Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A mǎtaˈu ia Iehova—a oaoa!

A mǎtaˈu ia Iehova—a oaoa!

A mǎtaˈu ia Iehova—a oaoa!

“E ao to te taata i mǎtaˈu ia Iehova ra.”—SALAMO 112:1.

1, 2. Eaha ta te mǎtaˈu ia Iehova e hopoi mai?

 EITA te oaoa e noaa-ohie-noa-hia. Ua taaihia te oaoa mau i te raveraa i te mau maitiraa tano, te raveraa i te mea maitai, e te fariu-ê-raa i te mea ino. Ua horoa mai Iehova Tei hamani ia tatou i ta ˈna Parau, te Bibilia, no te haapii e nafea tatou ia fanaˈo i te oraraa maitai roa ˈˈe. Ma te imi e ma te pee i te aratairaa a Iehova, e ma te faaite râ i te mǎtaˈu i te Atua, e nehenehe mau â tatou e mauruuru e e oaoa.—Salamo 23:1; Maseli 14:26.

2 I roto i teie tumu parau, e hiˈopoa tatou i te mau hiˈoraa bibilia e to teie tau o te faaite ra e nafea te mǎtaˈu mau i te Atua e horoa ˈi i te puai no te faaruru atu i te umeraa e rave i te mea ino e i te itoito no te rave i te mea maitai. E ite tatou e e nehenehe te mǎtaˈu paieti e hopoi mai i te oaoa ma te turai ia tatou ia faatitiaifaro i te hoê haerea ino, mai ta te arii Davida i rave na. E ite atoa tatou e e tufaa faufaa roa te mǎtaˈu ia Iehova ta te mau metua e nehenehe e tutuu na ta ratou mau tamarii. Oia mau, te haapapu mai ra te Parau a te Atua e: “E ao to te taata i mǎtaˈu ia Iehova ra.”—Salamo 112:1.

Te oaoa-faahou-raa

3. Eaha tei tauturu ia Davida ia maitai mai i muri aˈe i to ˈna hararaa?

3 Mai tei itehia i roto i to mua ˈtu tumu parau, a toru taime peapea to Davida oreraa i faaite i te mǎtaˈu paieti tano e hararaa. Ua faaite râ to ˈna huru i to Iehova aˈoraa ia ˈna e e taata mǎtaˈu iho â oia i te Atua. Ua turai to ˈna faatura e to ˈna tura no te Atua ia farii i ta ˈna hara, ia faatitiaifaro i to ˈna haerea, e ia faatupu faahou i te hoê taairaa maitai e o Iehova. Noa ˈtu e ua hopoi mai ta ˈna mau hape i te mauiui i nia ia ˈna e ia vetahi ê, no to ˈna râ tatarahapa mau ua tauturu e ua haamaitai tamau Iehova ia ˈna. E nehenehe mau â te hiˈoraa o Davida e faaitoito i te mau Kerisetiano i teie mahana o tei topa paha i roto i te hara rahi.

4. E nafea te mǎtaˈu i te Atua e tauturu ai i te hoê taata ia oaoa faahou?

4 A rave na i te hiˈoraa o Sonja. * Noa ˈtu e te tavini ra oia ei poro evanelia taime taatoa, ua amuimui o Sonja i te mau hoa iino, ua rave i te haerea Kerisetiano ore, e ua tiavaruhia o ˈna i rapae i te amuiraa Kerisetiano. I to ˈna feruri-maitai-faahou-raa, ua rave o Sonja i te mau mea atoa e titauhia ra no te faaafaro i to ˈna taairaa e o Iehova. I te roaraa o te taime, ua faahoˈihia mai oia i roto i te amuiraa. Noa ˈtu teie mau mea atoa, aita roa i moe ia Sonja to ˈna hinaaro e tavini ia Iehova. I muri iho, ua rave faahou oia i te taviniraa pionie taime taatoa. I muri aˈe, ua faaipoipo oia i te hoê Kerisetiano matahiapo haerea maitai, e i teie nei te oaoa ra o ˈna i te tavini e ta ˈna tane i roto i te amuiraa. Noa ˈtu e ua tatarahapa roa o Sonja i to ˈna atea-ê-raa i te eˈa Kerisetiano maa taime, te oaoa ra o ˈna e ua tauturu to ˈna mǎtaˈu i te Atua ia hoˈi mai o ˈna ia Iehova ra.

Mea maitai aˈe ia mauiui eiaha râ ia hara

5, 6. A faataa na e mea nafea e no te aha Davida i faaherehere ai i to Saula ora e piti taime.

