Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua fanauhia ratou i roto i te nunaa maitihia o te Atua

Ua fanauhia ratou i roto i te nunaa maitihia o te Atua

Ua fanauhia ratou i roto i te nunaa maitihia o te Atua

“Ua maitihia oe e to Atua ra e Iehova, ei pǔpǔ taata . . . no ˈna iho.”—DEUTERONOMI 7:6.

1, 2. Eaha te ohipa mana ta Iehova i rave no to ˈna pǔpǔ taata, e eaha te taairaa ta te mau Iseraela i faaau e te Atua?

 I 1513 H.T.T., ua faatupu Iehova i te hoê taairaa apî e ta ˈna mau tavini i te fenua nei. I taua matahiti ra, ua faahaehaa oia i te hau o te ao atoa ra e ua faaora mai i te mau Iseraela i te faatîtîraa. I te na reiraraa, ua riro oia ei Faaora e ei Fatu no ratou. Hou a ohipa ˈi, ua parau te Atua ia Mose e: “E parau atu i te tamarii a Iseraela, O vau o Iehova ra; e na ˈu outou e aratai ê mai i tena na mau hopoia a to Aiphiti na, e e matara mai outou ia ˈu i ta ratou faafaoraa mai, e e faaorahia outou e au i tau rima e faatorohia nei, e ma te tahoo rahi i nia iho ia ratou: e rave hoi au ia outou ei taata no ˈu iho, e o vau hoi to outou Atua.”—Exodo 6:6, 7; 15:1-7, 11.

2 I muri rii noa ˈˈe i to ratou Revaraa mai Aiphiti mai, ua faaau te mau Iseraela i te hoê faufaa e to ratou Atua ra o Iehova. Aita oia i faatupu i te taairaa e te taata taitahi, te mau utuafare, aore ra te mau opu fetii, mai reira mai râ e pǔpǔ taata faanahohia to Iehova, te hoê nunaa i te fenua nei. (Exodo 19:5, 6; 24:7) Ua horoa oia no to ˈna pǔpǔ taata i te mau ture tei faatere i to ratou oraraa totiare e, te mea faufaa roa ˈtu â i ta ratou haamoriraa. Ua na ô atu o Mose e: “Teihea . . . ïa fenua rahi e fatata mai to ratou atua ia ratou, mai to tatou Atua ra mai ia Iehova e fatata mai ia tatou nei, ia tiaoro noa ˈtu tatou ia ˈna? E teihea ïa fenua rahi i tia ta ˈna mau haapaoraa e te ture, mai te tia i teie atoa nei ture ta ˈu e tuu atu i mua i to outou aro i teie nei mahana?”—Deuteronomi 4:7, 8.

Fanauhia i roto i te hoê nunaa ite

3, 4. No teihea tumu faufaa to Iseraela vairaa mai ei nunaa?

3 Tau senekele i muri aˈe, ua haamanaˈo â Iehova i te mau Iseraela, na roto i ta ˈna peropheta ra o Isaia, i te hoê tumu faufaa o to ratou vairaa mai ei nunaa. Ua na ô Isaia e: “Te na ô maira Iehova, o tei hamani ia oe, e Iakoba, e o tei hamani ia oe, e Iseraela: Eiaha e mǎtaˈu, ua faaorahia oe e au; na ˈu i mairi i to iˈoa na; no ˈu oe. O vau hoi to Atua, o Iehova; o Tei Moˈa i Iseraela nei, o to oe ïa [O]ra. . . . E aratai mai i tau mau tamarii mai te fenua roa mai e tau mau tamahine mai te mau hopea mai o te fenua nei: te feia atoa i mairihia i to ˈu nei iˈoa, o tei hamanihia e au ia hanahana vau ra; o ta ˈu i faaau i to ˈna huru, e na ˈu hoi i rave. Te parau maira Iehova, O outou to ˈu ite; e tau tavini, i maitihia e au ra . . . Ua haapaohia e au teie nei mau taata no ˈu iho; na ratou e haamaitai mai ia ˈu.”—Isaia 43:1, 3, 6, 7, 10, 21; MN.

4 Ei pǔpǔ taata tei mairihia i te iˈoa o Iehova, e riro te mau Iseraela ei ite no to ˈna mana arii i mua i te mau fenua atoa. E pǔpǔ taata ‘hamanihia ratou no to Iehova hanahana.’ O ratou te ‘haamaitai atu ia Iehova,’ te faatia i ta ˈna mau ohipa faaoraraa mana e a faahanahana ˈtu ai i to ˈna iˈoa moˈa. Ma te haapoto noa, e nunaa ite no Iehova ratou.

