Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te oaoa i te haereraa ma te hapa ore

Te oaoa i te haereraa ma te hapa ore

Te oaoa i te haereraa ma te hapa ore

“Na Iehova te maitai i taoˈahia te taoˈa; e ore hoi e apiti-atoa-hia mai te ino i te reira.”—MASELI 10:22.

1, 2. No te aha e mea titauhia ˈi ia ape tatou i te haapeapea rahi no te tau a muri aˈe?

 “IA HAAPEAPEA rahi tatou no te tau a muri aˈe . . . aita ˈtura tatou e oaoa i ta tatou e fanaˈo nei,” o ta te hoê philosopho Marite i tapao. E parau mau no te tamarii tei haapeapea rahi no te mau fanaˈoraa taa ê a te taata paari a moe atu ai ia ratou te mau maitai o te tamarii-rii-raa ra e a mahemo atu ai te tau.

2 I te tahi taime, mai tera atoa te huru feruriraa o te feia haamori ia Iehova. A hiˈo na i te ohipa e nehenehe e tupu mai. E hinaaro rahi tatou ia tupu te parau fafau a te Atua e haamau i te hoê paradaiso i te fenua. Te tiai rû nei tatou i te hoê oraraa aita e maˈi, e ruhiruhia, e oto e e mauiui faahou. Noa ˈtu e mea tano ia tiai tatou i tera mau mea, e nafea mai te peu e e haapeapea rahi tatou no te mau haamaitairaa pae tino a muri aˈe a moe ai ia tatou ta tatou mau haamaitairaa pae varua no teie tau? Auê te haama e! E ‘e fatimauu te aau ia faaroaroahia te taoˈa tiaihia ra’ hau atu i ta tatou i manaˈo. (Maseli 13:12) E nehenehe te mau fifi e te mau peapea o te oraraa e faatopa ia tatou i roto i te hepohepo aore ra te aroha-noa-raa ia tatou iho. Aita anaˈe tatou i faaruru i te mau tupuraa iino, e nehenehe tatou e amuamu. E nehenehe teie mau mea atoa e apehia na roto i te feruri-maite-raa ma te mauruuru i ta tatou nei mau haamaitairaa.

3. I roto i teie tumu parau e haamau tatou i to tatou feruriraa i nia i te aha?

3 “Na Iehova te maitai i taoˈahia te taoˈa; e ore hoi e apiti-atoa-hia mai te ino i te reira,” te na ô ra te Maseli 10:22. E ere anei te ruperupe pae varua o te mau tavini a Iehova no teie tau i te hoê haamaitairaa e oaoa ˈi tatou? E hiˈopoa anaˈe i te tahi mau tuhaa o to tatou ruperupe pae varua ia ite tatou eaha te auraa no tatou iho. E haapaari mau â te raveraa i te taime no te feruri i te mau maitai ta Iehova i horoa rahi na ‘te taata parau-tia e haere ra ma te [hapa] ore’ i ta tatou faaotiraa e tamau i te tavini i to tatou Metua oaoa i te raˈi ra.—Maseli 20:7; MN.

‘Te mau maitai e taoˈahia ˈi tatou’ i teie nei

4, 5. Eaha te haapiiraa bibilia o ta outou iho â râ e au, e no te aha?

4 Te hoê ite mau i te mau haapiiraa bibilia. Te faahua tiaturi nei te rahiraa o te mau haapaoraa a te Amuiraa faaroo Kerisetiano i te Bibilia. Aita râ ratou e farii nei i ta te reira e haapii ra. E pinepine te mau manaˈo o te mau melo atoa o te hoê â haapaoraa i te taa ê i ta te mau Papai e haapii mau ra. E mea taa ê to ratou huru i to te mau tavini a Iehova! Noa ˈtu eaha to matou fenua, taˈere, aore ra nunaa, te haamori ra matou i te Atua o ta matou i ite to ˈna iˈoa. E ere o ˈna i te atua toru tahi miterio. (Deuteronomi 6:4; Salamo 83:18; Mareko 12:29) Ua ite maite atoa matou e ua fatata te tumu parau rahi o to te Atua mana arii o te ao taatoa i te faaafarohia e ma te tapea i to matou hapa ore, ua taaihia matou taitahi i taua tumu parau ra. Ua ite matou i te parau mau no nia i te pohe e ua tiamâ matou i te mǎtaˈu riaria i te hoê Atua tei parauhia e haamauiui o ˈna i te taata i roto i te po auahi aore ra e tapea o ˈna ia ratou i roto i te vahi tamâraa hara.—Koheleta 9:5, 10.