5 Parau mau, e mea maitai aˈe ia tauturu te mǎtaˈu i te Atua eiaha te hoê taata ia hara. Ua tupu te reira i nia ia Davida. I tera tau, te auau ra e toru tausani faehau ia Davida a tomo ai Saula i roto i te hoê ana—te ana i reira Davida e to ˈna mau taata i te tapuniraa. Ua onoono to Davida feia e taparahi pohe ia Saula. Na Iehova i tuu atu i to Davida enemi rahi i roto i to ˈna rima, e ere anei? Ua nee huna o Davida ia Saula ra e ua ooti i to ˈna hiti ahu. No te mea ua mǎtaˈu Davida i te Atua, ua faahapa ˈtura to ˈna manaˈo haava ia ˈna no tera noa ohipa iti. Ua haapurara Davida i to ˈna mau taata tiarepu ra, i te na ôraa e: “Eiaha vau ia na reira i tau fatu, i ta Iehova ra taata i faatahinuhia ra.” *Samuela 1, 24:1-7.

6 I te tahi atu taime, ua puhapa Saula i te po, e ua roohia oia e to ˈna mau taata atoa “i te varea taoto rahi no ǒ mai ia Iehova ra.” Ua haere Davida e ta ˈna tamaiti fetii itoito ra o Abisai i rotopu roa i te nuu ma te tia i pihai iho roa ia Saula e taoto ra. Ua hinaaro Abisai e faaore roa ia Saula ma te taparahi pohe ia ˈna. Ua tapea Davida ia Abisai, ma te ui e: “O vai ïa taata e ore e hara ia afai i tana rima i nia e taparahi i to Iehova taata i faatahinuhia ra?”—Samuela 1, 26:9, 12.

7. No te aha aita ˈi Davida i rave i te hara?

7 No te aha aita ˈi Davida i haapohe ia Saula i na taime maitatai e piti? No te mea ua mǎtaˈu aˈe o ˈna ia Iehova i ia Saula. No to ˈna mǎtaˈu maitai i te Atua, ua ineine Davida i te mauiui mai te peu e e titauhia te reira, eiaha râ ia hara. (Hebera 11:25) Ua tiaturi roa oia e e aupuru Iehova i to ˈNa nunaa e ia ˈna. Ua ite Davida e ia auraro e ia tiaturi oia i te Atua e faaoaoa e e haamaitai-rahi-hia o ˈna, ia tâuˈa ore râ oia i te Atua e au-ore-hia o ˈna e te Atua. (Salamo 65:4) Ua ite atoa oia e e faatupu te Atua i ta ˈNa parau fafau e faariro ia Davida ei arii e e tatara ia Saula i te taime ta ˈNa e faataa e mai ta ˈNa e hinaaro.—Samuela 1, 26:10.

E hopoi mai te mǎtaˈu i te Atua i te oaoa

8. E nafea te haerea o Davida i mua i te mau umeraa e riro ai ei hiˈoraa?

8 Ei Kerisetiano, e nehenehe tatou e roohia i te faaooo, te hamani-ino-raa, e te tahi atu â mau ati. (Mataio 24:9; Petero 2, 3:3) I te tahi taime, e faaruru tatou i te mau fifi e to tatou mau hoa haamori. Ua ite râ tatou e te ite ra Iehova i te mau mea atoa, te faaroo maira o ˈna i ta tatou mau pure e, i te taime au, na ˈna e faaafaro i te mau ohipa ia au i to ˈna hinaaro. (Roma 12:17-21; Hebera 4:16) No reira, eiaha tatou e mǎtaˈu i to tatou mau enemi, e mǎtaˈu râ tatou i te Atua e e tiai tatou e na ˈna e faaora mai. Mai ia Davida ra, eiaha tatou e tahoo, e eiaha tatou e ofati i te mau faaueraa tumu tia no te ape i te mauiui. I te pae hopea, e hopoi mai te reira i te oaoa. E nafea râ?

9. A horoa na i te hoê hiˈoraa e nafea te mǎtaˈuraa i te Atua e faaoaoa ˈi noa ˈtu te hamani-ino-raa.

9 “Te haamanaˈo ra vau i te hoê metua vahine e ta ˈna tamahine taurearea o tei ore i hoo mai i te tareta pǔpǔ poritita no to raua tiaraa amui ore Kerisetiano,” o ta te hoê ïa mitionare e rave rahi matahiti i te maoro no Afirika e faatia ra. “Ua haapeapea rahi te hoê nahoa tane ia raua e ua parau ratou ia hoˈi raua i te fare. A haere ai raua, ua tamata te metua vahine i te tamahanahana i ta ˈna tamahine o te taˈi ra, e o te imi ra i te taa e no te aha te reira ohipa i tupu ai. I reira ra, aita raua i oaoa, e manaˈo haava mâ râ to raua. I muri aˈe, ua oaoa roa raua i te auraroraa i te Atua. Ahiri raua i hoo i te tareta poritita, e oaoa roa ïa te nahoa tane. E horoa te mau tane i te mau inu monamona a ori haaati ai ia raua e tae roa ˈtu ai i te fare. No te tamahine e te metua vahine râ, eita roa raua e oaoa ahiri raua i fati.” Na to raua mǎtaˈu i te Atua i faaherehere ia raua.

