Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“Te rahi roa nei to ˈu hinaaro i ta oe ra ture!”

“Te rahi roa nei to ˈu hinaaro i ta oe ra ture!”

“Te rahi roa nei to ˈu hinaaro i ta oe ra ture!”

“Te rahi roa nei to ˈu hinaaro i ta oe ra ture! o to ˈu ïa manaˈoraa i te mau mahana atoa nei.”—SALAMO 119:97.

1, 2. (a) Eaha te tupuraa ta te taata papai faaurua o te Salamo 119 i farerei? (b) Ua aha oia, e no te aha?

 UA FAREREI te taata papai o te Salamo 119 i te hoê tamataraa rahi. Ua tâhitohito te mau enemi teoteo o te vahavaha ra i te ture a te Atua ia ˈna e ua pari haavare atu. Ua tahuˈa te hui arii e parau ino ia ˈna e ua hamani ino atu. Ua haaatihia oia e te paieti ore, e ua fifihia to ˈna iho ora. ‘Ua tarapape atura to ˈna aau i te oto.’ (Salamo 119:9, 23, 28, 51, 61, 69, 85, 87, 161) Noa ˈtu râ, ua himene te papai salamo e: “Te rahi roa nei to ˈu hinaaro i ta oe ra ture! o to ˈu ïa manaˈoraa i te mau mahana atoa nei.”—Salamo 119:97.

2 Mea maitai ia ui oe ia oe iho, “Mea nafea te ture a te Atua i te tamahanahanaraa i te papai salamo?” Na to ˈna tiaturi e te anaanatae ra Iehova ia ˈna i turu ia ˈna. Noa ˈtu te rave-ino-raa a to ˈna mau enemi ia ˈna, ua oaoa te papai salamo no te mea ua ite o ˈna i te mau faanahoraa î i te here o taua ture ra. Ua ite oia e i hamani maitai na Iehova ia ˈna. Hau atu â, maoti te faaohiparaa i te aratairaa a te ture a te Atua, ua riro te papai salamo ei taata paari aˈe i to ˈna mau enemi e ua ora atoa mai oia. Ua fanaˈo oia i te hau e te hoê manaˈo haava maitai no to ˈna auraroraa i te ture.—Salamo 119:1, 9, 65, 93, 98, 165.

3. No te aha e mea fifi ai i teie mahana no te mau Kerisetiano ia pee i te mau ture aveia a te Atua?

3 I teie mahana, te tamata-uˈana-atoa-hia nei te faaroo o te tahi mau tavini a te Atua. Aita paha to tatou ora e haafifihia ra mai to te papai salamo, tera râ te ora nei tatou i “te mau taime ati rahi faaruru atâ.” Mea rahi te taata ta tatou e farerei nei i te mau mahana atoa aita e au ra i te mau faufaa pae varua—mea miimii e mea nounou taoˈa ta ratou mau fa, e huru feruriraa ahaaha e te faatura ore to ratou. (Timoteo 2, 3:1-5, MN) Te tamata-noa-hia ra te hapa ore morare o te mau Kerisetiano apî. I roto i tera huru tupuraa, e ere i te mea ohie ia atuatu i to tatou here ia Iehova e to tatou hinaaro i te mea maitai. E nafea ia paruru ia tatou?

4. Mea nafea to te papai salamo faaiteraa i to ˈna mauruuru no te ture a te Atua, e e nafea te mau Kerisetiano e na reira atoa ˈi?

4 Ua noaa i te papai salamo te puai ia faaû i te mau faaheporaa na roto i te faataaraa i te taime no te feruriruri ma te mauruuru i te ture a te Atua. Mea na reira oia i te hinaaroraa i te reira. Inaha, te faahiti ra fatata te mau irava atoa o te Salamo 119 i te tahi tuhaa o te ture a Iehova. * I teie tau, aita te mau Kerisetiano i raro aˈe i te Ture a Mose, ta te Atua i horoa i te nunaa Iseraela i tahito ra. (Kolosa 2:14) Tera râ, mea faufaa noâ te mau faaueraa tumu i roto i taua Ture ra. I tamahanahana na tera mau faaueraa tumu i te papai salamo, e nehenehe atoa te reira e tamahanahana i te mau tavini a te Atua o te tutava nei i te faaruru i te mau fifi o te oraraa o teie tau.

