Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“O ta oe i haamanaˈo maira, o ta ˈu ïa e popou”

“O ta oe i haamanaˈo maira, o ta ˈu ïa e popou”

“O ta oe i haamanaˈo maira, o ta ˈu ïa e popou”

“Te mau parau atoa . . . i papaihia i mutaa ihora, i papaihia ïa ia ite tatou.”—ROMA 15:4.

1. E nafea Iehova e horoa mai ai i te mau haamanaˈoraa, e no te aha tatou e hinaaro ai i te reira?

 TE HOROA ra Iehova i to ˈna nunaa i te mau haamanaˈoraa no te tauturu ia ratou ia faaruru i te mau faateimaharaa o teie anotau fifi. E itehia vetahi o te reira i roto i ta tatou iho taioraa bibilia, area te tahi atu ra, i roto ïa i te mau haamaramaramaraa aore ra tatararaa horoahia i te mau putuputuraa Kerisetiano. Ua ite ê na tatou e rave rahi mea ta tatou e taio aore ra e faaroo i taua mau taime ra. Ua hiˈopoa atoa na paha tatou i te reira na mua ˈˈe. I te mea râ e e moe haere noa ia tatou, e hinaaro noa tatou ia haamanaˈohia mai ta Iehova mau opuaraa, ture, e haapiiraa. E mea tia ia mauruuru tatou no te mau haamanaˈoraa a te Atua. E faaitoito te reira ia tatou ia haamanaˈo i te mau tumu i turai ia tatou ia farii i te hoê haerea ta te Atua e au. No reira te papai salamo i himene ai ia Iehova: “O ta oe i [haamanaˈo] maira, o ta ˈu ïa e popou.”—Salamo 119:24; MN.

2, 3. (a) No te aha Iehova i faaherehere ai i te aamu o te tahi feia bibilia e tae mai i teie tau? (b) Teihea aamu o te mau Papai ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau?

2 Noa ˈtu e ua papaihia te Parau a te Atua e rave rahi senekele aˈenei, mea puai te reira. (Hebera 4:12) Te faaite maira te reira i te aamu mau o te oraraa o te tahi feia bibilia. Noa ˈtu e ua taui rahi te mau tutuu e te mau manaˈo mai te tau bibilia mai â, e pinepine hoê â fifi ta tatou e faaruru nei e to taua tau ra. Te horoa maira e rave rahi aamu i faahereherehia no tatou i roto i te Bibilia, i te mau hiˈoraa putapû o te feia i here ia Iehova e i tavini ia ˈna ma te taiva ore noa ˈtu te mau tupuraa ino. Te faataa ra te tahi atu mau aamu i te haerea ta te Atua eita e au. Ua tuu Iehova i tera mau aamu atoa, maitatai e tano ore, i roto i te Bibilia ei haamanaˈoraa. Ua papai hoi te aposetolo Paulo e: “Te mau parau atoa . . . i papaihia i mutaa ihora, i papaihia ïa ia ite tatou; ia noaa to tatou tiairaa, i te faaoromai e te mahanahana o te parau i papaihia ra.”—Roma 15:4.

3 E hiˈopoa tatou e toru aamu o te mau Papai: te aamu o ta Davida haaraa e o Saula, to Anania raua o Saphira, e to Iosepha haerea i nia i te vahine a Potiphara. E haapiiraa faufaa roa ta te aamu taitahi e horoa maira.

Te taiva ore i te mau faaotiraa a te Atua

4, 5. (a) Eaha tei tupu i rotopu i te arii Saula e o Davida? (b) Eaha to Davida huru i mua i te riri rahi o Saula?

4 Ua taiva te arii Saula ia Iehova e aita i tano ia arii oia i nia i to ˈNa nunaa. Ua faarue atura te Atua ia ˈna e ua faaue i te peropheta Samuela ia faatahinu ia Davida ei arii o Iseraela i muri iho. A ite ai oia ia Davida ia aruehia e te nunaa no ta ˈna mau ohipa tamaˈi taa ê, ua hiˈo aˈera Saula ia Davida ei enemi e ua tamata noa oia i te haapohe ia Davida. Ua ora noa mai Davida no te mea tei pihai iho Iehova ia ˈna.—Samuela 1, 18:6-12, 25; 19:10, 11.