10, 11. Eaha te mau faahopearaa maitai i itehia mai i to te hoê vahine mǎtaˈuraa i te Atua?

10 E faaoaoa atoa te faaiteraa i te mǎtaˈu paieti ia faaruru i te mau ati no to tatou faatura i te moˈaraa o te ora. Ia hapû o Mary i te toru o te tamarii, ua turai te taote ia ˈna ia haamarua i te tamarii. “E mea atâta roa no oe,” ta ˈna ïa i parau. “E nehenehe oe e roohia i te ati i te mau taime atoa e e pohe oe i roto e 24 hora. E pohe atoa te aiû. Noa ˈtu te huru tupuraa, aita e haapapuraa e e maitai anei te aiû.” Ua haapii o Mary i te Bibilia e te mau Ite no Iehova aita râ oia i bapetizohia ˈtura. “Tera râ,” ta Mary ïa i parau, “ua faaoti vau e tavini ia Iehova, e ua papu ia ˈu e e auraro tamau vau ia ˈna, noa ˈtu te ohipa e tupu mai.”—Exodo 21:22, 23.

11 A hapû ai oia, ua tamau noa Mary i te haapii i te Bibilia e i te haapao i to ˈna utuafare. I te pae hopea, ua fanauhia te aiû. “E mea huru fifi aˈe no te fanau i teie aiû i to na mua ˈtu e piti aiû, e ere râ i te mau fifi rahi,” ta Mary ïa e faatia ra. Ua tauturu te mǎtaˈu i te Atua ia tapea Mary i te hoê manaˈo haava maitai, e aita i maoro ua bapetizohia o ˈna. A paari ai teie aiû, ua haapii atoa o ˈna i te mǎtaˈu ia Iehova, e i teie nei te tavini nei o ˈna i roto i te hoê amaa a te mau Ite no Iehova.

‘A faaitoito ia outou iho ia Iehova’

12. Mea nafea te mǎtaˈu i te Atua i faaitoito ai ia Davida?

12 Aita noa to Davida mǎtaˈu ia Iehova i tapea ia ˈna ia rave i te ino. Ua faaitoito te reira ia ˈna no te ohipa ma te faaoti papu e ma te paari i mua i te mau tupuraa fifi. No te hoê matahiti e e maha avaˈe, ua tapuni Davida e to ˈna mau taata ia Saula i Zikelaga i te mataeinaa Philiseti. (Samuela 1, 27:5-7) Ua reva hoi te mau tane, ua tutui te mau Amaleka i te oire i te auahi e ua hopoihia te mau vahine, te mau tamarii, e te mau nǎnǎ a te mau tane atoa. I to ratou taeraa ˈtu e iteraa i te ohipa i tupu, ua taˈi ihora Davida e to ˈna mau taata. Ua mono-oioi-hia râ te oto e te riri, e ua parau to Davida mau taata e tui ia ˈna i te ofai. Noa ˈtu to ˈna hepohepo, aita râ Davida i paruparu. (Maseli 24:10) Ua turai to ˈna mǎtaˈu i te Atua ia fariu ia Iehova, e ia ‘faaitoito ia ˈna iho ia Iehova.’ Ma te tauturu a te Atua, ua upootia Davida e to ˈna mau taata i nia i to Amaleka e ua noaa faahou mai te mau mea atoa.—Samuela 1, 30:1-20.

13, 14. Mea nafea te mǎtaˈu i te Atua i tauturu ai i te hoê Kerisetiano ia rave i te mau faaotiraa maitatai?

