Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E te feia apî, a maiti na i te tavini ia Iehova

E te feia apî, a maiti na i te tavini ia Iehova

E te feia apî, a maiti na i te tavini ia Iehova

“E [maiti] na outou i teie nei mahana i ta outou e [tavini].”—IOSUA 24:15; MN.

1, 2. Eaha te mau huru bapetizoraa hape i faatupuhia e te Amuiraa faaroo Kerisetiano?

 “A VAIIHO na [i te mau tamarii] ia riro mai ei Kerisetiano ia tia ia ratou ia ite i te Mesia.” Na te hoê taata o Tertullien te iˈoa i papai i taua mau parau ra i te pae hopea o te piti o te senekele T.T. Ua patoi oia i te bapetizoraa i te aiû, te hoê ohipa i haamata i roto i te Kerisetianoraa apotata no to ˈna ra tau. Ma te patoi atu ia Tertullien e te Bibilia, ua parau te Metua o te Ekalesia Augustin e e faaore te bapetizoraa i te porao o te hara matamua e te mau aiû aore i bapetizohia e faautuahia ïa i te po auahi. Ua turai teie tiaturiraa i te bapetizo-oioi-raa i te mau aiû i muri aˈe i to ratou fanauraa.

2 Te bapetizo noa ra e rave rahi haapaoraa rahi a te Amuiraa faaroo Kerisetiano i te mau aiû aruaru. Hau atu â, i te roaraa o te tuatapaparaa, ua faahepo te mau faatere e te mau aratai haapaoraa o te mau fenua parauhia Kerisetiano i te bapetizoraa i te mau “etene” i haruhia. Aita râ te bapetizoraa i te aiû e te bapetizoraa faahepohia i te taata paari i niuhia i nia i te Bibilia.

Aore e pûpûraa hinaaro-ore-hia i teie tau

3, 4. Eaha te nehenehe e tauturu i te mau tamarii a te mau metua pûpûhia, ia pûpû ia ratou ma te hinaaro mau na te Atua?

3 Te faaite ra te Bibilia e ua faariro te Atua i te mau tamarii ei mea moˈa noa ˈtu e hoê noa metua Kerisetiano haapao maitai. (Korinetia 1, 7:14) E faariro anei te reira i tera mau tamarii ei tavini pûpûhia a Iehova? Eita. E noaa râ i te mau tamarii i haapiihia e te mau metua pûpûhia na Iehova, te hoê faaineineraa ia nehenehe ratou e pûpû ia ratou ma te hinaaro mau na Iehova. Ua papai te arii paari o Solomona e: “E mau maitai, e tau tamaiti, i te parau a to metua tane, e eiaha e faarue i te aˈo a to metua vahine. . . . Ia haere oe ra, na taua aˈo ra oe e aratai; e ia taoto ra oe, na ˈna oe e tiai, e ia ara oe ra, na ˈna e paraparau mai ia oe. E lamepa hoi te ture, e tiarama hoi te aˈo; e te haapiiraa e faaitoito ra, o te eˈa ora ïa.”—Maseli 6:20-23.

4 E riro te aratairaa a te mau metua Kerisetiano ei parururaa i te feia apî, mai te peu e te hinaaro nei ratou e pee i te reira. Ua parau atoa o Solomona e: “E tamaiti ite ra, e oaoaraa ïa na te mau metua tane; area te tamaiti maamaa ra, e otoraa ïa na tana metua vahine.” “E faaroo mai, e tau tamaiti, ia paari oe; e e aratai i to aau i te aratia.” (Maseli 10:1; 23:19) Oia, ia faufaahia outou i te faaineineraa a te mau metua, e mea tia ia farii outou te feia apî, ma te aau tae i te faaararaa, i te aˈoraa, e i te faatitiaifaroraa. Aita to outou e paari i te fanauraa ra, e nehenehe râ e noaa ia outou te “paari” e ma te hinaaro mau e haere na “te eˈa ora.”

Eaha te mau faaararaa?

