Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E faaite Iehova i “te hopea mai te matamua mai â”

E faaite Iehova i “te hopea mai te matamua mai â”

E faaite Iehova i “te hopea mai te matamua mai â”

‘Tei faaite i te hopea mai te matamua mai â, e mai mutaaiho mai â i te faaiteraa i te mau mea aitâ i tupu.’—ISAIA 46:10.

1, 2. Eaha te mea faahiahia o te mau tupuraa no nia i te tahuriraa o Babulonia, e eaha ta te reira e faaite ra no nia ia Iehova?

 I ROTO i te poiri, te haere omoe noa ra te mau faehau enemi na te anavai mǎrô o Eupharate e tae atu ai i te oire puai o Babulonia. A fatata ˈtu ai ratou i te uputa o te oire, e ohipa maere ta ratou e ite ra. Te matara noa ra te mau opani iti rahi e piti pae o te patu o Babulonia! Haere mai nei ratou i rapae i te anavai mǎrô; e tomo ratou i roto i te oire. Riro oioi atura te oire ia ratou. Rave vave ihora Kuro, to ratou aratai, i te oire e horoa ˈtura i te hoê faaueraa mana e tuu i te mau Iseraela i tapeahia. E tausani taata hopoi-ê-hia tei hoˈi i ǒ ratou no te haamau faahou i te haamoriraa a Iehova i Ierusalema.—Paraleipomeno 2, 36:22, 23; Ezera 1:1-4.

2 Na te feia tuatapapa e haapapu maitai nei i tera mau ohipa i tupu i na matahiti 539-537 H.T.T. Te mea faahiahia, oia ïa fatata e 200 matahiti te faaite-atea-raahia teie mau ohipa. Ua faauru Iehova i ta ˈna peropheta Isaia no te faataa atea i te toparaa o Babulonia. (Isaia 44:24–45:7) Ua faaite te Atua eiaha noa i te mau tupuraa i taai-roa-hia i te tahuriraa o Babulonia, i te iˈoa atoa râ o te aratai o te haru i te oire. a Teie ta Iehova i parau i te mau Iseraela, to ˈna mau ite i tera ra tau: “E haamanaˈo i tei mutaaihora mau parau i tei tahito ra; o vau mau â te Atua, e aitâ ˈtu; o vau te Atua, e aitâ ˈtu Atua e au ia ˈu nei, i te faaiteraa i te hopea mai te matamua mai â, e mai mutaaiho mai â i te faaiteraa i te mau mea aitâ i tupu.” (Isaia 46:9, 10a) E Atua mau â Iehova o te nehenehe e ite atea roa eaha te tupu.

3. Te mau pahonoraa o teihea mau uiraa ta tatou e hiˈopoa?

3 I nia i teihea faito i ite ai te Atua i te tau no a muri aˈe? Ua ite ê na anei Iehova eaha ta tatou taitahi e rave? Ua faataa-ê-na-mau-hia anei to tatou oraraa no a muri aˈe? E hiˈopoa tatou i te mau pahonoraa bibilia i teie mau uiraa e te tahi atu mai teie i roto i teie tumu parau e to muri iho.

Iehova—te hoê Atua parau tohu

4. O vai te Tumu o te mau parau tohu i papaihia i roto i te Bibilia?

4 No te mea e tia ia ˈna ia ite atea i te tau no a muri aˈe, ua faauru Iehova i ta ˈna mau tavini i te tau bibilia no te papai e rave rahi parau tohu, e nehenehe atu ai tatou e ite ê na eaha ta Iehova i opua e rave. “Tei mutaaihora mau parau, inaha! ua tupu ïa te reira; e te faaite nei au i te parau apî i teie nei,” ta Iehova ïa e parau ra. “Aitâ i tupu, te faaite atea nei au ia outou i te reira.” (Isaia 42:9) Auê hoi te nunaa o te Atua i te fanaˈo e!

