Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te faufaa o “te farii paruparu”

Te faufaa o “te farii paruparu”

Te faufaa o “te farii paruparu”

“OUTOU, e te mau tane, e parahi [i ta outou mau vahine] ra ma te ite,” ta te aposetolo Petero ïa i papai, “i te faaturaraa ˈtu i te vahine, i te farii paruparu.” (Petero 1, 3:7) Te faahaehaa ra anei teie irava no nia i te vahine, “te farii paruparu,” i te mau vahine? E hiˈo mai na tatou eaha ta te taata papai faaurua i hinaaro na e parau i te omuaraa.

Te auraa o te parau Heleni i hurihia ei ‘tura,’ oia ïa “hoo, faufaa, . . . faatura.” No reira, e titauhia ia haa te hoê tane Kerisetiano i nia i ta ˈna vahine ma te mǎrû, ia tâuˈa ma te tano ia ˈna mai te hoê farii paruparu, faufaa roa. E ere roa ˈtu i te faahaehaaraa tera. A hiˈo na i te mori lotus a Tiffany. E nehenehe mau â teie mori haviti roa e parari haere noa. Ua faaiti mai anei te reira i to ˈna faufaa? Aita roa ˈtu! I 1997, ua hoo-pate-hia tera mori e 2,8 mirioni tara Marite! No to ˈna hamaniraa paruparu, ua rahi atu â to ˈna faufaa, aita i iti mai.

Oia atoa, aita te faaturaraa ˈtu i te hoê vahine mai te farii paruparu ra e faaiti ra i to ˈna faufaa aore ra e faahaehaa ra ia ˈna. Te auraa e parahi i ta ˈna vahine ra “ma te ite,” oia ïa e tâuˈa te hoê tane i te mau vahi puai e te mau paruparu o ta ˈna vahine, ta ˈna e au e ta ˈna e ore e au, ta ˈna huru hiˈoraa e to ˈna mau huru aau. E farii e e faatura te hoê tane hamani maitai i te mau taa-ê-raa i rotopu ia raua ta ˈna vahine. E tâuˈa oia ma te tano ia ˈna “ia ore [ta ˈna mau] pure ia mairi.” (Petero 1, 3:7) E haafifi te hoê tane o te ore e faatura i te mau maitai o ta ˈna vahine, i to ˈna iho taairaa e te Atua. Mea maramarama, aita te Parau a te Atua e faahaehaa ra i te mau vahine. Te haamaitai ra râ e te faatura ra ia ratou.

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 32]

© Christie’s Images Limited 1997