu i te hoê haapiiraa o te haehaa ma te horoi i to ratou avae, “e mârôraa . . . tei tupu i roto ia ratou i to ratou e hau i te mana.” (Luka 22:24; Ioane 13:1-5) Ua tamaˈi anei Iesu i te mau aposetolo? Aita, ua haaferuri râ oia ma te aau maitai ia ratou, ma te parau e: “Teihea . . . te rahi, o tei te amuraa maa ra anei, e o tei tavini? e ere anei o tei te amuraa maa? E au râ vau mai tei tavini i roto ia outou nei.” (Luka 22:27) Ua putapû atura te aau o te mau aposetolo i to Iesu faaoromai e aau maitai—e to ˈna atoa hiˈoraa maitai.

13, 14. Afea iho â râ e titauhia ˈi ia faaite te mau tiai mamoe i te aau maitai?

13 Oia atoa, e titauhia paha ia aˈo tamau te hoê tiai mamoe pae varua i te hoê taata no nia i te tahi paruparu. E nehenehe te tiai mamoe e riri i tera taata. Ia haamanaˈo râ oia i to ˈna iho mau paruparu a ‘aˈo ai oia i te taata haapao ore,’ e tia ia ˈna ia faaite i te faaoromai e te aau maitai i nia i to ˈna taeae. Mea na reira oia e pee ai ia Iesu e ia Iehova, o te faaite ra i tera nau huru maitatai i nia i te mau Kerisetiano atoa—i nia atoa i te mau tiai mamoe.—Tesalonia 1, 5:14; Iakobo 2:13.

14 I te tahi taime, e titauhia paha ia aˈo etaeta te mau tiai mamoe i te hoê taata i rave i te hoê hara rahi. Ia ore te taata e tatarahapa, e mea tia ia faataa ê i tei hahi ê i te amuiraa. (Korinetia 1, 5:11-13) E faaite râ ta ratou huru raveraa i nia i tera taata e mea riri na ratou te hara, eiaha te taata hara. (Iuda 23) Ia faaite te mau tiai mamoe i te aau maitai, mea ohie aˈe no te hoê mamoe tei hahi ê ia hoˈi i te nǎnǎ ra.—Luka 15:11-24.

O te faaroo te manaˈo turai o te mau ohipa maitatai

15. Eaha te hoê ravea e pee ai te mau tiai mamoe i te hamani maitai o Iehova, e na te aha e turai ra ia ratou ia na reira?

15 “Hamani maitai to Iehova i te taata atoa,” i te feia atoa aita e mauruuru ra no ta ˈna e rave ra no ratou. (Salamo 145:9; Mataio 5:45) Te ite-maitai-hia ra to Iehova hamani maitai a tono ai oia i to ˈna nunaa e poro i “te evanelia o te basileia.” (Mataio 24:14) Te faaite ra te mau tiai mamoe i te hamani maitai o te Atua ma te rave i te aratairaa i roto i tera ohipa pororaa. Na te aha e turai ra i ta ratou mau tutavaraa rohirohi ore? Na te faaroo puai ïa ia Iehova e i ta ˈna mau parau fafau.—Roma 10:10, 13, 14.

16. E nafea te mau tiai e “hamani maitai” ai i te mau mamoe?

16 Hau atu i te haaraa i te ‘hamani maitai i te taata atoa’ maoti te pororaa, e hopoia na te mau tiai mamoe ia haa i te hamani maitai “rahi atu . . . i to [ratou] fetii faaroo.” (Galatia 6:10) E na reira ratou ma te rave i te mau farereiraa faaitoito a te tiai mamoe. “Mea au na ˈu e rave i te mau tere farereiraa a te tiai mamoe,” ta te hoê ïa matahiapo e parau ra. “E nehenehe ïa vau e haapopou i te mau taeae e tuahine no ta ratou mau tutavaraa e e tauturu ia ratou ia taa e te haafaufaahia ra ta ratou ohipa puai.” I te tahi taime, e nehenehe te mau tiai mamoe e pûpû i te mau ravea e tia ˈi i te hoê taata ia haamaitai i ta ˈna taviniraa ia Iehova. A na reira ˈi ratou, te pee ra te mau tiai mamoe paari i te aposetolo Paulo. A hiˈo na i ta ˈna huru paraparau i te mau taeae i Tesalonia: “Te tiaturi nei matou i te Fatu ia outou, e te rave na outou, e e rave â outou, i ta matou e parau atu ia outou na.” (Tesalonia 2, 3:4) E faaara tera huru parau tiaturi i te mau hinaaro maitatai o te mau mamoe e mea ohie aˈe no ratou ia ‘faaroo i te mau aratai.’ (Hebera 13:17) Ia fanaˈo outou i te hoê tere farereiraa faaitoito a te tiai mamoe, no te aha e ore ai e faaite i te mauruuru no te reira?

