Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Manaˈo faufaa o te buka hoê o te Salamo

Manaˈo faufaa o te buka hoê o te Salamo

Mea ora te parau a Iehova

Manaˈo faufaa o te buka hoê o te Salamo

EAHA te upoo parau tano no te hoê buka bibilia to roto te rahiraa o te mau arueraa i to tatou Atua Poiete ra o Iehova? Aore e iˈoa tano aˈe i te Salamo, aore ra Arueraa. Te vai ra i roto i teie buka roa roa ˈˈe o te Bibilia te mau himene nehenehe o te faatia ra i te mau huru maitatai faahiahia o te Atua e ta ˈna mau ohipa mana e o te faahiti ra e rave rahi parau tohu. Mea rahi te himene e faaite ra i te huru aau o to ratou taata papai a faaû ai ratou i te ati. E puohu teie mau parau i te hoê tau fatata hoê tausani matahiti—mai te tau o te peropheta Mose i te tau i muri aˈe i te hopoi-tîtî-raa. O Mose, o te arii Davida, e o te tahi atu mau taata te feia papai. Te parauhia ra e na te tahuˈa ra o Ezera i faanaho i te buka i roto i to ˈna huru hopea.

Mai te tau tahito mai â, ua vahihia te buka Salamo na roto e pae haapueraa, aore ra tuhaa, himene: (1) Salamo 1-41; (2) Salamo 42-72; (3) Salamo 73-89; (4) Salamo 90-106; e te (5) Salamo 107-150. E hiˈopoa teie tumu parau i te haapueraa matamua. Na Davida, arii no Iseraela i tahito ra, i papai i te taatoaraa taa ê atu e toru salamo i roto i teie tuhaa. Aita i itehia o vai te feia papai i te Salamo 1, 10, e te 33.

“TAU ATUA, TAU MATO”

(Salamo 1:1–24:10)

I muri aˈe e parau ai te salamo matamua e e ao to te taata o te hinaaro i te ture a Iehova, e faahiti te piti i te manaˈo tumu o te Basileia. a Mea rahi roa te aniraa i te Atua i roto i teie tuhaa o te mau salamo. Ei hiˈoraa, e aniraa te Salamo 3-5, 7, 12, 13, e te 17, ia faaorahia i te mau enemi. E haamataratara te Salamo 8 i te rahi o Iehova ia faaauhia i te haihai o te taata.

Ma te faataa ia Iehova ei Paruru o to ˈna nunaa, e himene Davida e: “Tau Atua, tau mato, ta ˈu e tiaturi nei.” (Salamo 18:2) Te aruehia ra Iehova ei Atua Poiete e ei Iriti ture i roto i te Salamo 19, ei Faaora i roto i te Salamo 20, e ei Faaora i ta ˈna Arii i faatahinu i roto i te Salamo 21. Te faahohoˈa ra te Salamo 23 ia ˈna mai te Tiai mamoe Rahi, area te Salamo 24, te faataa ra ïa ia ˈna ei Arii hanahana.

Uiraa bibilia pahonohia:

2:1, 2—Eaha “te mea faufaa ore” ta te mau etene e imi ra? “Te mea faufaa ore,” oia ïa te tapitapi tamau ra te mau faatereraa taata i te tapea i to ratou iho mana. E mea faufaa ore te reira no te mea eita iho â ta ratou opuaraa e manuïa. E nehenehe anei te mau taata e tiaturi mau e manuïa ia tiatia ratou no te “mârô ia Iehova, e ta ˈna i faatahinu ra”?

2:7—Eaha “te parau faaau na Iehova”? Teie parau faaau, o te faufaa ïa no te hoê Basileia ta Iehova i faaau i ta ˈna Tamaiti here ra o Iesu Mesia.—Luka 22:28, 29, MN.

2:12—E nafea te hui mana o te Etene e nehenehe ai ‘e hôˈi i te tamaiti’? I te mau tau bibilia, e faaiteraa te hôˈiraa i te auhoaraa e te taiva ore. Mea na reira ia farii i te mau manihini. Te faauehia ra te hui arii o te fenua nei ia hôˈi i te Tamaiti—oia hoi ia farii ia ˈna ei Arii Mesia.

3:nota omuaraa—Eaha te fa o te upoo parau o te tahi mau salamo? I te tahi mau taime, e faaite te upoo parau o vai te taata papai e/aore ra e haamaramarama i te mau tupuraa i papaihia ˈi te salamo, mai te Salamo 3. E faataa atoa paha te nota omuaraa i te fa aore ra te faaohiparaa o te himene taa ê (Salamo 4 e te 5) oia atoa e horoa i te mau haapiiraa no nia i te upaupa (Salamo 6).