5. I roto i teihea mau tuhaa Iseraela i riro ai ei nunaa pûpûhia?

5 I te 11raa o te senekele H.T.T., ua faaite te arii Solomona e ua faariro Iehova ia Iseraela ei nunaa faataa-ê-hia. Ua na ô oia a pure ai ia Iehova e: “Ua faataa-ê-hia ratou e oe mai roto mai i to te ao atoa nei, ei taoˈa na oe iho.” (Te mau arii 1, 8:53) E taairaa taa ê atoa to te Iseraela taitahi e o Iehova. Na mua ˈtu, ua parau Mose ia ratou e: “E tamarii outou na to outou Atua ra na Iehova; . . . e feia moˈa hoi outou no to outou Atua ra no Iehova.” (Deuteronomi 14:1, 2) Aita ïa te mau Iseraela apî i titauhia ia pûpû ratou i to ratou ora no Iehova. Ua fanauhia ratou ei melo no te pǔpǔ taata pûpûhia na te Atua. (Salamo 79:13; 95:7) Ua haapiihia te mau ture a Iehova i te ui apî taitahi e ua titauhia ia tapea ratou i te reira no te faufaa i taamu na ia Iseraela ia Iehova.—Deuteronomi 11:18, 19.

Te tiamâraa e maiti

6. Eaha te maitiraa ta te Iseraela taitahi e rave e tia ˈi?

6 Noa ˈtu e ua fanauhia te mau Iseraela i roto i te hoê nunaa pûpûhia, na te taata taitahi e faaoti e tavini i te Atua e tia ˈi. Hou ratou a tomo ai i te Fenua tǎpǔhia, ua parau atu Mose e: “Te tiaoro nei au i te raˈi e te fenua ei ite no ˈu ia outou i teie nei mahana e ua tuu vau i te ora e te pohe, i te maitai e te ino i mua ia oe; e tena na, a rave i te ora ia ora oe e to oe atoa ra huaai: ia hinaaro [aore ra here] hoi oe i to Atua ra ia Iehova, e ia faaroo oe i to ˈna reo, e ia ati atu oe ia ˈna; o to oe ora ïa oia, e o te maoro ïa o to oe ra pue mahana ia parahi hoi oe i te fenua ta Iehova i tǎpǔ mai i to mau metua ra, ia Aberahama, e ia Isaaka, e ia Iakoba, e e horoa mai oia no ratou ra.” (Deuteronomi 30:19, 20) No reira, na te Iseraela taitahi e maiti i te here ia Iehova, i te faaroo i to ˈna reo, e i te ati atu ia ˈna. I te mea e e tiamâraa to te mau Iseraela e maiti, ua farii ratou i te amo i te mau faahopearaa o ta ratou faaotiraa.—Deuteronomi 30:16-18.

7. Eaha tei tupu i muri aˈe i to Iosua ui poheraa?

7 Te faahohoˈa maitai ra te tau o te mau tavana i te mau faahopearaa o te taiva-ore-raa e o te taivaraa. Hou rii aˈe a haamata ˈi taua tau ra, ua pee te mau Iseraela i te hiˈoraa maitai o Iosua e ua haamaitaihia ratou. “Ua haamori hoi te taata ia Iehova e hope roa aˈera to Iosua ra anotau, e hope roa aˈera hoi te anotau o te feia paari i toe i te ao nei i muri aˈe ia Iosua ra, o tei ite i te mau ohipa rarahi a Iehova i rave ia Iseraela ra.” Maa taime râ i muri aˈe i to Iosua poheraa, “tupu aˈera . . . te tahi ui i muri aˈe ia ratou, aore ïa i ite ia Iehova, e ta ˈna atoa ra mau ohipa i rave ia Iseraela ra. Ua rave ihora te tamarii a Iseraela i te ino i mua i te mata o Iehova.” (Te mau tavana 2:7, 10, 11) E au ra e aita te ui apî ite ore i haafaufaa i ta ratou tufaa ei melo no te hoê pǔpǔ taata pûpûhia, e no ratou hoi i faatupu ai to ratou Atua o Iehova i te mau ohipa mana i tahito ra.—Salamo 78:3-7, 10, 11.

Te oraraa ia au i ta ratou pûpûraa

8, 9. (a) Eaha te faanahoraa tei faatia ia faaite atu te mau Iseraela i ta ratou pûpûraa na Iehova? (b) Eaha tei noaa i te feia iho i hopoi i te mau tusia horoa noa?

