Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“Tei ǒ na vau ia outou”

“Tei ǒ na vau ia outou”

“Tei ǒ na vau ia outou”

“Ua parau ihora te vea a Iehova, . . . Tei ǒ na vau ia outou, te parau maira Iehova.”—HAGAI 1:13.

1. Ua faahiti Iesu i teihea parau tohu turua no to tatou nei tau?

 TE ORA nei tatou i te hoê taime faufaa roa o te tuatapaparaa. Mai ta te tupuraa o te parau tohu bibilia e faaite ra, mai te matahiti 1914 mai â, tei roto tatou i “te mahana o te Fatu ra.” (Apokalupo 1:10) Ua haapii paha outou i teie tumu parau, no reira ua ite outou e ua faaau Iesu i “te anotau o te Tamaiti a te taata nei” i roto i te mana o te Basileia i “te anotau ia Noa ra” e i “te anotau ia Lota ra.” (Luka 17:26, 28) Te faaite ra hoi te Bibilia e e parau tohu turua tera. Te vai nei râ te tahi atu turua e au ia hiˈopoa maitai tatou.

2. Eaha te ohipa ta Iehova i horoa ia Hagai e ia Zekaria?

2 E hiˈopoa anaˈe i te hoê tupuraa i vai na i te tau o na peropheta Hebera o Hagai e o Zekaria. Eaha te poroi ta taua na peropheta haapao maitai i horoa o te tuea roa i te nunaa o Iehova i to tatou nei tau? E ‘vea a Iehova’ o Hagai e o Zekaria no te mau ati Iuda i muri aˈe i to ratou hoˈiraa mai mai te faatîtîraa i Babulonia. Ua faauehia raua e haapapu i te mau Iseraela i te turu a te Atua no te patu faahou i te hiero. (Hagai 1:13; Zekaria 4:8, 9) Noa ˈtu e mea poto te buka ta Hagai e ta Zekaria i papai, e tuhaa te reira o “te mau parau moˈa atoa i papaihia ra e mea faaurua mai ïa e te Atua, e e mea maitai ei haapiiraa, ei aˈoraa, ei faaiteraa hapa, ei faaite mai i te parau-tia ra.”—Timoteo 2, 3:16.

E mea titauhia ia haapao maite tatou i te reira

3, 4. No te aha tatou e anaanatae ai i te mau poroi a Hagai e a Zekaria?

3 Papu roa, e mea maitai te mau poroi a Hagai e a Zekaria no te mau ati Iuda o to raua tau, e ua tupu ta raua mau parau tohu i tera ra tau. No te aha râ tatou e papu ai e mea titauhia ia haapao maite tatou i na buka e piti i teie mahana? E itehia te hoê haapapuraa i roto i te Hebera 12:26-29. I reira te faahiti ra te aposetolo Paulo i te Hagai 2:6 o te parau ra e ‘e faaaueue te Atua i te mau raˈi e te fenua.’ Na te faaaueueraa “e huritumu . . . i te terono o [te] mau basileia, e te mana o te mau basileia hau ê i te mau fenua ra, e pau ïa.”—Hagai 2:22.

4 I muri aˈe i to ˈna faahitiraa ia Hagai, ua parau Paulo no tei tupu i nia i “te mau basileia . . . i te mau fenua” e ua parau oia no te hau ê o te Basileia aueue ore e noaa i te mau Kerisetiano faatavaihia. (Hebera 12:28) Te taa ra ia outou e e tuati te mau parau tohu a Hagai e a Zekaria i te hoê tau no a muri aˈe i te papairaahia te buka Hebera i te senekele matamua o to tatou tau. Te vai noa nei â i teie mahana i te fenua nei te hoê toea o te mau Kerisetiano faatavaihia e feia aiˈa o te Basileia Mesia e o Iesu ratou. No reira, e auraa to te mau parau tohu a Hagai e a Zekaria no to tatou tau.