5 Hau atu â, auê te oaoa ia ite e ere tatou i te hoê tupuraa taue o te tauiuiraa matapo! Ua poietehia râ tatou e te Atua, hamanihia ma to ˈna ra iho hohoˈa. (Genese 1:26; Malaki 2:10) “E haamaitai au ia oe, ua taa ê hoi to ˈu hamaniraahia” ta te papai salamo i himene i to ˈna ra Atua. “E mea maerehia ta oe mau ohipa, e Iehova, eita hoi e moe ia ˈu.”—Salamo 139:14.

6, 7. Eaha te mau tauiraa i roto i to outou oraraa aore ra to vetahi ê oraraa tei riro mai ei haamaitairaa?

6 Te tiamâraa i te mau peu e te mau ohipa iino. I roto i te vea e faaara-rahi-hia te parau no te ati o te puhipuhiraa i te avaava, te inu-hua-raa i te ava, e te taiataraa. Aita te rahiraa o te taata e pee nei i te reira. Eaha râ te tupu ia ite te hoê taata haavare ore e e opani te Atua mau i tera mau mea e e mauiui oia ia na reira te taata? E turaihia taua taata ra ia haapae i tera mau ohipa iino i opanihia! (Isaia 63:10; Korinetia 1, 6:9, 10; Korinetia 2, 7:1; Ephesia 4:30) A rave ai oia i te reira, na mua roa ia oaoa te Atua ra o Iehova, e noaa atoa ia ˈna te mau maitai hau—te ea maitai aˈe e te hau o te feruriraa.

7 No te rahiraa e mea fifi roa ia faarue i te mau peu iino. Te na reira râ te mau ahuru tausani taata i te mau matahiti atoa. Te pûpû ra ratou ia ratou iho na Iehova e te farii ra ratou i te bapetizoraa i roto i te pape, ma te faaite i te taata e ua faaore ratou i te mau ohipa iino au-ore-hia e te Atua i roto i to ratou oraraa. E faaitoito mau â te reira ia tatou pauroa! E haapaarihia ta tatou faaotiraa papu ia tiamâ noa tatou i te tîtîraa o te haerea hara e te tuino.

8. Eaha te aˈoraa niuhia i roto i te Bibilia o te paturu i te oaoaraa o te utuafare?

8 Te hoê oraraa utuafare oaoa. I roto e rave rahi fenua aita te oraraa utuafare i manuïa. E rave rahi faaipoiporaa tei faataa, pinepine ma te vaiiho mai i te mau tamarii î i te mǎtaˈu e te mauiui. I te tahi mau fenua no Europa, ua naea fatata e 20 i nia i te hanere te mau utuafare hoê metua. Mea nafea Iehova i te tautururaa ia tatou ia haere na nia i te eˈa hapa ore no nia i teie tuhaa? A taio na i te Ephesia 5:22–6:4, e a tapao na i te aˈoraa maitai ta te Parau a te Atua e horoa ra i te tane, te vahine, e te tamarii. E haapaari mau te faaohiparaa i tei papaihia i ǒ nei e i te tahi atu mau vahi o te mau Papai i te taairaa o te faaipoiporaa, e tauturu i te mau metua ia haapao maitai i te tamarii, e ia patu i te hoê oraraa utuafare oaoa. E ere anei tera te hoê haamaitairaa e oaoa ˈi tatou?

9, 10. E nafea ta tatou tiaturiraa o te oraraa no a muri aˈe e taa ê ai i to te ao?