3:2—Eaha te “Sela”? Te manaˈohia ra e te faaite ra teie parau i te hoê faafaaearaa no te feruriruri ma te maniania ore, i roto i te himene anaˈe aore ra te himene e te taˈi upaupa. Ua faaohipahia te faafaaearaa no te haamahitihiti i te manaˈo aore ra te huru aau o te hoê salamo. Aita e faufaa ia taio puai i te taˈo i te roaraa o te taioraa i te mau Salamo i mua i te taata.

11:3—Eaha te mau tumu e taihipapahia ra? E tumu teie i nia iho te totaiete taata i te haamauraahia—te ture, te naho, e te parau-tia. Ia naho ore te reira, e itehia te huanane i te pae totiare e aita e parau-tia. I roto i tera mau tupuraa, e mea tia ia tiaturi roa ino “te taata parau-tia” i te Atua.—Salamo 11:4-7.

21:3—Eaha te auraa o “te korona auro” i tamâhia? Aita e parauhia ra e e korona mau anei aore ra ua faataipe i te hanahana ˈtu â no ta Davida upootiaraa e rave rahi. Teie râ, te faaite ra teie irava tohu i te korona arii ta Iesu i fanaˈo ia Iehova ra i 1914. Te horoa ra te mea e ua hamanihia te korona i te auro, i te manaˈo e e mea maitai roa ˈˈe ta ˈna faatereraa.

22:1, 2—No te aha paha Davida i manaˈo ai e ua faarue Iehova ia ˈna? Ua faaruru Davida i te faaheporaa uˈana a to ˈna mau enemi i riro ai ‘to ˈna aau mai te tapau e i tarapape ai i roto i to ˈna opu.’ (Salamo 22:14) E au ra paha e no ˈna, ua faarue Iehova ia ˈna. Ia ˈna i rîhia i nia i te pou, ua manaˈo atoa Iesu mai tera. (Mataio 27:46) Te faaite ra ta Davida mau parau i to ˈna huru natura i mua i to ˈna tupuraa fifi roa. Ia au râ i ta ˈna pure i papaihia i roto i te Salamo 22:16-21, te itehia ra e aita Davida i ere i te faaroo i te Atua.

Haapiiraa no tatou:

1:1. Eiaha e amuimui atu i te feia e ore e here ra ia Iehova.—Korinetia 1, 15:33.

1:2. Eiaha ia mairi te hoê mahana ma te hiˈopoa ore i te mau mea pae varua.—Mataio 4:4.

4:4. Ia riri tatou, e haerea paari ia tapea tatou i to tatou arero ia ore e parau i te tahi mea e tatarahapa ˈtu ai tatou i muri aˈe.—Ephesia 4:26.

4:5. E “tusia parau-tia” ta tatou tusia pae varua mai te peu noa e e manaˈo turai e tano to tatou e e au maite to tatou haerea i ta Iehova mau titauraa.

6:5. Eaha te tumu maitai aˈe no te hinaaro e ora noa?—Salamo 115:17.

9:12. E imi Iehova i tei imi i te toto no te faautua i te taparahi taata, e manaˈo râ oia i “te auê o tei ati ra.”

15:2, 3; 24:3-5. Ia parau te feia haamori mau i te parau mau e ia ape i te tǎpǔ haavare e te ohumu e tia ˈi.

15:4. E mea tia ia rave tatou i te mau mea atoa ta tatou e nehenehe no te faatupu i ta tatou parau noa ˈtu e mea fifi roa ia na reira, mai te peu e aita tatou e ite ra e te tu ore ra ta tatou parau fafau i te mau Papai.

15:5. Ei feia haamori o Iehova, ia ara tatou i te faaohipa hape i te moni.

17:14, 15. Te horoa ra “te taata no teie nei ao” ia ratou iho ia fanaˈo ratou i te hoê oraraa faahiahia, ia haamau i te hoê utuafare, e ia vaiiho i te hoê tufaa. Ta Davida e tapitapi na mua i roto i te oraraa, ia maitai ïa to ˈna roo i mua i te Atua ia ‘ite oia i to ˈna mata,’ aore ra ia fanaˈo i ta Iehova farii maitai. I to ˈna ‘araraa’ i ta Iehova mau parau fafau e haapapuraa, ua ‘mauruuru â’ Davida ‘i te auraa ˈtu ia ˈNa,’ aore ra ua oaoa oia e tei pihai iho Iehova ia ˈna. Mai ia Davida, eiaha anei tatou e haamau i to tatou aau i nia i te mau taoˈa pae varua?