5, 6. Eaha te mau ohipa i tupu hou te mau parau tohu a Hagai e a Zekaria?

5 Te horoa ra te buka a Ezera i te tahi mau ohipa i tupu hou te mau parau tohu a Hagai e a Zekaria. I muri aˈe i te hoˈiraa mai te mau ati Iuda mai te faatîtîraa i Babulonia i te matahiti 537 H.T.T., ua tiaau te tavana ra o Zerubabela e te tahuˈa rahi o Iosua (aore ra Iesua) i te haamauraa o te niu o te hiero apî i te matahiti 536 H.T.T. (Ezera 3:8-13; 5:1) Noa ˈtu e ua oaoa rahi ratou i te reira, aita râ i maoro, ua mǎtaˈu aˈera te mau ati Iuda. Te parau ra Ezera 4:4 e: “Ua haaparuparu maira te feia fenua [te mau enemi] i te rima o to Iuda, e ua faahepo [aore ra haapeapea] ia ratou i te paturaa.” Ua pari haavare taua mau enemi ra, te feia no Samaria iho â râ, i te mau ati Iuda. Ua turai taua feia patoi ra i te arii o Peresia ia opani i te ohipa paturaa i te hiero.—Ezera 4:10-21.

6 Ua iti mai te itoito matamua no te ohipa o te hiero. Ua anaanatae atura te mau ati Iuda i to ratou anaˈe iho maitai. Tera râ, i te matahiti 520 H.T.T., 16 matahiti i muri aˈe i te haamauraa o te niu o te hiero, ua faaue Iehova ia Hagai e ia Zekaria e faaara i te nunaa ia rave faahou i te ohipa i nia i te hiero. (Hagai 1:1; Zekaria 1:1) Ma te faaitoitohia e na vea a te Atua e ma te ite papu i te turu a Iehova, ua rave faahou te mau ati Iuda i te ohipa i nia i te hiero e ua oti roa te reira i te matahiti 515 H.T.T.—Ezera 6:14, 15.

7. Eaha te turua i teie tau no te ohipa i tupu i te mau mahana o na peropheta ra?

7 Ua ite anei outou i te auraa o teie mau mea atoa no tatou? E ohipa ta tatou tei taaihia i te pororaa i te “evanelia o te basileia.” (Mataio 24:14) I muri aˈe i te Tamaˈi rahi Matamua, ua haafaufaa-rahi-hia tera ohipa. Mai te faaoraraahia te mau ati Iuda i tahito ra i te faatîtîraa mau i Babulonia, ua faaora-atoa-hia te nunaa o Iehova o teie tau i te faatîtîraa a Babulonia Rahi, te hau emepera o te ao atoa o te haapaoraa hape. Ua haa maite te feia faatavaihia a te Atua i roto i te ohipa pororaa, haapiiraa, e te aratairaa i te taata i te haamoriraa mau. Te tamau ra tera ohipa i teie mahana i nia i te hoê faito rahi roa ˈtu â, e e tuhaa ta outou i roto i te reira. Teie te tau no te pororaa, no te mea ua fatata te hopea o teie ao ino! E mea tia ia rave-tamau-hia teie ohipa faauehia e te Atua e tae noa ˈtu i te taime e faaô ai Iehova i roto i te mau ohipa a te taata i te “ati rahi.” (Mataio 24:21) E faaore te reira i te ino e e haamauhia te haamoriraa mau i te mau vahi atoa o te fenua.

8. No te aha tatou e tiaturi ai e te turu ra te Atua i ta tatou ohipa?

8 Mai ta te mau parau tohu a Hagai e a Zekaria e faaite ra, e nehenehe tatou e papu i te turu e te haamaitairaa a Iehova a apiti ai tatou i teie ohipa ma to tatou aau atoa. Noa ˈtu te mau tutavaraa a vetahi no te faaore i te mau tavini a te Atua aore ra no te opani i ta ratou ohipa faauehia, aita e faatereraa o te nehenehe e tapea i te haereraa i mua o te ohipa pororaa. A manaˈo na mea nafea to Iehova haamaitairaa i te ohipa a te Basileia o te maraa i te roaraa o te mau ahuru matahiti i muri aˈe i te Tamaˈi rahi Matamua e tae roa mai i to tatou nei tau. Mea rahi â te ohipa e mea tia ia ravehia.