9 Te papuraa e ua fatata te mau fifi o te ao nei i te faatitiaifarohia. Noa ˈtu te mau ravea i te pae o te ihi e o te anohaa e te mau tutavaraa haavare ore a te tahi mau aratai, aitâ te mau fifi rahi o teie tau i faatitiaifarohia. Aita i maoro aˈenei, ua tapao o Klaus Schwab, o tei haamau i te Apooraa matutu tiarau o te ao, e “te maraa noa ˈtura te numera o te mau fifi o te ao nei e te poto noa ˈtura te taime no te faaafaro i te reira.” Ua faahiti oia i “te mau ati o tei na nia ˈˈe i te mau otia o te mau fenua mai te totoaraa, te inoraa o te natura e te huru papu ore o te faanavairaa faufaa.” Ua faaoti o Schwab e: “I teie nei, te faaruru rû nei te ao i te mau fifi o te titau i te ohipa amui e te oioi.” A mahemo ai te 21raa o te senekele, mea peapea te tiaturiraa taatoa o te oraraa o te huitaata no a muri aˈe.

10 E mea mauruuru mau â te iteraa e ua haamau Iehova i te hoê faanahoraa o te nehenehe e faatitiaifaro i te mau fifi atoa o te huitaata—te Basileia Mesia a te Atua! Maoti te reira e ‘faaore ai te Atua mau i te tamaˈi’ e ‘e rahi roa ˈi te hau.’ (Salamo 46:9; 72:7) Na te Arii faatahinuhia, o Iesu Mesia, ‘e faaora i tei veve, i tei paruparu, e te feia taoˈa ore i te haavîraa e te rave ino.’ (Salamo 72:12-14) I raro aˈe i te faatereraa o te Basileia, aore e oˈe faahou. (Salamo 72:16) Na Iehova “e horoi i to [tatou] roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.” (Apokalupo 21:4) Ua haamau-aˈena-hia te Basileia i te raˈi e fatata te reira i te rave i te ohipa titauhia no te faatitiaifaro i te mau fifi atoa i te fenua nei.—Daniela 2:44; Apokalupo 11:15.

11, 12. (a) E hopoi mai anei te tapiraa i te navenave i te oaoa e a muri noa ˈtu? A faataa na. (b) Eaha te hopoi mai i te oaoa mau?

11 Te iteraa i te mea o te hopoi mai i te oaoa mau. Eaha te hopoi mai i te oaoa mau? Ua parau te hoê taote manaˈo e e toru tuhaa to te oaoa—te navenave, te haa-apiti-raa, e te opuaraa (te ohiparaa no te maitai o vetahi ê). I rotopu i na mea e toru, e iti aˈe te navenave i roto i te anairaa e ua tapao oia e: “Ia faaitehia tera i roto i te vea no te mea te niu ra e rave rahi roa taata i to ratou oraraa i nia i te tapiraa i te navenave.” Eaha to te Bibilia manaˈo no nia i te reira?

12 Ua na ô te arii o Iseraela i tahito ra o Solomona e: “Ua parau ihora vau i to ˈu iho aau, Haere mai, e tamata na i te arearea e imi hoi i te navenave: e inaha, e mea faufaa ore atoa te reira. Ua parau atura vau i te ata, E mea maamaa ïa, e te arearea, Eaha ïa faufaa?” (Koheleta 2:1, 2) Mai tei papaihia, e oaoa poto noa te roaa i te navenave. E te haa-apiti-raa i roto i te ohipa? Te fanaˈo nei tatou i te ohipa faufaa roa ˈˈe o ta tatou e apiti atu—te ohipa pororaa i te Basileia e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ. (Mataio 24:14; 28:19, 20) Ma te faaite atu i te poroi ora i faataahia i roto i te Bibilia, te apiti nei tatou i te hoê ohipa o te nehenehe e faaora ia tatou iho e te feia e faaroo maira. (Timoteo 1, 4:16) Ei ‘hoa rave ohipa no te Atua,’ e ite tatou e “e mea maitai i te horoa ˈtu i te rave mai.” (Korinetia 1, 3:9; Ohipa 20:35) E horoa ˈtu â teie ohipa i te auraa i to tatou oraraa e e nehenehe atu ai te Atua Poiete e pahono ia Satani te Diabolo o tei aa ˈtu ia ˈna. (Maseli 27:11) Oia mau, ua faaite mai Iehova e e hopoi mai te paieti i te oaoa mau e a muri noa ˈtu.—Timoteo 1, 4:8.

13. (a) No te aha e haamaitairaa te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia o te faaoaoa ia tatou? (b) E nafea outou e faufaahia ˈi i te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia?