5. Eaha te aˈoraa a Paulo i te mau tamarii e te mau metua tane?

5 Ua papai te aposetolo Paulo e: “E te mau tamarii ra, e faaroo i to outou mau metua i te Fatu ra, e parau-tia hoi te reira. E faatura ˈtu i to metua tane e to metua vahine; (o te ture matamua ïa i pahonohia i te maitai i faaitehia mai). Ia maitai hoi oe, e ia maoro to parahiraa i te ao nei. O outou hoi, e te feia metua ra, eiaha e faaooo atu i ta outou tamarii ia riri, e haapii râ ia ratou e ia paari ma te aˈo [e te mau faaararaa a Iehova].”—Ephesia 6:1-4; MN.

6, 7. Eaha te auraa e haapii atu i te mau tamarii ma te mau “faaararaa a Iehova,” e no te aha e ere ai i te auraa e te ohipa ra te mau metua ma te tano ore i nia i ta ratou mau tamarii?

6 Ia haapii atu te mau metua Kerisetiano “ma te aˈo e te mau faaararaa a Iehova,” te ohipa ra anei ratou ma te tano ore i nia i ta ratou mau tamarii? Aita. O vai te nehenehe e faahapa ˈtu i te mau metua o te haapii atu i ta ratou mau tamarii i ta ratou e manaˈo ra e mea tia e e mea maitai i te pae morare? Aita e faahapahia ra te feia atua ore ia haapii atu ratou i ta ratou mau tamarii, e aita e Atua. Te manaˈo ra te mau Katolika Roma e hopoia na ratou te haapiiraa ˈtu i te faaroo Katolika i ta ratou mau tamarii, e mea varavara ratou i te faahapahia no ta ratou mau tutavaraa. Eiaha atoa ia parihia te mau Ite no Iehova i te haavîraa i te feruriraa o ta ratou mau tamarii ia haapii atu ia farii ratou i to Iehova manaˈo i te mau parau mau tumu e te mau faaueraa tumu morare.

7 Ia au i te hoê titionare (Theological Dictionary of the New Testament), te faahiti ra te taˈo Heleni tumu i hurihia e “faaararaa” i roto i te Ephesia 6:4 (MN) i te hoê ravea o te “imi nei i te faatitiaifaro i te feruriraa, i te faaafaro i te mea hape, i te haamaitai i te haerea pae varua.” E ia patoi te hoê taurearea i te faaineineraa a te metua no te mau faaheporaa a te mau hoa, no te hinaaro e rave mai to ˈna mau hoa? O vai te nehenehe e faahapahia i te faaheporaa ˈtu—te mau metua aore ra te mau hoa o te taurearea? Mai te peu e te faahepo ra te mau hoa i te taurearea ia rave i te raau taero, ia inu hua i te ava, aore ra ia taiata, e mea titauhia anei ia faahapahia te mau metua o te tamata ra i te faaafaro i te feruriraa o ta raua tamarii e i te tauturu ia ˈna ia ite i te mau faahopearaa o tera huru haerea atâta?

8. Eaha te auraa i “tei tuuhia ˈtu” ia Timoteo ra ia tiaturi?

8 Ua papai te aposetolo Paulo i te taurearea ra o Timoteo e: “Ia mau maite râ oe i ta oe i haapii ra, i tei tuuhia ˈtu ia oe ra, ua ite hoi oe i to oe ite i ite ai oe ra; e mai to tamarii-rii-raa mai â to oe ite i te parau moˈa i papaihia ra, o te parau ïa e paari ai oe e tae noa ˈtu i te ora i te faaroo i te Mesia ra ia Iesu.” (Timoteo 2, 3:14, 15) Mai to Timoteo tamarii-rii-raa ra, ua niu papu to ˈna metua vahine e to ˈna tupuna metua i to ˈna faaroo i te Atua i nia i te ite o te mau Papai Moˈa. (Ohipa 16:1; Timoteo 2, 1:5) I muri aˈe, i to raua riroraa mai ei Kerisetiano, aita raua i faahepo ia Timoteo ia tiaturi, tera râ ua “tuuhia ˈtu” ia ˈna ra maoti te haaferuriraa maitai o tei niuhia i nia i te ite i te mau Papai.

Te titau ra Iehova ia maiti oe

9. (a) Mea nafea to Iehova haamaitairaa i te taata, e no teihea tumu? (b) Mea nafea to te Tamaiti fanau tahi a te Atua faaohiparaa i to ˈna tiamâraa e maiti?