5 E rave rahi matahiti to Davida tapuni-haere-noa-raa. I te mau taime atoa i nehenehe ai oia e haapohe ia Saula, ua turai to Davida mau hoa ia ˈna ia na reira, ma te parau e te tuu atu ra Iehova i to Davida enemi i roto i to ˈna rima. Ua patoi râ Davida, no to ˈna taiva ore ia Iehova e to ˈna faatura i te tiaraa o Saula ei arii faatahinuhia o te nunaa o te Atua. E ere anei na Iehova i faatoroa ia Saula ei arii o Iseraela? Na Iehova atoa ïa e iriti ê ia ˈna i te taime ta ˈna i faataa. Ua feruri Davida e aita to ˈna e tiaraa e ohipa ˈtu. I muri aˈe i to ˈna raveraa i tei tia ia ˈna no te tamǎrû i to Saula riri rahi ia ˈna, ua faaoti Davida e: “Na Iehova oia e taparahi, e aore ra, te vai ra to ˈna mahana e pohe atu ai; e aore ra, e haere oia i te tamaˈi, pohe atu ai. Ia tapea mai hoi Iehova ia ˈu ia ore au ia rave i te taata o Iehova i faatahinuhia ra.”—Samuela 1, 24:3-15; 26:7-20.

6. No te aha e mea faufaa ˈi ia hiˈopoa tatou i te aamu o Davida raua o Saula?

6 E haapiiraa faufaa roa to taua aamu ra. Ua ui ê na anei oe ia oe iho no te aha te tahi mau fifi e tupu ai i roto i te amuiraa Kerisetiano? Peneiaˈe te rave ra te hoê Kerisetiano i te tahi ohipa tano ore. E ere paha i te hara rahi, tera râ te haapeapea ra to ˈna haerea ia oe. E nafea ïa oe? No to ˈna maitai e no to oe taiva ore ia Iehova, e faaoti paha oe i te paraparau ia ˈna ma te hamani maitai, ma te fa e faaafaro i te fifi. E ia tamau noa te fifi? I muri aˈe i te raveraa i tei tia ia oe ma te au noa, e hinaaro paha oe e vaiiho i te fifi i roto i te rima o Iehova. O ta Davida ïa i rave.

7. Mai ia Davida, eaha to tatou huru e tia ˈi ia faaruru tatou i te ohipa tano ore aore ra faainoraa?

7 Te faaruru atoa ra paha oe i te tahi tupuraa totiare tano ore aore ra faainoraa faaroo. Peneiaˈe aita rea aore ra aita roa ˈtu e mea ta oe e nehenehe e rave. Mea fifi roa paha ia faaoromai atu, te horoa maira râ te huru o Davida i mua i te ohipa tano ore i te hoê haapiiraa. Te faatia ra te mau salamo ta Davida i papai ma te putapû eiaha noa i ta ˈna mau pure haavare ore i te Atua ia ape oia ia Saula, i to ˈna atoa râ taiva ore ia Iehova e to ˈna tapitapi ia raa te iˈoa o te Atua. (Salamo 18:1-6, 25-27, 30-32, 48-50; 57:1-11) Ua vai taiva ore noa Davida ia Iehova noa ˈtu e ua tamau noa Saula i te haa ma te tano ore i nia ia ˈna e rave rahi matahiti i te maoro. E mea tia ia tapea tatou atoa i to tatou taiva ore ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa, noa ˈtu te mau ohipa tano ore ta tatou e faaruru e noa ˈtu eaha ta vetahi ê e rave. E nehenehe tatou e tiaturi papu e ua ite maitai Iehova i te tupuraa.—Salamo 86:2.