9. E mea titauhia ia ara tatou i teihea tupuraa i tahito ra, e no te aha?

9 E nafea ta tatou e haapii ra no nia ia Hagai e ia Zekaria e faaitoito hau atu â ˈi ia tatou ia auraro i te faaueraa a te Atua e poro e e haapii atu? A tapao na i te tahi mau haapiiraa o ta tatou e huti mai i teie na buka bibilia e piti. Ei hiˈoraa, a feruri na i te tahi mau tuhaa rii o te ohipa paturaa i te hiero ta te mau ati Iuda i faahoˈihia i faatupu. Mai tei faahitihia, aita te mau ati Iuda tei hoˈi i Ierusalema mai Babulonia mai i tamau i te rave i ta ratou ohipa i nia i te hiero. I muri aˈe i to ratou haamauraa i te niu, ua faataupupu ratou. Eaha te manaˈo tano ore i tupu mai i rotopu ia ratou? E eaha te haapiiraa ta tatou e huti mai?

Te noaaraa te hoê manaˈo tano

10. Ua faatupu te mau ati Iuda i teihea manaˈo tano ore, e eaha te faahopearaa?

10 Ua parau te mau ati Iuda i faahoˈihia e: “Aitâ i tae te taime.” (Hagai 1:2) Ia ratou i haamata i te ohipa paturaa i te hiero, ma te haamau i te niu i te matahiti 536 H.T.T., aita ratou i parau e “aitâ i tae te taime.” Ua vaiiho oioi râ ratou i te patoiraa a te mau nunaa tapiri e te haafifiraa no ǒ mai i te faatereraa ia ohipa mai i nia ia ratou. Ua haamata te mau ati Iuda i te haapao rahi i to ratou iho mau fare e to ratou iho maitai. Ma te tapao i te taa-ê-raa i rotopu i to ratou iho mau fare pǎpǎi unauna e te hiero oti ore, ua ui Iehova: “E mea au anei ia outou, e te mau taata nei, ia parahi i roto i to outou mau fare apaapahia ra, e e vaiiho noa anei i teie nei fare?”—Hagai 1:4.

11. No te aha Iehova i aˈo ai i te mau ati Iuda o to Hagai tau?

11 Oia mau, ua taui te mau ati Iuda i to ratou manaˈo no nia i te mea faufaa roa ˈˈe. Aita ratou i vaiiho i te opuaraa a Iehova e patu faahou i te hiero i te parahiraa matamua, ua haamata râ te nunaa o te Atua i te haapao noa ia ratou iho e i to ratou nohoraa. Ua haafaufaa-ore-hia te ohipa i nia i te fare haamoriraa a Iehova. Ua faaitoito te parau a Iehova i roto i te Hagai 1:5 i te mau ati Iuda ia ‘haamanaˈo maite i to ratou mau haerea.’ Ua parau Iehova ia faaea e ia feruri maite ratou i ta ratou i rave e ia feruri mea nafea ratou i fifihia ˈi i te oreraa e tuu i te ohipa paturaa i te hiero i te parahiraa matamua i roto i to ratou oraraa.

12, 13. E nafea Hagai 1:6 e faataa ˈi i te huru tupuraa o te mau ati Iuda, e eaha te auraa o taua irava ra?

12 Mai ta outou e ite ra, ua fifihia te mau ati Iuda iho i to ratou haafaufaaraa i te mau mea tano ore. A tapao na i te manaˈo o te Atua tei faaitehia i roto i te Hagai 1:6: “E rahi ta outou i ueue, e iti râ tei hopoihia mai; ua amu outou, aita râ i paia; ua inu outou, aita râ outou i î i tei inuhia ra; ua ahu outou i te ahu, aita râ te hoê i mahanahana i te reira; e tei noaa ia ˈna te utua ra, i noaa ïa no te pute motumotu ra.”