9 E nehenehe ta Iehova e hamani i te taata mai te matini te huru, faataahia no te rave i to ˈna hinaaro ma te ore e nehenehe e maiti. Ua haamaitai râ oia ia ratou i te tiamâraa e maiti. Te hinaaro ra to tatou Atua i te feia auraro aau tae. Te oaoa ra oia ia ite atu i to ˈna mau taata, te ruhiruhia e te taurearea, i te taviniraa no to ratou here ia ˈna. Te hiˈoraa maitai roa ˈˈe o te auraroraa ma te here i te hinaaro o te Atua, o ta ˈna ïa Tamaiti fanau tahi, o ta Iehova i parau atu e: “Tau Tamaiti here teie, ua mauruuru roa vau ia ˈna.” (Mataio 3:17) Ua parau teie Tamaiti matahiapo i to ˈna Metua: “E mea au na ˈu te rave i to oe hinaaro, e tau Atua; te vai nei hoi ta oe ture tei roto i to ˈu nei aau.”—Salamo 40:8; Hebera 10:9, 10.

10. Eaha te niu no te taviniraa ia Iehova ma te fariihia?

10 Te titau ra Iehova ia faaite te feia e tavini ra ia ˈna i raro aˈe i te aratairaa a ta ˈna Tamaiti i te hoê â auraroraa ma te aau tae i to ˈNa hinaaro. Ua himene te papai salamo ma te tohu e: “E tia rahi roa to to oe ra mau taata, i te mahana e faaitehia ˈi to oe ra mana ma te tura moˈa ra; to oe ra huaai, mai te hau ïa no te opu ra o te poipoi.” (Salamo 110:3) Te ohipa ra te faanahonahoraa taatoa a Iehova, to te raˈi e to te fenua atoa, i nia i te niu o te auraroraa ma te here i te hinaaro o te Atua.

11. Eaha te maitiraa i tuuhia ˈtu i mua i te feia apî tei haapiihia e te mau metua pûpûhia?

11 No reira ia taa ia outou, te feia apî, aita to outou mau metua, aita te mau matahiapo Kerisetiano o te amuiraa e faahepo ra ia outou ia bapetizo. Na outou iho e faaoti e tavini ia Iehova. Ua parau Iosua i te mau Iseraela e: “E [tavini] . . . ia [Iehova] ma te haavare ore, ma te parau mau . . . E [maiti] na outou i teie nei mahana i ta outou e [tavini].” (Iosua 24:14-22; MN) E mea tia atoa e na outou iho e maiti i te pûpû ia outou na Iehova e i te horoa i to outou oraraa no te rave i to ˈna ra hinaaro.

A farii na i ta outou hopoia

12. (a) A nehenehe ai te mau metua e faaineine i ta ratou mau tamarii, eaha te ore e tia ia ratou ia rave? (b) Afea te hoê taurearea e amo ai i ta ˈna hopoia i mua ia Iehova no te mau maitiraa o ta ˈna e rave?

12 E tae te taime e aita outou e paruru-faahou-hia ra e to outou mau metua haapao maitai. (Korinetia 1, 7:14) Ua papai te pǐpǐ o Iakobo e: “O te taata ite i te rave i te mea maitai, e aore i rave, ua riro ïa ei hara na ˈna.” (Iakobo 4:17) Eita e tia i te mau metua ia tavini i te Atua no ta ratou mau tamarii e eita atoa te mau tamarii e nehenehe e tavini i te Atua no to ratou mau metua. (Ezekiela 18:20) Ua haapii aˈena anei outou no nia ia Iehova e ta ˈna mau opuaraa? Ua naea anei to outou matahiti no te taa i tei haapiihia ˈtu e no te haamata i te hoê taairaa piri e o ˈna? E ere anei ïa i te mea tano ia manaˈo, e no te Atua e nehenehe outou e maiti i te tavini ia ˈna?

13. E mea maitai ia ui te mau taurearea bapetizo-ore-hia i teihea mau uiraa?

13 E taurearea bapetizo-ore-hia anei oe o te haapiihia ra e te mau metua paieti, o te tae ra i te mau putuputuraa Kerisetiano e, o te poro atoa ra i te parau apî maitai o te Basileia? Mai te peu e e, a ui ia oe iho ma te haavare ore: ‘Eaha vau e na reira ˈi? Te tae ra anei au i te mau putuputuraa e te poro ra anei au no te mea te titau ra to ˈu na metua ia na reira vau aore ra no to ˈu hinaaro e faaoaoa ia Iehova?’ Ua papu anei ia oe eaha “taua hinaaro tia o te Atua ra, e te au, e te maitai hoi”?—Roma 12:2.