13 I teie tau te faaruru atoa nei te mau tavini a te Atua i te mau tupuraa o te titau i te tiaturi ia Iehova e te itoito no te ohipa ma te faaoti papu. A rave na i te hiˈoraa o Kristina. Ei tamahine apî, ua haapii oia i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. Ua hinaaro râ o ˈna e riro mai ei vahine faataˈi piana, e no tera faito, ua haa ia maitai roa o ˈna. Hau atu â, ua taiâ oia i te poro e ua riaria oia i te farii i te mau hopoia i muri aˈe i te bapetizoraa. A tamau ai Kristina i te haapii i te Parau a te Atua ua haamata o ˈna i te ite i to ˈna puai. Ua ite oia i te mǎtaˈu ia Iehova, e ua taa ˈtura ia ˈna e te titau ra Iehova ia here ta ˈna mau tavini ia ˈna ma to ratou aau, to ratou feruriraa, to ratou nephe e to ratou puai atoa. (Mareko 12:30; MN) Ua turai te reira ia pûpû ia ˈna iho na Iehova e ia bapetizo.

14 Ua ani Kristina ia Iehova i te tauturu no te haere i mua i te pae varua. “Ua ite au e i roto i te oraraa o te hoê vahine faataˈi piana e titauhia ia reva tamau e te vai ra te mau parau faaau no te faataˈi i te piana e 400 aˈe taime i te matahiti hoê,” ta Kristina ïa e faataa ra. “Ua faaoti râ vau e haapii atu i te faataˈi piana ei imiraa na ˈu e i te tavini ei poro evanelia taime taatoa.” I tera râ taime, ua faaoti-aˈena-hia ia faataˈi o ˈna i te piana no te taime matamua i roto i te fare upaupa tuiroo o to ˈna oire. “Ua riro te reira ei faataˈi piana matamua e hopea atoa na ˈu,” o ta ˈna ïa e faatia ra. I muri iho ua faaipoipo Kristina i te hoê matahiapo Kerisetiano. I teie nei, te tavini nei raua i roto i te hoê amaa a te mau Ite no Iehova. Ua oaoa oia no te mea ua horoa Iehova i te puai ia rave o ˈna i te mau faaotiraa maitatai a nehenehe ai oia e faaohipa i to ˈna taime e to ˈna puai i roto i ta ˈna taviniraa.

Te hoê tufaa faufaa roa

15. Eaha ta Davida i hinaaro e tutuu na ta ˈna mau tamarii, e ua nafea oia?

15 “A haere mai na, e te mau tamarii na, e faaroo mai ia ˈu,” ta Davida ïa i papai. “E haapii au ia outou ia mǎtaˈu ia Iehova.” (Salamo 34:11) Ei metua tane, ua tutuu papu Davida i te tufaa faufaa roa na ta ˈna mau tamarii—te mǎtaˈu mau, faito noa, maitai ia Iehova. Ma te parau e ma te ohipa, ua faaau Davida ia Iehova, eiaha mai te hoê Atua onoono e te riaria, ineine i te imi i te mau hape i te ofatiraa i ta ˈNa mau ture, tera râ mai te hoê Metua î i te here, o te aupuru, e o te faaore i te hara a ta ˈNa mau tamarii i te fenua nei. “O vai hoi tei ite i ta ˈna ihora mau hara?” ta Davida ïa i ani. E ma te faaite i to ˈna tiaturi e aita Iehova e tamoemoe noa ra i ta tatou mau hape, ua parau faahou oia e: “E tamâ mai oe ia ˈu i tau mau hara itea-ore-hia nei.” Ua papu râ ia Davida e mai te peu e e tutava maitai oia, e nehenehe Iehova e farii i ta ˈna mau parau e to ˈna mau manaˈo.—Salamo 19:12, 14.

16, 17. E nafea te mau metua e nehenehe ai e haapii i ta ratou mau tamarii i te mǎtaˈu ia Iehova?

16 E hiˈoraa o Davida no te mau metua o teie tau. “Ua haapii mai to mâua metua ia oaoa mâua i roto i te parau mau,” ta Ralph ïa e parau ra, o te tavini nei e to ˈna atoa taeae i roto i te hoê amaa a te mau Ite no Iehova. “I to mâua apîraa ra, e faaô raua ia mâua i roto i ta raua mau aparauraa no nia i te mau ohipa a te amuiraa, e ua oaoa roa mâua i te parau mau mai ia raua ra te huru. Ua paari mâua ma te tiaturi e e nehenehe ta mâua e rave i te mau ohipa maitatai i te taviniraa ia Iehova. Inaha, ua ora to matou utuafare e rave rahi matahiti i te hoê fenua e hinaaro-rahi-hia ra te feia poro i te Basileia, e ua tauturu i te haamau i te mau amuiraa apî.