13 Te parahi ra te mau ati Iuda i te fenua ta te Atua i horoa no ratou, aita râ te fenua i faahotu mai ta ratou i hinaaro. Aita Iehova i haamaitai ia ratou, mai ta ˈna i faaara atea. (Deuteronomi 28:38-48) Aita anaˈe ta ˈna turu, ua ueue te mau ati Iuda i te huero e iti râ ta ratou i ooti, aita i ravai te maa. Ma te ere i ta ˈna haamaitairaa, aita ratou i nehenehe e ahu i te ahu mahanahana. E au ra e te moni i noaa ia ratou ua topa ïa i roto i te hoê pute motumotu, aita ïa ta te feia i aufauhia e apî. Eaha te auraa o te parau: “Ua inu outou, aita râ outou i î i tei inuhia ra [aore ra i taero]”? E ere i te auraa e ua faaite te taeroraa i te haamaitairaa a te Atua; e faahapa oia i te taeroraa ava. (Samuela 1, 25:36; Maseli 23:29-35) Area râ, e faahitiraa ê atu teie parau no te ereraa te mau ati Iuda i te haamaitairaa a te Atua. Noa ˈtu eaha te uaina o ta ratou i hamani, ua taotiahia ïa, aita i ravai ia taero.

14, 15. Eaha te haapiiraa o ta tatou e huti mai i te Hagai 1:6?

14 Te haapiiraa o ta tatou e huti mai no nia i teie mau mea atoa, e ere ïa te huru hamaniraa aore ra faaunaunaraa o te fare. Na mua roa ˈˈe i te hopoi-tîtî-raa i Babulonia, ua avau te peropheta ra o Amosa i te feia ona i Iseraela no to ratou “mau fare sena” e ia ratou i “taoto i nia i te roi sena.” (Amosa 3:15; 6:4) Aita te mau fare unauna e te mau tauihaa i faanehenehehia i vai maoro. Ua eiâhia taua mau mea ra e te mau enemi haru. Tera râ, i muri aˈe e 70 matahiti hopoi-tîtî-raa, aita roa e rave rahi o te nunaa o te Atua i huti mai i te haapiiraa. E na reira anei tatou? E mea tano ia uiui tatou tataitahi: ‘Ei parau mau, e haapuai anei au i te faanehenehe i to ˈu fare? E no te faanahoraa i te tau haapiiraa roroa ia noaa te hoê toroa, noa ˈtu e e haapau rahi roa i te taime tau matahiti i te maoro, ma te haafifi i te mau tuhaa faufaa o to ˈu oraraa pae varua?’—Luka 12:20, 21; Timoteo 1, 6:17-19.

15 Ia taio tatou i te Hagai 1:6, mea titauhia ia feruri maite tatou i to tatou hinaaro i te haamaitairaa a te Atua i roto i to tatou oraraa. Ua ere taua mau ati Iuda i tahito ra i te reira, ei atiraa no ratou. Noa ˈtu e mea rahi ta tatou taoˈa materia aore ra aita, mai te peu e eita tatou e fanaˈo i te haamaitairaa a te Atua, e fifi-roa-hia to tatou mau taairaa e te Atua. (Mataio 25:34-40; Korinetia 2, 9:8-12) E nafea râ e noaa ˈi ia tatou taua haamaitairaa ra?

E tauturu Iehova maoti to ˈna varua

16-18. I roto i te tupuraa matamua, eaha te auraa o te Zekaria 4:6?