8 Ua horoa Iehova i to ˈna pǔpǔ taata te mau ravea no te ora ia au i ta ratou pûpûraa ei nunaa. Ei hiˈoraa, ua horoa ta ˈna Ture i te hoê faanahoraa tusia, aore ra pûpûraa, e mea faahepohia te tahi pae, area te tahi atu, e mea horoa noa ïa. (Hebera 8:3) I rotopu i tera mau tusia te vai ra te mau pûpûraa taauahi, te mau pûpûraa huero, e te mau pûpûraa no te maitai e mea horoa noa te reira—e ô na Iehova ia farii-maitai-hia ratou e ana e no te haamauruuru atu ia ˈna.—Levitiko 7:11-13.

9 Ua au maitai Iehova i tera mau tusia horoa noa. Ua faarirohia te pûpûraa taauahi e te pûpûraa huero “ei mea hauˈa noˈanoˈa na Iehova.” (Levitiko 1:9; 2:2) I roto i te tusia no te maitai, ua pûpûhia te toto e te meˈi o te animara na Iehova, a amu ai te mau tahuˈa e te taata pûpû i te mau tuhaa iˈo. E amuraa maa taipe teie e faahohoˈa ra i te hoê taairaa hau e o Iehova. Te na ô ra te Ture e: “E ia hopoi outou i te tusia no te maitai ia Iehova ra, ei hopoiraa [e farii-maitai-hia outou].” (Levitiko 19:5; MN) I te mea e mai te fanauraa mai â, ua pûpûhia te mau Iseraela atoa na Iehova, te feia i haafaufaa i ta ratou pûpûraa ma te hopoi i te mau tusia horoa noa ‘ua farii-maitai-hia’ ïa e ua haamaitai-rahi-hia ratou.—Malaki 3:10.

10. Mea nafea Iehova i faaite ai i to ˈna au ore i te tau o Isaia e o Malaki?

10 Ma te pinepine râ, ua taiva te nunaa Iseraela pûpûhia na Iehova. Ua parau atu Iehova ia ratou na roto ia Isaia ta ˈna peropheta e: “Aitâ hoi oe i hopoi mai i ta oe mau pinia mamoe ei tusia taauahi ia ˈu nei; aore hoi oe i faatura mai ia ˈu i ta oe ra mau tusia. Aore hoi au i faateiaha ia oe i te tusia.” (Isaia 43:23) Hau atu â, e mea faufaa ore i te aro o Iehova te mau tusia i ore i pûpûhia ma te aau tae e ma te here. Ei hiˈoraa, e toru senekele i muri aˈe ia Isaia, i te tau o te peropheta Malaki, ua pûpû te mau Iseraela i te mau animara maˈimaˈi. Ua na ô atu râ Malaki e: “Aore au i au atu ia outou, te parau maira Iehova sabaota ra, e ore hoi au e farii atu i tei hopoihia mai e to outou rima. . . . Ua hopoi mai outou i tei hahaehia ra, e tei pirioi, e tei maˈihia ra; ua hopoi mai hoi outou i te reira ei tusia: te na ô maira Iehova, e farii atu anei au i te reira i to outou rima?”—Malaki 1:10, 13; Amosa 5:22.

Faaruehia ei nunaa pûpûhia

11. Eaha te ravea i tuuhia ˈtu ia Iseraela?

11 I te riroraa mai te mau Iseraela ei nunaa pûpûhia na Iehova, ua fafau atu oia e: “Ia faaroo mau mai outou i tau reo, e ia haapao maite i ta ˈu ra faufaa, e riro ïa outou ei taoˈa here rahi na ˈu i te mau taata atoa ra. No ˈu noa iho hoi to te ao atoa nei. E riro â outou ei basileia tahuˈa anaˈe na ˈu, ei nunaa moˈa.” (Exodo 19:5, 6) E fa mai te Mesia i fafauhia mai roto mai ia ratou, e e tuu atu oia i te ravea matamua ia riro mai ratou ei melo o te faatereraa a te Basileia o te Atua. (Genese 22:17, 18; 49:10; Samuela 2, 7:12, 16; Luka 1:31-33; Roma 9:4, 5) Aita râ te rahiraa o te nunaa Iseraela i ora ia au i ta ratou pûpûraa. (Mataio 22:14) Ua patoi ratou i te Mesia e ua taparahi pohe atura ia ˈna.—Ohipa 7:51-53.