13 Te hoê porotarama faaineineraa faufaa e te manuïa. E matahiapo o Gerhard i roto i te hoê amuiraa a te mau Ite no Iehova. Ma te haamanaˈo i to ˈna apîraa ra, te na ô ra oia e: “Ei taurearea, mea paraparau atâ roa vau. Ia taiâ vau, aita vau e paraparau maitai e e maumau ta ˈu parau. E mea haihai roa vau, o ta ˈu ïa i manaˈo e ua haama roa vau. Ua faanaho to ˈu na metua ia haere au e haapii i te paraparau, e mea faufaa ore râ ta raua mau tutavaraa. E fifi to ˈu i te pae manaˈo e ere râ i te fifi pae tino. Te vai nei râ te hoê faanahoraa faahiahia no ǒ mai ia Iehova ra—te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia. I to ˈu faaôraa ia ˈu i roto i teie haapiiraa ua itoito faahou mai au. Ua tamata mau â vau i te faaohipa i ta ˈu i haapii. E ua manuïa! Ua paraparau maitai au, ua ore to ˈu haama, e ua faaitoito atu â vau i roto i te taviniraa. I teie nei, e orero atoa vau i mua i te taata. E haamauruuru mau vau ia Iehova, o tei faaapî i to ˈu oraraa na roto i teie haapiiraa.” E ere anei te huru faaineineraa a Iehova ia tatou no te rave i ta ˈna ohipa, e tumu no te oaoa?

14, 15. I te mau tau ati, eaha te tauturu e vai noa ra? A faataa na.

14 Te hoê taairaa piri e o Iehova e te turu a te hui taeae tahoê na te ao atoa nei. Ua peapea roa o Katrin o te ora nei i Heremani, ia faaroo oia i te mau parau no te hoê aueueraa fenua rahi e te tsunami i muri iho i Asia apatoa hitia o te râ. Ua ratere ta ˈna tamahine i Thaïlande a tairi ai teie ati. I te roaraa e 32 hora aita teie metua vahine i ite e te ora noa ra anei ta ˈna tamahine aore ra tei rotopu anei i te feia i atihia o te maraa noa ra i tera hora i tera hora. Ua topa te hau i te niuniuraahia ˈtu ia Katrin no te haapapu e ua ora mai ta ˈna tamahine!

15 Eaha tei tauturu ia Katrin i te roaraa o taua mau hora ahoaho ra? Te papai nei oia e: “Ua pure au ia Iehova fatata taua roaraa taime taatoa ra. Ua ite noa vau i te rahi o te puai e o te hau o te feruriraa ta te reira i horoa mai. Hau atu â ua haere mai te mau taeae pae varua e hiˈo ia ˈu e e faaitoito ia ˈu ma te here.” (Philipi 4:6, 7) E fifi roa ˈtu â o ˈna ahiri e ua mahemo taua mau hora ahoaho ra ma te ore e fanaˈo i te pure ia Iehova e te tamahanahana o te hui taeae pae varua î i te here! E haamaitairaa otahi to tatou taairaa piri e o Iehova e ta ˈna Tamaiti e ta tatou amuimuiraa piri e te hui taeae Kerisetiano, e mea faufaa mau â e eiaha roa te reira ia haafaufaa-ore-hia.

16. A horoa na i te hoê tupuraa e faaite nei i te faufaa o te tiaturiraa i te tia-faahou-raa.

16 Te tiaturiraa e ite faahou tatou i te feia pohe i herehia. (Ioane 5:28, 29) Ua paari mai te hoê taurearea o Matthias te iˈoa ei ite no Iehova. Ma te ore râ i mauruuru i ta ˈna mau haamaitairaa, i to ˈna taurearearaa ra, ua atea ê oia i te amuiraa Kerisetiano. Te papai ra oia i teie nei: “Aita vau i tauaparau hohonu e to ˈu metua tane. I te roaraa o te mau matahiti, ua aimârô noa vau. Ua hinaaro hoi to ˈu metua tane i te mea maitai no ˈu. Ua here mau â oia ia ˈu, aita râ vau i taa i te reira i taua taime ra. I te matahiti 1996, i to ˈu parahiraa i te pae o to ˈna roˈi ma te tapea i to ˈna rima e ma te oto rahi, ua parau atu vau ia ˈna e ua tatarahapa roa vau no te mau mea atoa o ta ˈu i rave e ua here roa vau ia ˈna. Aita râ o ˈna i faaroo mai ia ˈu. E taime poto to ˈna maˈiraa e pohe atura oia. Ahiri e e ora ˈtu vau no te ite i to ˈu metua tane i te tia-faahou-raa, e mono mâua i tei tupu i tahito ra. E oaoa mau â o ˈna ia ite e te tavini nei au ei matahiapo e e fanaˈoraa taa ê ta mâua ta ˈu vahine i te taviniraa ei pionie.” E haamaitairaa mau â te tia-faahou-raa no mâua!