19:1-6. Mai te peu e te faahanahana ra te mau mea poietehia, o te ore e nehenehe e paraparau e e feruri, ia Iehova, eiaha anei tatou o te nehenehe hoi e feruri, e paraparau, e e haamori e na reira?—Apokalupo 4:11.

19:7-11. Ta Iehova mau titauraa—auê te maitai no tatou e!

19:12, 13 (MN). E hara te mau hape e te mau ohipa teoteo e mea tia ia ape tatou.

19:14. Ia tapitapi tatou eiaha noa i ta tatou e rave, i ta tatou atoa râ e parau e e manaˈo.

“E TAUTURU MAI OE IA ˈU I TA ˈU NEI HAPA ORE”

(Salamo 25:1–41:13)

Auê ïa hinaaro haavare ore e faaotiraa papu puai e tapea i to ˈna hapa ore ta Davida e faaite ra i roto i na salamo matamua e piti o teie tuhaa! “Area vau nei, te haere nei au ma te hapa ore,” ta ˈna ïa e himene. (Salamo 26:11) I roto i ta ˈna pure no te faaore i te hara, e faˈi oia e: “Ia ˈu i mamû noa ra, ua ino roa o ˈu mau ivi, i te uuru no ˈu e rui noa ˈtu te mahana.” (Salamo 32:3) I te feia taiva ore o Iehova, e haapapu Davida e: “Tei te feia parau-tia ra to Iehova mata; e tei ta ratou pure to ˈna tariˈa.”—Salamo 34:15.

E mea faufaa roa te aˈoraa i roto i te Salamo 37 no te mau Iseraela e no tatou e ora nei i “te anotau hopea” o teie faanahoraa o te mau mea! (Timoteo 2, 3:1-5) Ma te tohu no nia ia Iesu Mesia, e na ô te Salamo 40:7, 8 e: “Inaha, te haere atu nei au! ua papaihia te parau no ˈu i roto i te buka ra; E mea au na ˈu te rave i to oe hinaaro, e tau Atua; te vai nei hoi ta oe ture tei roto i to ˈu nei aau.” No nia te salamo hopea o teie haapueraa i ta Davida aniraa i te tauturu a Iehova i muri aˈe i to ˈna hararaa e o Bate-seba. E himene oia e: “Area vau nei, e tauturu mai oe ia ˈu i ta ˈu nei hapa ore.”—Salamo 41:12.

Uiraa bibilia pahonohia:

26:6—E nafea tatou e haaati taipe ai, mai ia Davida, i to Iehova fata? Te faahohoˈa ra te fata i te hinaaro o Iehova i te fariiraa i te tusia o Iesu Mesia ei taraehara no te huitaata. (Hebera 8:5; 10:5-10) E haaati tatou i to Iehova fata na roto i te faaohiparaa i te faaroo i taua tusia ra.

29:3-9—Ua faaauhia te reo o Iehova i te patiri o te faatupu i te mǎtaˈu faatura a haruru ai te reira i te aha? Teie noa ïa: To Iehova puai riaria!

31:23—E nafea te hoê taata teoteo e faautua-hua-hia ˈi? E faautuahia te hoê taata parau-tia no ta ˈna mau hapa opua-ore-hia na roto i te aˈoraa no ǒ mai ia Iehova ra. I te mea e eita te hoê taata teoteo e fariu ê i to ˈna haerea ino, e faautua-hua-hia oia ma te etaeta.—Maseli 11:31; Petero 1, 4:18.

33:6—Eaha “te aho” o to Iehova vaha? Teie aho, o te puai ohipa ïa o te Atua, aore ra varua moˈa, ta ˈna i faaohipa i te hamaniraa i te raˈi materia. (Genese 1:1, 2) E parauhia te reira te aho o to ˈna vaha no te mea mai te hoê aho puai, e nehenehe te reira e tono-atea-hia no te rave i te ohipa.

35:19—Eaha te auraa o ta Davida aniraa eiaha tei riri ia ˈna ia faahipahipa i to ratou mata? Te faaite ra te faahipahiparaa i te mata e te oaoa ra to Davida mau enemi i te manuïaraa ta ratou mau opuaraa iino i nia ia ˈna. Ua ani Davida e ia ore te reira e tupu.