5. Eaha te hopoia i taaihia i te ite-atea-raa i ta Iehova e rave?

5 Te haapapu maira te peropheta Amosa e: “Aita a te Fatu ra a Iehova e peu i rave, maori râ ia faaite i ta ˈna parau i moe i tana ra mau tavini i te mau peropheta.” Ua taaihia tera ite-atea-raa i te hopoia. A hiˈo na i te faahohoˈaraa puai ta Amosa e faaohipa i muri iho: “Ua uâ te liona, o vai te ore e mǎtaˈu?” Mai te uâ o te liona o te faariaria oioi i te taata e te animara atoa na pihai iho, ua faaite oioi atoa te mau peropheta mai ia Amosa i te mau parau a Iehova. “Ua parau te Fatu ra o Iehova, o vai te ore e tohu?”—Amosa 3:7, 8.

“E noaa” ta Iehova “parau”

6. Mea nafea ta Iehova “parau” no nia i te toparaa o Babulonia i te tupuraa?

6 Na roto i ta ˈna peropheta Isaia, ua parau Iehova e: “O ta ˈu te parau e tupu, e tei opuahia e au ra, o ta ˈu ïa e rave.” (Isaia 46:10b) Ta te Atua “parau,” oia hoi to ˈna hinaaro aore ra ta ˈna opuaraa no nia ia Babulonia, o te piiraa ïa ia Kuro i Peresia e haru e e faatopa ia Babulonia. Ua faaite atea Iehova i tera opuaraa. Mai tei faaite-ê-na-hia, ua tupu mau â te reira i te matahiti 539 H.T.T.

7. No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi e e tupu noa ta Iehova “parau”?

7 Fatata e maha senekele hou to Kuro haruraa ia Babulonia, ua faaû te arii Iehosaphata o Iuda i te mau nuu amui o Amona e o Moabi. Ua pure oia ma te tiaturi e: “E te Atua o to matou mau metua e, e Iehova e, e ere anei oe i te Atua i nia i te raˈi, e tei ia oe te parau i te mau basileia atoa o te ao nei? e ere anei tei to rima te mana e te puai, e aore roa e taata e tia ia patoi atu ia oe?” (Paraleipomeno 2, 20:6) Ua faaite Isaia i te hoê â tiaturi ia ˈna i parau e: “Ua opua . . . Iehova sabaota ra, e na vai hoi e faaore? to ˈna hoi te rima i faatorohia ra, e na vai e faahoˈi mai?” (Isaia 14:27) I muri aˈe, i te hoˈiraa mai to ˈna hiroa i muri aˈe i te hoê tau maamaaraa, ua faˈi te arii Nebukanesa o Babulonia ma te haehaa e: “Aore roa e faaore i ta [te Atua] e rave ra, e e tia hoi ia parau atu e, Te aha noa na oe?” (Daniela 4:35) Oia, te haapapu ra Iehova i to ˈna nunaa e: “Te parau no roto i to ˈu nei vaha; e ore e hoˈi faufaa ore noa mai ia ˈu nei, e tupu râ tei opuahia e au ra; e noaa hoi te mea i faaue atu ai au ra.” (Isaia 55:11) E nehenehe tatou e tiaturi roa e e tupu noa iho â ta Iehova “parau.” Mea papu e e tupu te opuaraa a te Atua.

Ta te Atua ‘opuaraa mai te matamua mai â’

8. Eaha ta te Atua ‘opuaraa mai te matamua mai â’?

8 I roto i ta ˈna rata i te mau Kerisetiano no Ephesia, ua parau te aposetolo Paulo e e ‘opuaraa’ ta te Atua “mai te matamua mai â.” (Ephesia 3:11) E ere noa i te hoê tapura ohipa, mai te huru e ua tapura te Atua i te ravea e haa ˈi oia. Ua taaihia râ te reira i te faaoti-papu-raa Iehova e rave i ta ˈna i opua i te omuaraa no te huitaata e no te fenua. (Genese 1:28) No te tauturu ia tatou ia taa i te papuraa o ta ˈna opuaraa, e hiˈopoa tatou i te parau tohu matamua i papaihia i roto i te Bibilia.