5. Eaha na tuhaa o te Ture a Mose ta tatou e hiˈopoa?

5 E hiˈo anaˈe eaha te faaitoitoraa ta tatou e fanaˈo i roto e toru noa tuhaa o te Ture a Mose: te Sabati, te faanahoraa e ohi haere, e te faaueraa eiaha e nounou i ta vetahi ê mau mea. I roto i na tuhaa taitahi, e ite tatou e mea faufaa roa ia taa i te mau faaueraa tumu i muri mai i tera mau ture no te faaû i te mau fifi o to tatou nei tau.

E haamâha anaˈe i to tatou mau hinaaro pae varua

6. Eaha te mau hinaaro faufaa roa o te taata atoa?

6 Ua poietehia te taata ma te tahi mau hinaaro faufaa roa. Ei hiˈoraa, mea faufaa roa te maa, te inu, e te tamaru no te vai oraora maitai noa. E mea tia atoa râ ia haapao te taata i to ˈna “veve i te pae varua.” Aita anaˈe, eita ïa oia e oaoa mau. (Mataio 5:3, MN) No te mea e mea faufaa roa no Iehova ia haapaohia taua hinaaro natura ra, ua faaue oia i to ˈna nunaa ia vaiiho i ta ratou mau ohipa matauhia hoê noa mahana taatoa i te hebedoma no te haapao i te mau ohipa pae varua.

7, 8. (a) Eaha te taa-ê-raa ta te Atua i haamau i rotopu i te Sabati e te tahi atu mau mahana? (b) Eaha te tumu o te Sabati?

7 Te haapapu ra te Sabati i te faufaaraa o te mau fa pae varua. I roto i te Bibilia, ua taaihia te faahitiraa matamua o te taˈo “sabati” i te horoaraahia te mâna i roto i te medebara. Ua faauehia te mau Iseraela e ohi i taua maa semeio ra e ono mahana i te maoro. I te ono o te mahana, e ohi ratou i “te maa no na mahana e piti,” no te mea aita e maa i te hitu o te mahana, ‘e sabati moˈa hoi no Iehova,’ i reira te taata taitahi i titauhia ˈi ia parahi noa i to ˈna iho vahi. (Exodo 16:13-30) Ia au i te hoê o na Ture Ahuru, aita roa ˈtu e ohipa e ravehia i te Sabati, mea moˈa hoi taua mahana ra. Ia ore ia haapaohia te reira, o te pohe ïa te utua.—Exodo 20:8-11; Numera 15:32-36.

8 Te faaite ra te ture o te Sabati i to Iehova tapitapi i te maitai pae tino e pae varua o to ˈna nunaa. “I haapaohia te sabati no te taata,” ta Iesu ïa i parau. (Mareko 2:27) E ere noa te reira i te taime e faafaaea ˈi te mau Iseraela, e taime maitai atoa râ e haafatata ˈtu ai ratou i to ratou Atua Poiete e e faaite ai i to ratou here ia ˈna. (Deuteronomi 5:12) E mahana ïa i faataahia no te mau ohipa pae varua anaˈe, mai te haamoriraa e te utuafare, te pure, e te feruriruriraa i te Ture a te Atua. Ua riro ïa taua faanahoraa ra ei parururaa i te mau Iseraela eiaha e faaohipa i te taatoaraa o to ratou taime e to ratou itoito no te mau fa materia. Te haamanaˈo ra te Sabati ia ratou e o to ratou taairaa e o Iehova te mea faufaa roa ˈˈe i roto i to ratou oraraa. Ua faahiti â Iesu i taua faaueraa tumu taui ore ra ia ˈna i parau e: “Ua papaihia, E ore te taata e ora i te maa anaˈe ra, i te mau mea atoa râ i haapaohia e te Atua.”—Mataio 4:4.

9. Eaha te haapiiraa ta te mau Kerisetiano e tapea mai no nia i te Sabati?

9 Noa ˈtu e aita te nunaa o te Atua e titau-faahou-hia ra ia haapao i te hoê faafaaearaa sabati e 24 hora, e ere te Sabati i te tahi noa ohipa faufaa o te tuatapaparaa. (Kolosa 2:16) Aita anei te reira e haamanaˈo maira e ia tuu tatou atoa i te mau ohipa pae varua i te parahiraa matamua e tia ˈi? Eiaha te mau tapitapi materia aore ra te mau faaanaanataeraa ia na nia aˈe i te mau ohipa moˈa. (Hebera 4:9, 10) E mea maitai ïa ia ui tatou ia tatou iho: “Eaha ta ˈu fa matamua roa i roto i to ˈu oraraa? O te haapiiraa anei, te pure, te mau putuputuraa Kerisetiano e te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia? Aore ra te monohia ra anei te reira e te tahi atu mau ohipa?” Ia tuu tatou i te mau ohipa pae varua i te parahiraa matamua, eita tatou e ere i te mau mea faufaa roa o te oraraa, ta Iehova ïa e haapapu maira.—Mataio 6:24-33.