Haapiiraa no tatou:

26:4. E haerea paari ia ore tatou e amuimui i te feia e huna ra i to ratou ihotaata na roto i te reni paraparauraa Internet, i te feia i te fare haapiiraa aore ra i te raveraa ohipa e faahua faahoa ia tatou no te tahi mau tumu piˈo, i te mau apotata faahua aau haavare ore, e i te feia e piti huru oraraa to ratou.

26:7, 12; 35:18; 40:9. Ia arue tatou ia Iehova i mua i te taata i te mau haaputuputuraa Kerisetiano e tia ˈi.

26:8; 27:4. Mea au anei na tatou e haere i te mau putuputuraa Kerisetiano?

26:11. A faaite ai oia i ta ˈna faaotiraa papu e tapea i to ˈna hapa ore, ua ani atoa Davida e ia faaorahia oia. E nehenehe iho â tatou e tapea i to tatou hapa ore noa ˈtu to tatou tia ore.

29:10. Ma te parahi i nia i “te moana,” te faaite ra Iehova e te vî maite ra ia ˈna to ˈna puai.

30:5. Te huru maitai rahi roa ˈˈe o Iehova, o te aroha ïa—e ere te riri.

32:9. Eita Iehova e hinaaro ia riro tatou mai te hoê pheradi aore ra asini o te faaroo no te hoê tavaha aore ra pǎpǎi. E hinaaro râ oia ia maiti tatou i te faaroo ia ˈna no to tatou maramaramaraa i to ˈna hinaaro.

33:17-19. Aore e faanahoraa i haamauhia e te taata, noa ˈtu te puai, e nehenehe e hopoi mai i te faaoraraa. Ia tiaturi tatou ia Iehova e ta ˈna faanahoraa o te Basileia e tia ˈi.

34:10. Auê ïa tamahanahana teie no te feia e tuu na mua i te mau faufaa a te Basileia i roto i to ratou oraraa e!

39:1, 2. Ia imi te paieti ore i te mau haamaramaramaraa no te haafifi i to tatou mau hoa i roto i te faaroo, e haerea paari ‘ia vaiiho â tatou i te tavaha i to tatou vaha’ e ia mamû noa.

40:1, 2. E nehenehe te tiairaa, aore ra tiaturiraa, ia Iehova e tauturu ia tatou ia faaruru i te ahoaho e ia haere mai ‘i rapae i te apoo riaria ra, no roto i te vari hohonu e te piripiri.’

40:5, 12. Eita te mau ino, eita atoa ta tatou iho mau hapa, noa ˈtu e mea rahi, e faateimaha ia tatou mai te peu e eita tatou e haamoe e mea “rahi” aˈe ta tatou mau haamaitairaa ‘eita e tia ia taio.’

‘Ia haamaitaihia Iehova’

E mea mahanahana e te faaitoito mau â na salamo e 41 i roto i te haapueraa matamua! Te faaoromai ra anei tatou i te mau tamataraa aore ra te faaruru ra tatou i te hoê manaˈo haava ino, e nehenehe tatou e fanaˈo i te puai e te faaitoitoraa no roto mai i teie tuhaa o te Parau puai rahi a te Atua. (Hebera 4:12) Te vai ra i roto i teie mau salamo te mau haamaramaramaraa o te horoa i te aratairaa e tano i roto i te oraraa. Ua papu noa ia tatou e noa ˈtu e fifihia tatou, eita Iehova e faarue ia tatou.

E hope te haapueraa matamua o te mau salamo e te mau parau ra: “Ia haamaitaihia te Atua o Iseraela ra, o Iehova, mai tahito mai â e a muri noa ˈtu, Amene, e Amene!” (Salamo 41:13) I muri aˈe i te hiˈopoaraa i te reira, aita anei tatou e turaihia ra ia haamaitai, aore ra arue, ia Iehova?

[Nota i raro i te api]

a E tupuraa matamua to te Salamo 2 i te tau o Davida.

[Parau iti faaôhia i te api 7]

Mai te peu e te faahanahana ra te mau mea ora ore poietehia ia Iehova, e hau roa ˈtu ïa tatou e tia ˈi!

[Hohoˈa i te api 5]

Na Davida i papai i te rahiraa o na salamo matamua e 41

[Hohoˈa i te api 6]

Ua ite anei outou eaha te salamo o te faahohoˈa ra ia Iehova mai te Tiai mamoe Rahi?

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 5]

Fetia: Courtesy United States Naval Observatory

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 7]

Fetia, api 6 e 7: Courtesy United States Naval Observatory