No te aha e faataime ai i te bapetizo?

14. Eaha te mau hiˈoraa bibilia o te faaite ra eiaha ia faataime-roa-hia te bapetizoraa?

14 “Eaha te mea e ore e tia ˈi ia bapetizo ia ˈu?” Te taata Etiopia i ui i tera uiraa i te taata poro evanelia ra o Philipi, no ite noa ˈtura oia e o Iesu te Mesia. Ua ravai râ te ite o te taata Etiopia no nia i te mau Papai no te taa eiaha o ˈna e faataime i te faaite e mai reira mai e tavini o ˈna ia Iehova ei melo o te amuiraa Kerisetiano, e ua oaoa roa oia. (Ohipa 8:26-39) Oia atoa, te hoê vahine o Ludia te iˈoa, i haamahorahorahia to ˈna aau “ia haapao oia i te parau i parauhia e Paulo,” i reira ra ua “bapetizohia,” oia e to ˈna fetii atoa. (Ohipa 16:14, 15) Ua faaroo atoa te tiai fare auri no Philipi ia Paulo raua o Sila ‘ia parau raua ia ˈna i te parau a Iehova’ e ua “bapetizohia ihora oia e to ˈna atoa ra i reira ra.” (Ohipa 16:25-34) No reira, mai te peu e e ite au noa to outou no nia ia Iehova e ta ˈna mau opuaraa, e aau tae no te rave i to ˈna hinaaro e e roo maitai i roto i te amuiraa e te haere tamau ra outou i te mau putuputuraa e te poro ra outou i te parau apî maitai o te Basileia, no te aha e faataime ai outou i te bapetizo?—Mataio 28:19, 20.

15, 16. (a) Eaha te manaˈo tano ore e tapea ra paha ia bapetizo te tahi feia apî? (b) E nafea te pûpûraa e te bapetizoraa e paruru ai i te feia apî?

15 Aita anei outou e haamarirau ra i te rave i teie taahiraa faufaa no to outou mǎtaˈu ia faahapahia outou ia topa i roto te haerea ino? Mai te peu e e, a feruri na: E ore anei outou e titau i te parau faahoro pereoo no te mea te mǎtaˈu ra outou e i te hoê mahana, e roohia paha outou i te hoê ati purumu? Eita ïa! Eiaha atoa ïa outou e haamarirau i te bapetizo mai te peu e te faaî ra outou i te mau titauraa. E faaitoito-hua-hia râ outou ia rohi i te patoi atu i te ohipa ino mai te peu e ua pûpû outou i to outou ora na Iehova e ua farii outou i te rave i to ˈna hinaaro. (Philipi 4:13, MN) E te feia apî e, eiaha outou e manaˈo e ia faataime outou i te bapetizo, aita ïa ta outou e hopoia. Ia naea te matahiti no te amo i ta outou hopoia, e faˈi outou ia Iehova no ta outou iho huru raveraa, ua bapetizohia outou aore ra aita.—Roma 14:11, 12.

16 Te manaˈo ra e rave rahi Ite na te ao nei e ua tauturu rahi ta ratou faaotiraa e bapetizo ia ratou i to ratou apîraa ra. A rave na ei hiˈoraa i te hoê Ite e 23 matahiti te paari no Europa Tooa o te râ. Te haamanaˈo ra o ˈna e ua turai to ˈna bapetizoraa i te 13raa o to ˈna matahiti ia ara oia eiaha ia roohia e te ati o “te mau hinaaro o te apîraa ra.” (Timoteo 2, 2:22) I to ˈna apîraa ra, ua faaoti oia e riro ei tavini taime taatoa. I teie mahana, te tavini nei oia ma te oaoa i roto i te hoê piha ohipa a te amaa a te mau Ite no Iehova. E haamaitairaa rahi e tiai maira i te feia apî atoa, e no oe atoa, o te maiti e tavini ia Iehova.