9. Mea nafea te Genese 3:15 i taaihia ˈi i te opuaraa a te Atua?

9 Te faaite ra te parau fafau i roto i te Genese 3:15 (MN) e i muri noa ˈˈe i to Adamu e to Eva hararaa, ua faaoti papu Iehova e e horoa mai ta ˈna vahine taipe i te hoê huero, aore ra tamaiti. Ua ite atea atoa Iehova i te faahopearaa o te au ore i rotopu i ta ˈna vahine e o Satani e i rotopu i to raua na huero taa ê roa. Noa ˈtu e e vaiiho Iehova ia haaparuparuhia te Huero a ta ˈNa vahine i te poro avae, i te taime ta te Atua i faataa, e haaparuparu te Huero i te ophi, aore ra te Diabolo ra o Satani, i te afii. I te hoê â taime, ua haere riirii noa te opuaraa a Iehova i mua na roto i te opu ihitupuna maitihia e tae roa ˈtu i te faraa mai o Iesu ei Mesia fafauhia.—Luka 3:15, 23-38; Galatia 4:4.

Ta Iehova i haapao atea

10. Ua faataa atea anei Iehova mai te matamua mai â ia hara Adamu raua Eva? A faataa.

10 Ma te faahiti i te ohipa ta Iesu i rave i roto i te opuaraa a te Atua, ua papai te aposetolo Petero e: “O [Iesu] tei haapao-atea-hia ïa hou te tumu o teie nei ao, i teie nei râ mau anotau hopea i faaitehia mai ai no outou.” (Petero 1, 1:20) Ua faataa ê na anei Iehova mai te matamua mai â ia hara Adamu raua Eva, a hinaarohia ˈtu ai te tusia taraehara maoti ia Iesu Mesia? Aita. E huriraa te taˈo “tumu” o te hoê taˈo Heleni, e taora i te huero i raro te auraa. Ua taorahia anei te huero i raro, aore ra ua tôhia anei te hoê huaai taata, hou Adamu raua Eva a hara ˈi? Aita. I muri aˈe i to raua faaroo-ore-raa to Adamu raua Eva tôraa i te tamarii. (Genese 4:1) No reira, i muri aˈe i te orureraa hau e hou râ te tôraa Adamu raua Eva i te huaai, ua haapao atea Iehova i te faraa mai o te “huero.” Ua horoa mai to Iesu poheraa e tia-faahou-raa i te faanahoraa î i te here o te hoo, te ravea e faaorehia ˈi te hara i tutuuhia mai e te mau tutavaraa atoa a Satani.—Mataio 20:28; Hebera 2:14; Ioane 1, 3:8.

11. Eaha te ohipa ta Iehova i haapao atea i roto i te tupuraa o ta ˈna opuaraa?

11 Ua haapao atea te Atua i te tahi atu ohipa i roto i te tupuraa o ta ˈna opuaraa. Te itehia ra te reira i roto i ta Paulo i papai i to Ephesia, oia hoi “e amui [faahou]” te Atua “i te mau mea atoa i te Mesia ra, to te raˈi, e to te [fenua] nei.” E no nia i ‘to te raˈi mau mea,’ oia hoi te feia i maitihia ei feia aiˈa e te Mesia, ua faataa Paulo e: “O matou i oti i te haapao-atea-hia i te opua no ˈna no tei rave i te mau mea atoa nei, ia au i te opua a to ˈna iho aau.” (Ephesia 1:10, 11; MN) Oia, ua haapao atea Iehova e ia riro te tahi pǔpǔ taata iti ei tuhaa piti o te huero o te vahine a te Atua e ia faaohipa ratou e te Mesia i te mau maitai o te hoo. (Roma 8:28-30) Te faahiti ra te aposetolo Petero ia ratou ei “nunaa moˈa.” (Petero 1, 2:9) I fanaˈo na te aposetolo Ioane i te haamaitairaa taa ê e ite orama i te numera o te feia o te riro ei feia aiˈa apiti e te Mesia—144 000. (Apokalupo 7:4-8; 14:1, 3) Ma te tahoê i te Mesia ei Arii, te tavini ra ratou no te ‘arue i to te Atua ra maitai.’—Ephesia 1:12-14.