12. Eaha te mau parau a Iesu e faaite ra e ua faaruehia Iseraela ei nunaa pûpûhia na Iehova?

12 Tau mahana hou to ˈna poheraa, ua parau Iesu i te mau aratai haapaoraa ati Iuda e: “Aitâ outou i taio i roto i te parau i papaihia ra e, O te ofai i faaruehia e te feia patu fare ra, o tei faarirohia ïa ei ofai tiavâ? Na Iehova teie i rave e te hiˈo atu nei tatou ma te popou. E teie nei, e parau atu vau ia outou, e hopoi-ê-hia te basileia o te Atua nei ia outou, e e tuuhia ˈtu i te nunaa e faahotu mai i te huero ra.” (Mataio 21:42, 43) Ma te faaite e ua faarue Iehova ia ratou ei nunaa pûpûhia na ˈNa, ua na ô Iesu e: “E Ierusalema e, e Ierusalema! o tei taparahi i te mau peropheta, e te pehi hoi i te ofai i te feia i tonohia ˈtu ia oe na e, e rave rahi to ˈu haaputuraa i to tamarii, mai te moa e haaputu i to ˈna fanauˈa i raro aˈe i to ˈna pererau ra; aita râ i tia ia outou. Ei teie nei, to outou utuafare e tuuhia ˈi i te ano.”—Mataio 23:37, 38.

Te hoê nunaa apî i pûpûhia

13. Ua faaite Iehova i teihea parau tohu i te tau o Ieremia?

13 I te tau o te peropheta o Ieremia, ua tohu Iehova i te tahi mea apî no to ˈna nunaa. Te taio nei tatou e: “Te parau maira Iehova, Inaha, te fatata maira te anotau, e faaau ai au i te utuafare o Iseraela, e te utuafare o Iuda, i te tahi faufaa apî; eiaha mai te faufaa ta ˈu i faaau atu i to ratou ra mau metua, i te mahana i rave atu ai au i to ratou rima, ia aratai mai au ia ratou mai te fenua ra i Aiphiti; e ua ino ihora taua faufaa na ˈu ra ia ratou, i haapao noa ˈi au ia ratou mai te tane ra, te na reira maira Iehova. Teie râ te faufaa ta ˈu e faaau atu i te utuafare o Iseraela; te na ô maira Iehova, Ia oti aˈe te reira anotau, e tuu vau i tau ture i roto ia ratou, e papai au i te reira i roto i to ratou aau; e e riro vau ei Atua no ratou, e ei taata hoi ratou no ˈu.”—Ieremia 31:31-33.

14. I anafea e i nia i teihea niu i fa mai ai te nunaa apî i pûpûhia na Iehova? A faataa mai o vai taua nunaa apî ra.

14 Ua haamauhia te niu o teie faufaa apî i to Iesu poheraa e i muri aˈe i to ˈna faaiteraa i to ˈna Metua i te faufaa o to ˈna toto i haamaniihia i te matahiti 33 T.T. (Luka 22:20; Hebera 9:15, 24-26) Mai te niniiraa mai râ o te varua moˈa i te Penetekose 33 T.T. e te fanauraa mai o te hoê nunaa apî, ‘te Iseraela o te Atua,’ ua ohipa mai te faufaa apî. (Galatia 6:16; Roma 2:28, 29; 9:6; 11:25, 26) I to ˈna papairaa i te mau Kerisetiano faatavaihia, ua faˈi te aposetolo Petero e: “E ui maitihia . . . outou, e autahuˈa arii, e nunaa moˈa, e feia hoohia; ia faaite hua outou i to ˈna maitai, tei parau ia outou i to roto i te pouri, ia tae i to ˈna ra maramarama umerehia. O outou, e ere i te taata no te Atua i mutaa ihora, i teie nei râ, e taata ïa no te Atua.” (Petero 1, 2:9, 10) I 33 T.T. ra, ua hope te taairaa taa ê i rotopu ia Iehova e ia Iseraela i te pae tino. Ua tahiti Iehova i ta ˈna farii maitai mai Iseraela i te pae tino i nia ia Iseraela i te pae varua, te amuiraa Kerisetiano, ‘te hoê nunaa e faahotu mai i te huero’ o te Basileia Mesia.—Mataio 21:43.