8. Ua aha te mau Ite no Iehova no Mozambique i te tamataraahia to ratou taiva ore ia Iehova?

8 Te horoa ra te mau Kerisetiano no Mozambique i te hiˈoraa no teie tau o te vai-taiva-ore-raa ia Iehova i roto i te tamataraa. I 1984, e pinepine to ratou mau oire rii i te arohia e te hoê pǔpǔ patoi tamauhaa, o tei eiâ, tei tutui i te fare i te auahi, e tei taparahi i te taata. Ia hiˈohia aita e ravea ta taua mau Kerisetiano mau ra no te paruru ia ratou. Ua tamata te hoê pǔpǔ faehau i te tihepu i te feia no reira aore ra i te faahepo ia ratou ia turu atu i roto i te tahi atu mau tuhaa. No te mau Ite no Iehova, aita te reira e tuati ra e to ratou tiaraa amui ore Kerisetiano. Ua tupu te riri rahi i to ratou patoiraa. Fatata e 30 Ite tei haapohehia i taua tau arepurepu ra, aita râ te haamǎtaˈuraa haapohe i ofati i te taiva ore o te nunaa o te Atua. * Mai ia Davida, ua faaoromai ratou i te mau ohipa tano ore e ua upootia ratou.

Te hoê haamanaˈoraa faaara

9, 10. (a) Eaha ta te tahi mau hiˈoraa bibilia e nehenehe e haapii mai? (b) Eaha te ino o te mau ohipa a Anania raua Saphira?

9 Te horoa ra te tahi mau taata i faahitihia i roto i te mau Papai i te mau haamanaˈoraa faaara no nia i te haerea e ape. I roto i te Bibilia, mea rahi te aamu o te feia, o te mau tavini atoa a te Atua, tei rave i te hape e tei faaruru i te mau faahopearaa. (Korinetia 1, 10:11) Te vai ra te aamu o Anania e ta ˈna vahine o Saphira, melo o te amuiraa Kerisetiano no Ierusalema i te senekele matamua.

10 I muri aˈe i te Penetekose 33 T.T., ua titauhia ia tauturu i te pae materia i te feia tiaturi apî i faaea ˈtu i Ierusalema no te amuimui atu i te mau aposetolo. Ua hoo atu te tahi mau melo o te amuiraa i ta ratou mau taoˈa ia ore te hoê ia ere i te tahi mea. (Ohipa 2:41-45) Ua hoo atu Anania raua Saphira i te tahi fenua e ua horoa i te mau aposetolo i te hoê noa tuhaa o te moni i noaa mai, ma te parau e o te moni taatoa ïa. Parau mau, e nehenehe ta raua e horoa i ta raua e hinaaro, tera râ mea ino to raua manaˈo turai e mea tia ore ta raua mau ohipa. Ua hinaaro raua e haamaere e e faaite e mea rahi aˈe ta raua e pûpû ra i ta raua e horoa mau na. Ua faaite roa te aposetolo Petero, ma te faaurua e te varua moˈa, i to raua haerea parau-tia ore e te haavarevare, e ua tairi pohe atura Iehova ia raua.—Ohipa 5:1-10.

11, 12. (a) Eaha te tahi mau haamanaˈoraa no nia i te haerea tia? (b) Eaha te mau maitai ta te haerea tia e hopoi mai?

11 Ia hinaaro noa ˈtu tatou e taviri i te parau mau ia manaˈo maitai te taata ia tatou, ia riro ïa te aamu o Anania raua o Saphira ei haamanaˈoraa puai. E nehenehe e haavare i te taata, eiaha râ ia Iehova. (Hebera 4:13) Te faaue noa ra te mau Papai ia tatou eiaha e haavare te tahi i te tahi, no te mea eita te feia haavare e ora i nia i te hoê fenua aita e parau-tia ore. (Maseli 14:2; Apokalupo 21:8; 22:15) Mea maramarama maitai te tumu o te reira. O te Diabolo ra o Satani te tumu o te parau haavare atoa, aita ˈtu.—Ioane 8:44.