10. E nafea tatou e maitaihia ˈi i te faataaraa i te taime no te mau ohipa pae varua?

10 E nehenehe te mau taime haapiiraa i te Bibilia e te mau papai Kerisetiano, tae noa ˈtu te feruri-hohonu-raa i te poroi i roto, e tauturu ia tatou ia haafatata ˈtu â ia Iehova. (Iakobo 4:8) Te faˈi ra o Susan, o tei haamata i te faataa i te taime no te haapii tamau i te Bibilia fatata a 40 matahiti aˈenei, e e ere i te mea arearea i te omuaraa. Mea teimaha. A rahi ai râ oia i te taio, ua rahi atoa oia i te au atu. I teie nei, e peapea roa o ˈna ia mairi oia i ta ˈna iho haapiiraa no te tahi tumu. “Ua tauturu te haapiiraa ia ˈu ia hiˈo ia Iehova mai te hoê Metua,” ta ˈna ïa e parau ra. “E nehenehe au e tiaturi ia ˈna, e turui i nia ia ˈna, e e haafatata noa ˈtu ia ˈna i roto i te pure. Mea faahiahia mau â ia ite e mea here roa na Iehova ta ˈna mau tavini, mea haapao o ˈna ia ˈu iho, e ua tauturu rahi o ˈna ia ˈu.” E oaoa rahi mau â tatou ia haapao tamau tatou i to tatou mau hinaaro pae varua!

Te ture a te Atua e ohi haere

11. Eaha te tereraa o te ohipa ohi-haere-raa?

11 Te piti o te tuhaa o te Ture a Mose e faaite ra i to Iehova tapitapi i te maitai o to ˈna nunaa, o te tiaraa ïa e ohi haere. Ua faaue Iehova e ia ooti te hoê taata faaapu Iseraela i te maa o ta ˈna aua, e faatiahia te taata rii ia ohi haere i te mau mea ta te feia ooti i vaiiho i muri. Eiaha te feia faaapu e ooti haapau roa i te peho rii o ta ratou mau aua, eiaha atoa e ohi i te toea vine aore ra olive. Eiaha e hoˈi e tii i te rǔrǔ sitona i vaiiho-noa-hia ˈtu i roto i te aua. E faanahoraa î i te here tera no te taata rii, te taata ê, te otare, e te vahine ivi. Parau mau, mea titauhia ia rave puai ratou i te ohipa, maoti râ te reira e ore ai ratou e taparu i te maa.—Levitiko 19:9, 10; Deuteronomi 24:19-22; Salamo 37:25.

12. E ravea te ohi-haere-raa e faaite ai te feia faaapu i te aha?

12 Aita te ture e ohi haere i faataa ehia rahiraa maa ta te feia faaapu e vaiiho na te taata rii. Na ratou e faaoti i te aano o te tâpû fenua eita ratou e ooti e ati aˈe i te peho rii o ta ratou mau aua. Te haapii ra ïa tera faanahoraa i te aau horoa. Maoti te reira i nehenehe ai te feia faaapu e faaite i to ratou mauruuru i Tei horoa mai i te auhune, i te mea e ‘te faatura ra tei hamani maitai i te taata rii i Tei hamani ia ˈna.’ (Maseli 14:31) O ta Boaza ïa i rave. Ua hiˈo maitai oia e ia rave rahi o Ruta, te hoê vahine ivi e ohi haere ra na roto i ta ˈna mau aua, i te maa. Ua haamaitai rahi Iehova ia ˈna no to ˈna aau horoa.—Ruta 2:15, 16; 4:21, 22; Maseli 19:17.