17. I roto i teihea mau tuhaa e mea titauhia ia ite tatou i ‘to Iehova hinaaro’?

17 Ei haamataraa o te hoê oraraa te pûpûraa e te bapetizoraa i reira tatou e haapao ai i te hinaaro o Iehova i roto i ta tatou atoa mau ohipa. To roto i te faatupuraa i ta tatou pûpûraa te ‘faaherehere-maite-raa i te taime.’ E nafea? Ma te rave i te taime o ta tatou paha e haamâuˈa ra no te mau tapiraa faufaa ore e ma te faataa i te reira no te hoê haapiiraa bibilia au maitai, no te tae-tamau-raa i te mau putuputuraa, e no te poro-roa-raa i te “evanelia o te basileia.” (Ephesia 5:15, 16; Mataio 24:14) E haamaitai ta tatou pûpûraa na Iehova e to tatou hinaaro e haapao i to ˈna hinaaro i te mau tuhaa atoa o to tatou oraraa, to roto atoa to tatou huru ia faaanaanatae, ia tamaa e ia inu, e te huru upaupa o ta tatou e faaroo. Eaha e ore ai e maiti i te huru faafaaearaa o ta outou e nehenehe e fanaˈo e a muri noa ˈtu? E parau mai e rave rahi tausani Ite apî e te vai ra e rave rahi huru arearearaa tano ma te faaea i roto i te mau otia o ‘to [Iehova] hinaaro.’—Ephesia 5:17, 19; MN.

“E haere atoa matou i ǒ na”

18. E mea titauhia te feia apî ia ui ia ratou iho teihea uiraa?

18 Mai te 1513 H.T.T. e tae atu i te Penetekose 33 T.T., e pǔpǔ taata i te fenua nei o ta Iehova i faanaho ta ˈna i maiti no te haamori ia ˈna e ei ite no ˈna. (Isaia 43:12) Ua fanauhia te mau Iseraela apî i roto i tera nunaa. Mai te Penetekose, e “nunaa” apî to Iehova i te fenua nei, te Iseraela pae varua, ‘te hoê pae taata no to ˈna ra iˈoa.’ (Petero 1, 2:9, 10; Ohipa 15:14; Galatia 6:16) Te na ô ra te aposetolo Paulo e ua tamâ te Mesia no ˈna iho i te taata “ei taata mau no ˈna iho, e te itoito i te mau ohipa maitatai ra.” (Tito 2:14) O outou te feia apî, e tiamâraa to outou no te faataa no outou iho ihea e itehia ˈi tera pǔpǔ taata. O vai i teie mahana “te [nunaa] parau-tia, o tei haapao i te parau mau ra,” o te ora ra ia au i te mau faaueraa tumu bibilia, o te ohipa ra ei Ite no Iehova haapao maitai, e o te poro ra i te Basileia ei tiaturiraa hoê roa no te huitaata? (Isaia 26:2-4; MN) A hiˈo na i te mau ekalesia a te Amuiraa faaroo Kerisetiano e te tahi atu mau haapaoraa, e a faaau i to ratou haerea e ta te Bibilia e titau ra i te mau tavini mau a te Atua.

19. Eaha ta te mau mirioni taata na te fenua atoa nei i papu?

19 Ua papu i te mau mirioni taata na te ao nei e to roto atoa e rave rahi taata apî, e o te toea o te mau Ite no Iehova faatavaihia te “nunaa parau-tia.” Te na ô ra ratou i teie mau Iseraela pae varua e: “E haere atoa matou i ǒ na: ite aˈenei matou e, tei ia outou te Atua.” (Zekaria 8:23) Te tiaturi mau nei matou e te pure nei matou e ia faaoti outou, te feia apî, i te parahi i rotopu i te pǔpǔ taata o te Atua e ia ‘maiti i te ora’—te ora mure ore i roto i te ao apî a Iehova.—Deuteronomi 30:15-20; Petero 2, 3:11-13.

Ei haamanaˈoraa

• Eaha tei taaihia i te mau faaararaa?

• Eaha te huru taviniraa e fariihia e Iehova?

• Eaha te maitiraa i tuuhia ˈtu i mua i te feia apî atoa i haapiihia e te mau metua pûpûhia?

• No te aha eiaha ˈi ia faataime-roa-hia te bapetizoraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 27]

O vai ta outou e faaroo?

[Hohoˈa i te api 29]

E nafea te pûpûraa e te bapetizoraa e paruru ai ia outou?

[Hohoˈa i te api 30]

Eaha te tapea ra ia outou ia bapetizo?