“E ore hoi e apiti-atoa-hia mai te ino i te reira”

17. E nafea te feruri-maite-raa i te mau haamaitairaa a Iehova e tauturu ai ia tatou?

17 No nia i to ˈna Metua i te raˈi, ua na ô Iesu Mesia e: “Te faahiti nei . . . oia i to ˈna mahana i nia i te ino e te maitai, e te haamairi mai nei oia i te ûa i nia i te parau-tia e te parau-tia ore.” (Mataio 5:45) Mai te peu e te haamaitai nei te Atua ra o Iehova i te feia parau-tia ore e te ino atoa, e haamaitai mau â oia i te feia e haere ra ma te hapa ore! “E aore roa a [Iehova] maitai e tapea i te feia haerea piˈo ore ra,” ta te Salamo 84:11 e parau ra. Ia feruri maite tatou i ta ˈna aupuru e tapitapi taa ê i te feia e here ra ia ˈna, e î mau â to tatou aau i te mauruuru e te oaoa!

18. (a) Eaha te auraa e e ore Iehova e apiti mai i te ino i ta ˈna haamaitairaa? (b) No te aha e mauiui ai e rave rahi o to ˈna mau taata taiva ore?

18 “Na Iehova te maitai”—na te reira i horoa i te ruperupe pae varua i to ˈna nunaa. E ua papu ia tatou e “e ore hoi e apiti-atoa-hia mai te ino i te reira.” (Maseli 10:22) No te aha ïa e faatiahia ˈi te mau tamataraa i nia e rave rahi taata taiva ore o te Atua, a roohia ˈi ratou i te oto e te mauiui rahi? Te vai ra e toru tumu rahi e faaruru ai tatou i te mau fifi e te mauiui. (1) To tatou iho huru hara. (Genese 6:5; 8:21; Iakobo 1:14, 15) (2) Satani e ta ˈna mau demoni. (Ephesia 6:11, 12) (3) Teie ao ino. (Ioane 15:19) A faatia ˈi Iehova ia roohia tatou i te mau mea iino, e ere râ o ˈna te tumu o te reira. I te mea mau, “te mau mea maitatai i ho-mai-hia mai, e te mau mea tia roa e maitai roa ˈi, no nia ïa, mai nia mai ïa i te Metua o te maramarama.” (Iakobo 1:17) Aore e mauiui e vai ra i ta Iehova mau haamaitairaa.

19. Eaha to mua i te feia e haere noa ra ma te hapa ore?

19 No te fanaˈo i te ruperupe pae varua e mea tia ia haafatata noa tatou i te Atua. Ia faatupu tatou i te hoê taairaa piri e o ˈna, ‘e haapue maite tatou i te maitai tumu no tatou iho a muri atu, ia rave tatou i te ora mau’—te ora mure ore. (Timoteo 1, 6:12, 17-19) I roto i te ao apî a te Atua no a muri aˈe, e apitihia ta tatou mau taoˈa pae varua i te mau haamaitairaa pae tino. Te ora mau, o te oraraa ïa e fanaˈohia e te feia atoa ‘e faaroo i te reo o te Atua ra o Iehova.’ (Deuteronomi 28:2) Ma te faaotiraa papu i haapaarihia, e oaoa anaˈe i te haere-noa-raa ma te hapa ore.

Eaha ta outou i haapii?

• No te aha e ere ai i te mea tano ia haapeapea rahi no te tau a muri aˈe?

• Eaha te mau haamaitairaa e fanaˈohia nei e tatou?

• No te aha e faatiahia ˈi ia mauiui te mau tavini haapao maitai a te Atua?

[Uiraa haapiiraa]