12. Mea nafea tatou i te iteraa e aita te oraraa o na taata 144 000 taitahi i faataa-ê-na-hia?

12 Te auraa o te haapao-atea-raahia na 144 000, e ere ïa e ua faataa-ê-na-hia te tahi mau taata no te tavini i te Atua ma te haapao maitai mai tera. Parau mau, ua papaihia te aˈoraa i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano na mua no te aratai e no te haapuai i te feia faatavaihia ia tapea i to ratou taiva ore e ia au noa ratou i ta ratou parauraa no te raˈi. (Philipi 2:12; Tesalonia 2, 1:5, 11; Petero 2, 1:10, 11) Ua ite ê na Iehova e 144 000 taata te au ia faatupu i ta ˈna opuaraa. Ua taaihia te huru taata e riro mai ai ratou i te huru e maiti ai ratou taitahi i te ora i to ratou oraraa, te hoê faaotiraa e titauhia ia rave ratou taitahi.—Mataio 24:13.

Ta Iehova i ite atea

13, 14. Ia au maite ta Iehova huru faaohiparaa i to ˈna ite-atea-raa i te aha, e no te aha?

13 I te mea e e Atua parau tohu e e Atua opuaraa Iehova, e nafea oia e faaohipa ˈi i to ˈna ite-atea-raa? Na mua roa, te haapapuhia maira e mea parau mau, mea parau-tia, e mea î i te here to te Atua mau eˈa atoa. Ia ˈna i papai i te mau Kerisetiano Hebera o te senekele matamua T.T., ua haapapu te aposetolo Paulo e ta te Atua horeo e parau fafau, “na parau hirohirouri ore e piti ra [ïa], o tei ore e tia i te Atua ia haavare.” (Hebera 6:17, 18) I roto i ta ˈna rata i te pǐpǐ Tito, ua faaite atoa Paulo i tera manaˈo ia ˈna i papai e e “ore e tia” i te Atua “ia haavare.”—Tito 1:2.

14 Hau atu â, noa ˈtu e e mana otia ore to Iehova, eita roa ˈtu oia e haa ma te parau-tia ore. Ua faataa Mose ia Iehova mai te hoê “Atua parau mau, e te ino ore ra; e parau-tia ta ˈna e te titiaifaro.” (Deuteronomi 32:4) E au maite te mau mea atoa ta Iehova e rave i to ˈna huru faahiahia. Te faaite ra ta ˈna mau ohipa i te au-maite-raa tia roa o to ˈna mau huru maitatai faufaa roa, mai te here, te paari, te parau-tia, e te mana.

15, 16. Eaha na maitiraa ta Iehova i tuu i mua ia Adamu i roto i te ô i Edene?

15 A hiˈo na mea nafea teie mau mea atoa i taaihia ˈi i te mau ohipa i tupu i te ô i Edene. Ei Metua î i te here, ua horoa Iehova na te mau taata atoa i te mau mea atoa ta ratou i hinaaro. Ua horoa oia na Adamu i te ravea no te manaˈo, no te feruri i te hoê parau, e no te huti i te hoê faaotiraa. Taa ê roa i te mau animara aratai-rahi-hia e te ite faataa-ê-na-hia, e nehenehe ta Adamu e rave i te mau maitiraa. I muri aˈe i to Adamu poieteraahia, ua nânâ mai te Atua mai to ˈna terono i te raˈi mai e “hiˈo aˈera te Atua i te mau mea atoa ta ˈna i hamani, e inaha, e mea maitai roa.”—Genese 1:26-31; Petero 2, 2:12.