12 Mea rahi te maitai ia faariro i te haerea tia ei huru oraraa no tatou. Te vai ra te hoê manaˈo haava maitai e te oaoa e mea tiaturihia tatou e vetahi ê. I roto e rave rahi tupuraa, ua noaa mai ta te tahi mau Kerisetiano ohipa aore ra ua tapea noa i ta ratou ohipa, no to ratou haerea tia. Te maitai faufaa roa ˈˈe râ, e haafanaˈo te haerea tia ia tatou i te auhoaraa o te Atua Mana hope.—Salamo 15:1, 2.

E atuatu anaˈe i te viivii ore morare

13. Ua farerei Iosepha i teihea tupuraa, e ua aha oia?

13 Ua hoohia o Iosepha, te hoê tamaiti a te patereareha Iakoba, ei tîtî i te 17raa o to ˈna matahiti. Ua tae atura oia i roto i te utuafare o te taata toroa Aiphiti ra o Potiphara, i reira to te vahine a to ˈna fatu hiˈoraa ia ˈna, no te mea e tane apî haviti oia. I tera mahana i tera mahana, ua onoono noa te vahine i te parau ia ˈna e: “E taoto na tâua.” Ua atea hoi Iosepha i to ˈna utuafare i te hoê fenua aita hoê aˈe taata i matau ia ˈna. E nehenehe noa ta ˈna e taoto e taua vahine ra ma te ore vetahi ê e ite atu. Tera râ, i to te vahine a Potiphara haruraa ia ˈna, ua horo Iosepha.—Genese 37:2, 18-28; 39:1-12.

14, 15. (a) No te aha e mea faufaa ˈi te aamu o Iosepha no tatou? (b) No te aha te hoê vahine Kerisetiano e ore ai e tatarahapa i te haapaoraa i te mau haamanaˈoraa a te Atua?

14 Ua paari o Iosepha i roto i te hoê utuafare e mǎtaˈu ra i te Atua, ua taa ïa ia ˈna e mea ino ia rave te feia faaipoipo ore i te taatiraa pae tino. “Eaha hoi au e tia ˈi ia rave i tena na ino rahi, a hara ˈi i te Atua?” ta ˈna ïa i ui. Eita e ore e ua niuhia ta ˈna faaotiraa i nia i to ˈna ite i te ture aveia a te Atua tei faataahia i Edene, oia hoi hoê noa hoa faaipoipo to te taata. (Genese 2:24) E mea faufaa ia feruri te nunaa o te Atua i teie tau i to Iosepha huru i mua i taua tupuraa ra. I te tahi mau vahi, no te mea e mea farii-roa-hia te taatiraa pae tino, te tâhitohitohia ra te feia apî aita e rave ra i te reira e to ratou mau hoa. I rotopu i te feia paari, e ite-pinepine-hia te mau taatiraa faaturi. No reira, e haamanaˈoraa tano maitai te aamu o Iosepha no tatou. Te hiˈo noa ra te Atua i te poreneia e te faaturi ei hara. (Hebera 13:4) Mea rahi o tei hema i te mau faahinaaroraa morare ore, te parau e te vai ra te hoê tumu papu e patoi ai i te reira. I rotopu i te mau faahopearaa au ore, te vai ra te haama, te hoê manaˈo haava faahapa, te pohehae, te hapû, e te maˈi purumu. Mai ta te mau Papai e haamanaˈo maira, te “hamani ino” ra te hoê taata o te rave i te poreneia “i to ˈna iho tino.”—Korinetia 1, 5:9-12; 6:18; Maseli 6:23-29, 32.