E titau te mǎrû i te hitahita ore

17. Eaha ta Petero i haapii na roto ia Iesu?

17 Mea mǎrû Iesu, i to ˈna atoa faatihaehaeraahia. (Mataio 11:29) A hoohia ˈi e a haruhia ˈi oia, ua faaite Iesu i te mǎrû e te hitahita ore rahi. Area o Petero, ua rave ïa i te hoê ˈoˈe e ua tahoo ma te hitahita. Ua haamanaˈo atu râ Iesu e: “Aita oe i manaˈo e, e tia noa ia ˈu ia tau i tau Metua i teie nei, e na ˈna e horoa mai i te melahi e ia ahuru noa ˈtu te legeona e ia piti tiahapa e ia rahi atu â?” (Mataio 26:51-53; Ioane 18:10) Ua tapea maitai Petero i te haapiiraa e ua haamanaˈo i te mau Kerisetiano i muri aˈe e: “I pohe atoa . . . te Mesia iho no outou; e ua vaiiho hoi i te [hiˈoraa] na outou, ia pee outou i to ˈna taahiraa avae . . . O tei ore i faaino atu, ia faainohia mai oia; e ia pohe oia ra, aore oia i parau tahoo atu.”—Petero 1, 2:21-23MN.

18, 19. (a) Afea iho â râ e titauhia ˈi ia faaite te mau tiai mamoe i te mǎrû e te hitahita ore? (b) Eaha na uiraa ta tatou e hiˈopoa i mua nei?

18 Oia atoa, mea mǎrû te mau tiai mamoe aravihi ia rave-atoa-hia te tahi mau mea tano ore i nia ia ratou. Ei hiˈoraa, eita paha vetahi o te amuiraa ta ratou e tauturu ra e farii maitai i te reira. Mai te peu e i te pae varua, mea paruparu aore ra mea maˈi te taata e hinaaro ra i te tauturu, e pahono paha oia i te aˈoraa ma te ‘vavi noa e au i te ˈoˈe patiatia ra.’ (Maseli 12:18) Eita râ te mau tiai mamoe, mai ia Iesu, e faahoˈi atu ma te taora parau aore ra te ohipa tahoo. E haavî râ ratou ia ratou iho e e faaite noa i te here, a riro atu ai ei haamaitairaa no te taata e hinaaro ra i te tauturu. (Petero 1, 3:8, 9) E huti mai anei outou i te haapiiraa na roto i te hiˈoraa o te mau matahiapo e e faaite anei i te mǎrû e te hitahita ore ia aˈohia outou?

19 Aita e feaaraa, te haafaufaa nei Iehova e Iesu i te ohipa puai a te mau tausani tiai mamoe e haapao nei ma te hinaaro i te nǎnǎ i te ao nei. Mea here atoa na Iehova e ta ˈna Tamaiti te mau tausani tavini tauturu e turu nei i te mau matahiapo i roto i te ‘tautururaa i te feia moˈa.’ (Hebera 6:10) No te aha râ te tahi mau taeae bapetizohia e taiâ ˈi i te hinaaro uˈana i tera “ohipa maitai”? (Timoteo 1, 3:1) E e nafea Iehova e faaineine ai i te mau taeae ta ˈna e faatoroa ei tiai mamoe? E hiˈopoa tatou i tera na uiraa i roto i to muri nei tumu parau.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha te tahi mau ravea e faaite ai te mau tiai mamoe i te here i te nǎnǎ?

• E nafea te taatoaraa i roto i te amuiraa e paturu ai i te oaoa e te hau?

• No te aha te mau tiai mamoe e faaoromai ai e e faaite ai i te aau maitai ia aˈo ratou?

• E nafea te mau matahiapo e faaite ai i te hamani maitai e te faaroo?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 18]

Na te here e turai ra i te mau matahiapo ia tavini i te amuiraa

[Hohoˈa i te api 18]

E faataa atoa ratou i te taime e to ratou utuafare no te faaanaanataeraa . . .

. . . e no te taviniraa

[Hohoˈa i te api 20]

E paturu te aparauraa maitai i rotopu i te mau matahiapo i te oaoa e te hau i roto i te amuiraa