16 Ua faaurua o Zekaria, te hoa peropheta o Hagai, no te haafaufaa i te ravea mau i turai ai e i haamaitai ai Iehova i te feia paieti i tahito ra. E e faaite te reira e nafea oia e haamaitai ai ia outou atoa. Te taio nei tatou e: “Eiaha i te puai taata, e te mana taata, na tau varua râ, te parau maira Iehova sabaota ra.” (Zekaria 4:6) Ua faaroo pinepine paha outou i teie irava i faahitihia, eaha râ to ˈna auraa no te mau ati Iuda i te tau o Hagai e o Zekaria, e eaha to ˈna auraa no tatou?

17 A haamanaˈo e e ohipa faahiahia ta te mau parau faaurua a Hagai e a Zekaria i faatupu i tera tau. Ua itoito faahou mai te mau ati Iuda haapao maitai i te mau parau a tera na peropheta e piti. Ua haamata Hagai i te tohu i te ono o te avaˈe o te matahiti 520 H.T.T. Ua haamata Zekaria i te tohu i te vau o te avaˈe o taua matahiti ra. (Zekaria 1:1) Mai ta outou e ite ra i te Hagai 2:18, ua rave-maite-faahou-hia te haamauraa o te niu o te hiero i te iva o te avaˈe. No reira ua turai te reira i te mau ati Iuda ia haa, e ua auraro ratou ia Iehova ma te tiaturi i ta ˈna turu. Te taaihia ra te mau parau a Zekaria 4:6 i te turu a te Atua.

18 I to te mau ati Iuda hoˈiraa i to ratou fenua i te matahiti 537 H.T.T., aita ta ratou e nuu faehau. Ua paruru e ua aratai râ Iehova ia ratou i to ratou tere mai Babulonia mai. Hau atu â, i muri rii noa, ua aratai to ˈna varua i te mau mea a haamata ˈi ratou i te ohipa i nia i te hiero. I to ratou iho â haamata-faahou-raa i te rave i te ohipa ma to ratou aau atoa, ua turu oia ia ratou maoti to ˈna varua moˈa.

19. Ua upootia te varua o te Atua i nia i teihea haafifiraa puai?

19 Na roto i te hoê anairaa e vau orama, ua papu ia Zekaria e tei ǒ na Iehova i to ˈna ra nunaa tei rave faahope roa, i reira râ, i te ohipa o te hiero ma te haapao maitai. Te faaite ra te maha o te orama, i papaihia i te pene 3, ia Satani i te patoiraa i te mau tutavaraa a te mau ati Iuda no te faaoti i te paturaa i te hiero. (Zekaria 3:1) Aita iho â Satani i oaoa ia ite atu i te tahuˈa rahi o Iosua ia tavini no te nunaa i roto i te hoê hiero apî. Noa ˈtu e ua haa te Diabolo no te haafifi i te mau ati Iuda i patu na i te hiero, e tuhaa rahi ta te varua o Iehova no te faaore i te mau fifi e no te faaitoito i te mau ati Iuda ia rave tamau i te ohipa a oti roa ˈi te hiero.

20. Mea nafea te varua moˈa i tauturu ai i te mau ati Iuda ia faatupu i te faaueraa a te Atua e faaoti roa i te hiero?

20 E au ra e aore e ravea no te faaruru i te patoiraa mai te hoê mouˈa rahi te huru, no ǒ mai i te mau tia faatere tei noaa ia ratou te hoê opaniraa i te ohipa. Ua fafau râ Iehova e e faaorehia teie “mouˈa” a riro ai ei ‘fenua papu.’ (Zekaria 4:7) E ua tupu iho â te reira! Ua faatupu te arii Dariu I i te hoê maimiraa e ua itehia mai te papai a Kuro i faatia na i te mau ati Iuda ia patu faahou i te hiero. Ua faaore ihora o Dariu i te opaniraa e ua faatia ia horoahia i te mau ati Iuda te moni no roto mai i te taoˈa a te arii no te tauturu i te aufau i te mau haamâuˈaraa no te ohipa. Auê ïa tauiraa maere mau â! E tuhaa anei ta te varua o te Atua i reira ra? E papu ia tatou e o te reira iho â. Ua oti roa te hiero i te matahiti 515 H.T.T., te ono o te matahiti ariiraa o Dariu I.—Ezera 6:1, 15.