17 “E ere na te hoê anairaa ture etaeta i tapea ia mâua i nia i te eˈa maitai, na to mâua râ na metua o tei faariro ia Iehova ei Atua mau, e te hamani maitai rahi e te maitai. Ua hinaaro raua e matau maitai roa ia Iehova e e faaoaoa ia ˈna, e ua haapii mâua na roto i to raua mǎtaˈu mau i te Atua e to raua here ia ˈna. Ia rave noa ˈtu mâua i te tahi mea ino, aita to mâua na metua i horoa i te manaˈo e aita Iehova e here faahou ra ia mâua; e aita atoa raua i haamau ma te iria i te mau taotiaraa etaeta. I te rahiraa o te taime, e haaparahi raua ia mâua ma te paraparau mǎrû mai, i te tahi taime e paraparau mai Mama ma te roimata, ma te tamata i te haaputapû i to mâua mafatu. E ua manuïa te reira. Ua haapii mâua na roto i te mau parau e ohipa a to mâua na metua e mea maitai roa te mǎtaˈu ia Iehova e te riroraa mai ei Ite no Iehova e oaoaraa, e ere ïa i te mea teimaha.”—Ioane 1, 5:3.

18. Eaha te noaa ia tatou i te mǎtaˈuraa i te Atua mau?

18 I rotopu i “na parau hopea a Davida,” te taio nei tatou e: “Ei tavana parau-tia ta te taata nei, o tei haapao i ta ˈna tavanaraa ma te mǎtaˈu i te Atua. Mai te maramarama poipoi ia hiti te mahana ra, e poipoi ata ore ra.” (Samuela 2, 23:1, 3, 4) E au ra e ua taa ia Solomona, ta Davida tamaiti e mono, i te paari o teie manaˈo, no te mea ua ani oia ia Iehova ia horoa mai i te hoê “aau ite” e te ravea “ia ite . . . i te maitai e te ino.” (Te mau arii 1, 3:9) Ua farii Solomona e ia mǎtaˈu oia ia Iehova o te paari e te oaoa te itehia mai. I muri aˈe, ua haapoto oia i te buka Koheleta na roto i teie mau parau: “E faaroo na tatou i te faaotiraa o taua mau parau nei: o te Atua te mǎtaˈu atu, e haapao hoi i ta ˈna parau; o ta te taata atoa ïa e ati noa ˈˈe e hopoi atoa te Atua i te mau parau atoa i te haavaraa, e te mau mea moe atoa ra, te maitai e te ino atoa ra.” (Koheleta 12:13, 14) Ia pee tatou i teie aˈoraa, e ite mau tatou e “te utua o te faahaehaa e te mǎtaˈu ia Iehova,” e ere noa ïa te paari e te oaoa tera râ o “te taoˈa rahi ïa, o te tura ïa, o te ora ïa.”—Maseli 22:4.

19. Eaha te tauturu mai ia taa tatou i “te mǎtaˈu ia Iehova”?

19 Na roto i te mau hiˈoraa bibilia e te mau tupuraa o teie tau, e ohipa maitai ta te mǎtaˈu maitai i te Atua e faatupu i roto i te oraraa o te mau tavini mau a Iehova. E nehenehe tera huru mǎtaˈu e tapea ia tatou i te rave i te mea au ore i to tatou Metua i te raˈi ra e e nehenehe atoa râ te reira e horoa mai i te itoito no te faaruru atu i to tatou mau enemi e te puai no te faaoromai i te mau ati e te mau tamataraa e tae mai. No reira, e tutava anaˈe, tatou, te feia apî e te ruhiruhia, i te haapii maite i te Parau a te Atua, ma te feruri maite i ta tatou e haapii ra, ma te haafatata ˈtu ia Iehova na roto i te mau pure tamau haavare ore. Ia na reira, e noaa ˈi ia tatou “te ite i te Atua” e e taa ˈi atoa râ ia tatou i “te mǎtaˈu ia Iehova.”—Maseli 2:1-5.

[Nota i raro i te api]

^ Ua tauihia te mau iˈoa.

^ Na teie paha tupuraa i turai ia Davida ia papai i te Salamo 57 e te 142.

E nehenehe anei outou e faataa?

E nafea te mǎtaˈu i te Atua e nehenehe ai

• e tauturu i te taata ia maitai mai i muri aˈe i te hara ino?

• e hopoi mai i te oaoa ia roohia i te ati e te hamani-ino-raa?

• e faaitoito ia tatou no te rave i te hinaaro o te Atua?

• e riro ei tufaa faufaa roa no ta tatou mau tamarii?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 27]

Ua tapea te mǎtaˈu ia Iehova ia Davida eiaha ia taparahi pohe i te arii Saula

[Hohoˈa i te api 30]

E tufaa faufaa roa te mǎtaˈu i te Atua o ta te mau metua e tutuu atu na ta ratou mau tamarii