13. Eaha ta te ture e ohi haere i tahito ra e haapii maira?

13 Aita i taui te faaueraa tumu i muri mai i te ture e ohi haere. Te hinaaro ra Iehova ia faaite ta ˈna mau tavini i te aau horoa i nia iho â râ i te taata rii. E rahi noa ˈtu tatou i te horoa, e rahi atoa tatou i te haamaitaihia. “E horoa, e e noaa hoi ta outou,” ta Iesu ïa i parau. “E î te faito, e neneihia, e ueuehia, e manii noa ˈtu, na te taata e ninii i roto i to outou ahu. O taua faito hoi ta outou e faito ra, o te faito-faahou-hia mai ïa ta outou.”—Luka 6:38.

14, 15. E nafea tatou e nehenehe ai e faaite i te aau horoa, e eaha te mau maitai e fanaˈo tatou e te feia ta tatou e tauturu?

14 Ua faaue mai te aposetolo Paulo ia “hamani maitai tatou i te taata atoa, ia rahi atu râ i to te fetii faaroo ra.” (Galatia 6:10) No reira, e mea tia mau â ia tapitapi tatou e te fanaˈo ra to tatou mau hoa Kerisetiano i te tauturu pae varua ia tamatahia to ratou faaroo. Aita atoa anei râ ratou e hinaaro ra i te tauturu mau, ei hiˈoraa, no te haere i te Piha a te Basileia aore ra i te fare toa? E ruhiruhia, e taata maˈi aore ra e taata e mau noa i te fare anei to roto i ta outou amuiraa o te oaoa i te hoê tere farereiraa faaitoito aore ra te tahi tauturu? Ia tutava tatou i te haapao i taua mau hinaaro ra, e tia atoa ïa ia Iehova ia faaohipa ia tatou no te pahono i te mau pure a te hoê taata e hinaaro ra i te tauturu. E titauraa Kerisetiano ia haapao te tahi i te tahi, e maitai-atoa-hia râ te taata tauturu. E hopoi mai te faaiteraa i te here mau i te mau hoa haamoriraa i te oaoa rahi e te mauruuru hohonu, a fanaˈo atu ai tatou i te farii maitai a Iehova.—Maseli 15:29.

15 Te tahi atu ravea faufaa e faaite ai te mau Kerisetiano i te hoê huru miimii ore, o te faaohiparaa ïa i to ratou taime e to ratou itoito no te poro i te mau opuaraa a te Atua. (Mataio 28:19, 20) Te taata atoa i fanaˈo na i te oaoa e tauturu i te tahi atu ia pûpû roa i to ˈna oraraa ia Iehova, ua ite ïa i te tanoraa o ta Iesu parau: “E mea maitai i te horoa ˈtu i te rave mai.”—Ohipa 20:35.

Eiaha e nounou i ta vetahi ê mau mea

16, 17. Eaha ta te ahuru o te ture e opani ra, e no te aha?

16 Te toru o te tuhaa o te Ture ta te Atua i horoa ia Iseraela ta tatou e hiˈopoa, o te ahuru ïa o te ture e opani ra i te nounou i ta vetahi ê mau mea. Te na ô ra te Ture: “Eiaha roa oe e nounou i to vetahi ê ra fare, eiaha atoa oe e nounou i ta vetahi ê ra vahine, e to ˈna tavini tane, e to ˈna tavini vahine, e ta ˈna puaatoro, e ta ˈna asini, eiaha atoa i te mau mea atoa na vetahi ê ra.” (Exodo 20:17) Aita e taata e tia ia haamana i taua faaueraa ra, i te mea e aita e taata e tia ia hiˈo i te aau. Tera râ, te faateitei ra taua faaueraa ra i te Ture i nia aˈe i te ture a te taata. Te faaite maitai ra te reira i te Iseraela taitahi e e hopoia ta ˈna i mua ia Iehova, o te nehenehe e hiˈo i te mau hinaaro o te aau. (Samuela 1, 16:7) Hau atu â, te haamahitihiti roa ra taua faaueraa ra i te tumu mau o te ohipa tia ore e rave rahi.—Iakobo 1:14.

17 Te faaitoito ra te ture eiaha e nounou i ta vetahi ê mau mea i te nunaa o te Atua ia ape i te nounou taoˈa, te nounou, e te autâraa i to ratou huru oraraa. Te paruru atoa ra te reira ia ratou i te faahemaraa e eiâ aore ra e rave i te morare ore. E ite noa iho â tatou i te feia e taoˈa materia ta ratou ta tatou e faahiahia aore ra mea manuïa aˈe ratou ia tatou i roto i te tahi mau tuhaa. Ia ore tatou e haavî i to tatou mau manaˈo, eita tatou e oaoa e e feii tatou ia vetahi ê. Ia au i te Bibilia, e faaiteraa te nounou i ta vetahi ê mau mea i te “aau au ore.” E maitai-aˈe-hia tatou ia patoi tatou i te reira.—Roma 1:28-30.