15 Aita o Jenny, * te hoê Ite no Iehova taa noa, e tatarahapa ra i te haapaoraa i te mau haamanaˈoraa a te Atua. I te ohipa, ua faahinaaro te hoê hoa haviti ia ˈna. I te mea e aita o Jenny i tâuˈa ˈtu, ua rahi atu â oia i te faahinaaro atu. “Ua aro vau no te vai viivii ore noa,” ta ˈna ïa e faˈi ra, “no te mea e mea au ia haapao mai te hoê tane ia oe.” Ua taa râ ia ˈna e te tamata noa ra tera hoa i te tuu atoa ia ˈna i rotopu i te mau vahine ta ˈna i taoto. A ite ai oia e te paruparu ra ta ˈna faaotiraa e patoi, ua taparuparu oia ia Iehova ia tauturu ia ˈna ia tapea i to ˈna haapao maitai ia ˈNa. Ma te rave i te mau maimiraa i roto i te Bibilia e te mau papai Kerisetiano, ua ite atura oia i te mau haamanaˈoraa tei turai ia ˈna ia vai ara. Te hoê o tera mau haamanaˈoraa, o te aamu ïa o Iosepha e te vahine a Potiphara. “A haamanaˈo noa ˈi au e mea here roa na ˈu ia Iehova,” ta ˈna ïa e faaoti ra, “eita ïa e puta mai te manaˈo e rave i taua ino rahi ra e e hara ia ˈna.”

E haapao anaˈe i te mau haamanaˈoraa a te Atua!

16. E nafea tatou e faufaahia ˈi i te hiˈo-faahou-raa e te feruriruriraa i te oraraa o te mau taata i faahitihia i roto i te Bibilia?

16 E nehenehe tatou paatoa e faarahi i to tatou mauruuru no te mau ture aveia a Iehova, ma te tutava i te taa no te aha oia i faaherehere ai i te tahi mau aamu i roto i te mau Papai no tatou. Eaha ta te reira e haapii maira? Eaha te mau huru maitatai aore ra hinaaro i faaitehia e te tahi mau taata bibilia e mea tia ia pee aore ra ia ape tatou? E hanere taata mau â tei faatiahia i roto i te Parau a te Atua. E mea maitai ia atuatu te feia atoa mea au na ratou te haapiiraa a te Atua, i to ratou hiaai i te paari o te horoa i te ora, tae noa ˈtu i te mau haapiiraa o te mau hiˈoraa ta Iehova i faaherehere maite. Ua nenei ê na teie vea e rave rahi tumu parau no nia i te feia e haapiiraa ta to ratou aamu e horoa mai. No te aha e ore ai e rave i te taime no te taio faahou i te reira?

17. Eaha to outou manaˈo i ta Iehova mau haamanaˈoraa, e no te aha?

17 E nehenehe mau â tatou e mauruuru no te tapitapi î i te here o Iehova i te feia e tutava ra i te rave i to ˈna hinaaro! E ere iho â tatou i te taata tia roa, mai te mau tane e vahine atoa i faahitihia i roto i te Bibilia. Tera râ, mea faufaa roa no tatou ta ratou mau ohipa i papaihia. Ma te haapao i te mau haamanaˈoraa a Iehova, e nehenehe tatou e ape i te rave i te mau hape rahi, e e nehenehe tatou e pee i te hiˈoraa maitai o te feia i haere na te eˈa parau-tia. Ia na reira tatou, e nehenehe ïa tatou e himene e te papai salamo e: ‘E ao to tei haapao i ta Iehova i [haamanaˈo] mai, o tei imi ia ˈna ma te aau atoa ra. Te haapao nei tau [nephe] i ta oe mau parau i [haamanaˈo] mai; hinaaro rahi hoi to ˈu i te reira.’—Salamo 119:2, 167; MN.

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo i te Annuaire des Témoins de Jéhovah 1996, api 160-2.

^ Ua tauihia te iˈoa.

Eaha ta outou e pahono?

• Eaha ta te huru o Davida i nia ia Saula e haapii maira?

• Eaha ta te aamu o Anania raua o Saphira e haapii maira?

• No te aha mea faufaa taa ê ai to Iosepha aamu i teie tau?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 18]

No te aha Davida i ore ai i faatia ia haapohehia Saula?

[Hohoˈa i te api 19]

Eaha ta te aamu o Anania raua o Saphira e haapii maira?

[Hohoˈa i te api 20]

Na te aha i turai ia Iosepha ia patoi i te mau faahinaaroraa morare ore?