Te pûpûraa ia ˈna iho

15. I te Penetekose 33 T.T., eaha te bapetizoraa ta Petero i faaitoito atu i te feia e faaroo ra ia ˈna ia farii?

15 I muri aˈe i te Penetekose 33 T.T., ua pûpû te taata atoa, te ati Iuda aore ra te Etene, ia ratou iho no te Atua e ua bapetizo “i te iˈoa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te [varua moˈa].” * (Mataio 28:19; MN) I te Penetekose, ua parau te aposetolo Petero i te mau ati Iuda e te mau peroseluto farii e: “E tatarahapa, e ia bapetizohia outou atoa i roto i te iˈoa o Iesu Mesia ia matara te hara, e horoahia mai ïa te [varua moˈa] ia outou.” (Ohipa 2:38; MN) Ua faaite tera mau ati Iuda e te mau peroseluto i to ratou bapetizoraa e aita ratou i pûpû noa i to ratou ora na Iehova tera râ ua farii atoa ratou ia Iesu ei ravea e faaore ai Iehova i ta ratou mau hara. Ua farii ratou ia ˈna ei Tahuˈa Rahi a Iehova e ei Aratai no ratou, ei Upoo o te amuiraa Kerisetiano.—Kolosa 1:13, 14, 18.

16. I te tau o Paulo, mea nafea te feia aau farii e tano—te ati Iuda e te Etene—i riro ai ei tuhaa o Iseraela i te pae varua?

16 Tau matahiti i muri aˈe, ua na ô te aposetolo Paulo e: “Ua faaite atura . . . vau i to Damaseko i mutaa iho, e to Ierusalema e ati noa ˈˈe hoi Iudea atoa, e i te Etene hoi e, e tatarahapa ratou e e fariu mai hoi i te Atua, ma te haapao i te parau e au ai i te tatarahapa ra.” (Ohipa 26:20) I muri aˈe i to ˈna haapapuraa i te taata—te ati Iuda e te Etene—e o Iesu te Kirito, te Mesia, ua tauturu Paulo ia pûpû ratou ia ratou iho e ia bapetizo. (Ohipa 16:14, 15, 31-33; 17:3, 4; 18:8) I te fariuraa mai ratou i te Atua, ua riro maira teie mau pǐpǐ apî ei melo o Iseraela i te pae varua.

17. Eaha te tapaoraa e fatata i te hope, e eaha te tahi atu ohipa e haere oioi ra?

17 I teie mahana, ua fatata maira te tapaoraa hopea o te toea o te mau Iseraela pae varua. Ia hope te reira, e faatiahia ˈi “toomaha pue melahi” e tapea ra i te mataˈi o te haamouraa o “te ati rahi” ia tuu atu ratou i te reira. A tiai noa ˈi, te haere oioi ra te haaputuputuraa o te “feia rahi roa,” e tiaturi nei e ora e a muri noa ˈtu i te fenua nei. Na teie iho mau “mamoe ê atu” i faaoti e faaohipa i te faaroo i “te toto o te Arenio” e ia bapetizo ei taipe o ta ratou pûpûraa na Iehova. (Apokalupo 7:1-4, 9-15; 22:17; Ioane 10:16; Mataio 28:19, 20) Te vai ra i rotopu ia ratou e rave rahi taata apî tei haapiihia e te mau metua Kerisetiano. Mai te peu e e taurearea oe, e anaanatae oe i te taioraa i te tumu parau i muri nei.

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo i te Tour de Garde o te 15 no Me 2003, api 30-1.

Ei haamanaˈoraa

• No te aha aita ˈi te mau Iseraela apî i pûpû ia ratou iho na Iehova?

• E nafea te mau Iseraela e faaite ai e ua ora ratou ia au i ta ratou pûpûraa?

• No te aha Iehova i faarue ai ia Iseraela ei nunaa pûpûhia na ˈna, e mea nafea Iseraela i monohia ˈi?

• Mai te Penetekose 33 T.T. mai â, eaha tei titauhia ia rave te ati Iuda e te Etene atoa no te riro mai ei melo o te Iseraela pae varua?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 22]

Ua fanauhia te mau Iseraela apî ei melo o te nunaa maitihia o te Atua

[Hohoˈa i te api 24]

Na te Iseraela taitahi e faaoti no ˈna iho e tavini i te Atua e tia ˈi

[Hohoˈa i te api 24]

Ua tuu te mau pûpûraa horoa noa i te ravea ia faaite te mau Iseraela i to ratou here ia Iehova

[Hohoˈa i te api 26]

I muri aˈe i te Penetekose 33 T.T., ua pûpû te mau pǐpǐ a te Mesia ia ratou iho na te Atua e ua faataipe i te reira na roto i te bapetizoraa