18. Eaha te huru feruriraa matauhia i roto i teie nei ao i teie tau, e eaha te mau faahopearaa ino ta te reira e nehenehe e faatupu?

18 Te paturu ra te huru feruriraa matauhia i roto i teie nei ao i teie tau i te nounou taoˈa e te faatitiauaraa. Na roto i te faatianianiraa, te faaara nei te tapihooraa i te hinaaro i te mau taoˈa apî e te horoa pinepine nei i te manaˈo e eita tatou e oaoa ia ore tatou e hoo mai i te reira. Tera mau â te huru feruriraa ta te Ture a Iehova e faahapa ra, oia atoa te hinaaro e manuïa i roto i teie nei ao aita e hiˈoraa i te mau faahopearaa e e haapue i te moni. Ua faaara te aposetolo Paulo e: “Te feia e mârô e ia rahi te taoˈa, e roohia ïa i te ati, e te marei, e te nounou maamaa e rave rahi, e ino ai te taata ra, e topa taue ai te taata i roto i te ino rahi faarue roa ra, e te pohe mure ore. O te nounou moni hoi te tumu o te mau ino atoa nei, ua taa ê roa hoi te tahi pae i te parau nei i te titau-noa-raa i te reira, e ua patiatia pupu roa ia ratou iho i te oto e rave rahi.”—Timoteo 1, 6:9, 10.

19, 20. (a) Eaha te mea faufaa mau no te taata e hinaaro ra i te ture a Iehova? (b) Eaha te manaˈo o to muri nei tumu parau?

19 Ua ite te feia e hinaaro ra i te ture a te Atua i te mau fifi atâta o te hoê huru feruriraa nounou taoˈa e ua paruruhia ratou i te reira. Ei hiˈoraa, ua pure te papai salamo ia Iehova: “E faafariu i tau aau i ta oe i faaite maira, eiaha i te nounou taoˈa. Maitai rahi to te ture a to vaha ra ia ˈu, i na auro e te ario e ia rahi noa ˈtu i te tausani.” (Salamo 119:36, 72) Ia tiaturi papu tatou i te tanoraa o tera mau parau, e nehenehe tatou e atuatu i te feruriraa au noa faufaa roa no te ape i te marei o te nounou taoˈa, te nounou, e te mauruuru ore no to tatou huru oraraa. O “te paieti,” eiaha te haapueraa i te faufaa, te taoˈa rahi mau.—Timoteo 1, 6:6.

20 Te mau faaueraa tumu i muri mai i te Ture ta Iehova i horoa i te nunaa Iseraela i tahito ra na roto ia Mose, mea faufaa atoa ïa i to tatou anotau fifi. E rahi atu â tatou i te faaohipa i te reira, e haafaufaa ˈtu â ïa tatou i te reira, e rahi atu â tatou i te hinaaro atu, e e oaoa ˈtu â tatou. Mea rahi te haapiiraa faufaa no tatou i roto i te Ture, ta te oraraa o te tahi feia bibilia e haamanaˈo maitai maira. E hiˈopoa tatou vetahi o te reira i roto i to muri nei tumu parau.

[Nota i raro i te api]

^ Te faahiti ra na irava atoa 176, eiaha râ e 4 irava, o tera salamo i ta Iehova mau faaueraa, faaotiraa haavaraa, ture, parau faaue, faatureraa, haamanaˈoraa, parau, faaauraa, eˈa, aore ra taˈo (MN).

Eaha ta outou e pahono?

• No te aha te taata papai o te Salamo 119 i hinaaro ai i te ture a Iehova?

• Eaha ta te mau Kerisetiano e tapea mai no nia i te Sabati?

• Eaha te faufaaraa vai maoro o te ture a te Atua e ohi haere?

• E paruru te ture eiaha e nounou i ta vetahi ê mau mea ia tatou i te aha?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 13]

Eaha ta te ture o te Sabati e haapapu ra?

[Hohoˈa i te api 15]

Eaha ta te ture e ohi haere e haapii maira?