16 I to Iehova faaueraa ia Adamu eiaha e amu i “to te raau e ite ai i te maitai e te ino,” ua horoa Oia i te hoê faaueraa e tano ia tia ia Adamu ia faaoti eaha te rave. Ua faatia oia ia Adamu ia amu i “to te mau raau atoa o te ô,” hoê noa ta ˈna i opani ma te faaara ˈtu i te mau faahopearaa ino mau ia amu oia i to te raau opanihia. (Genese 2:16, 17) Ua faataa oia ia Adamu i te mau faahopearaa o ta ˈna mau ohipa. Ua aha Adamu?

17. No te aha tatou e parau ai e mea maiti ta Iehova faaohiparaa i te ite-atea-raa?

17 E au ra e ua maiti Iehova eiaha e ite atea i ta Adamu—e ta Eva—e rave, noa ˈtu e e nehenehe ta ˈNa e ite atea i te mau mea atoa. Te uiraa ˈtura ïa, e ere e nehenehe anei ta Iehova e ite atea i te tau no a muri aˈe, tera râ e maiti anei oia i te na reira. E nehenehe atoa tatou e feruri e i te mea e e Atua aroha Iehova, aita oia i faataa ê na ma te ite maite e ma te aroha ore e ia tupu tera orureraa hau—e te mau faahopearaa peapea atoa. (Mataio 7:11; Ioane 1, 4:8) No reira, mea maiti ta Iehova faaohiparaa i te ite-atea-raa.

18. Aita ta Iehova faaohiparaa maiti i te ite-atea-raa e faaite ra e mea tia ore oia, no te aha?

18 Mea tia ore anei ïa Iehova no te mea e mea maiti ta ˈna faaohiparaa i to ˈna ite-atea-raa? Eita. Ua faataa Mose ia Iehova mai “te Mato,” e: “O tei tia roa ta ˈna ohipa.” E ere o ˈna te tumu o te mau faahopearaa o te hara a te taata. No ǒ mai te mau faahopearaa ino mau ta tatou paatoa e faaruru nei i te ohipa faaroo ore parau-tia ore a Adamu. Ua haaferuri maitai te aposetolo Paulo e “no te taata hoê ra i ô mai ai te [hara] i te ao nei, e no te [hara] hoi te pohe; e ua taea-atoa-hia te taata atoa e te pohe i te mea ua hara paatoa.”—Deuteronomi 32:4, 5; Roma 5:12; MN; Ieremia 10:23.

19. Eaha te mau uiraa e hiˈopoahia i roto i to muri nei tumu parau?

19 Ia au i ta tatou i aparau mai, ua ite tatou e aita e parau-tia ore ta Iehova. (Salamo 33:5) Te turu ra râ to Iehova mau aravihi, huru maitatai morare, e ta ˈna mau ture aveia i ta ˈna opuaraa. (Roma 8:28) Ei Atua parau tohu, e faaite Iehova i “te hopea mai te matamua mai â, e mai mutaaiho mai â i te faaiteraa i te mau mea aitâ i tupu.” (Isaia 46:9, 10) Ua ite atoa tatou e mea maiti ta ˈna faaohiparaa i te ite-atea-raa. Eaha ïa te faahopearaa o te reira i nia ia tatou? E nafea tatou e papu ai e te tuati ra ta tatou mau faaotiraa i ta Iehova opuaraa î i te here? E eaha te mau haamaitairaa ta te reira e hopoi mai? E hiˈopoa to muri nei tumu parau i teie mau uiraa.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te buka rairai Un livre pour tous, api 28, neneihia e te mau Ite no Iehova.

E nehenehe anei outou e faataa?

• Eaha te mau hiˈoraa i tahito ra e faaite ra e “e noaa” noa ta te Atua “parau”?

• Eaha ta Iehova i haapao atea no nia i ta ˈna ‘opuaraa mai te matamua mai â’?

• E nafea Iehova e faaohipa ˈi i to ˈna ite-atea-raa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 23]

I tiaturi na Iehosaphata ia Iehova

[Hohoˈa i te api 24]

Ua faaite atea te Atua i te poheraa e te tia-faahou-raa o Iesu

[Hohoˈa i te api 25]

Ua haapao atea anei Iehova i ta Adamu raua Eva e rave?