21. (a) I te tau tahito, mea nafea te Atua i ‘faaaueue ai i te mau fenua atoa,’ e mea nafea “tei hinaarohia” i haere mai ai? (b) Eaha te tupuraa i to tatou nei tau?

21 I te Hagai 2:5, ua haamanaˈo te peropheta i te mau ati Iuda i te faufaa ta te Atua i faaau e o ratou i te mouˈa o Sinai ‘i te aueue-roa-raa taua mouˈa atoa.’ (Exodo 19:18) I te tau o Hagai e o Zekaria, ua fatata Iehova i te faatupu faahou i te tahi atu aueueraa, mai tei faataa-taipe-hia i roto i te irava 6 e te 7. E huehue te mau ohipa i roto i te Hau emepera Peresia, area te ohipa i te hiero, e oti roa ïa. E tae te feia e ere i te ati Iuda, “tei hinaarohia o te mau fenua atoa,” i te faahanahana i te Atua e te mau ati Iuda i tera vahi haamoriraa. I nia i te hoê faito rahi i to tatou nei tau, ‘ua faaueue te Atua te mau fenua’ na roto i te pororaa Kerisetiano, e ua haere mai “tei hinaarohia o te mau fenua atoa” no te haamori i te Atua e te toea faatavaihia. Oia mau, i teie nei, te faaî ra tei faatavaihia e te mau mamoe ê atu i te fare o Iehova i te hanahana. Te tiai ra teie feia haamori mau ma te tiaturi i te taime Iehova e ‘faaaueue ai i te mau raˈi e te fenua’ i roto i te tahi atu auraa. E tupu te reira no te huritumu e te haapau i te mana o te mau basileia o te mau fenua.—Hagai 2:22.

22. E nafea e ‘faaaueuehia ˈi’ te mau fenua e eaha tei itehia mai, e eaha te tupu â?

22 Te haamanaˈo ra tatou i te aueueraa i tupu i roto i te mau tuhaa taa ê i faahohoˈahia e “te mau raˈi e te fenua, te moana e te repo mǎrô.” No te hoê mea, ua hurihia o Satani te Diabolo e ta ˈna mau demoni i pihai iho i te fenua nei. (Apokalupo 12:7-12) Hau atu â, ua aueue mau â te mau tuhaa o te totaiete taata o teie faanahoraa o te mau mea nei i te pororaa i haaparare-rahi-hia e tei faatavaihia e te Atua. (Apokalupo 11:18) Noa ˈtu te reira, e “feia rahi roa” tei hinaarohia o te mau fenua atoa tei tahoê i te Iseraela pae varua i te taviniraa ia Iehova. (Apokalupo 7:9, 10) Te haa ra te feia rahi roa e te mau Kerisetiano faatavaihia i te pororaa i te parau apî maitai e ua fatata te Atua i te faaaueue i te mau fenua i Aramagedo. Na roto i teie tupuraa e tae roa ˈi te haamoriraa mau i to ˈna huru tia roa na te mau fenua atoa.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Inafea e i roto i teihea mau tupuraa Hagai e o Zekaria i tavini ai?

• E nafea outou e faaohipa ˈi i te poroi a Hagai e a Zekaria?

• No te aha e mea faaitoito ai te Zekaria 4:6 no outou?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 8]

Te haapapu maira te mau papai a Hagai e a Zekaria i te turu a te Atua

[Hohoˈa i te api 11]

“E mea au anei ia outou, e te mau taata nei, ia parahi i roto i to outou mau fare apaapahia ra, e e vaiiho noa anei i teie nei fare?”

[Hohoˈa i te api 12]

Te apiti ra te nunaa o te Atua ia naea “tei hinaarohia o te mau fenua”